Evenimentul de la Cafeneaua Liberală a trecut. Au scris despre el unii participanți. Lilick, Marius Ghilezan, Stelian Tănase, Tudor Mihăescu, Liviu Jicman, Radu Fătulescu și probabil și alții pe care nu îi mai pomenesc, cu scuzele de rigoare.
Ca să fiu sincer, am așteptat cu interes această întâlnire. O dovadă este faptul că scriu despre ea după mai bine de 24 de ore de la consumare. Nu sunt reporter sau obișnuit cu lucrul în media, cum sunt Stelian Tănase sau Marius Ghilezan care au scris ca de pe front. Imediat ce au ajuns la un calculator. Au scris bine, cu vervă, la obiect. O să mă exprim și cu privire la subiectul abordat, cu insistență, de cei doi.
Întrebările adunate de Lilick de pe la toți cei care au dorit să le pună au fost interesante. Răspunsurile lui Tăriceanu au fost în nota obișnuită a comportamentului și gândirii acestuia. Poziția unui liberal cu capul pe umeri.
O himeră politică vânturată de propaganda portocalie, probabil că are ca sursă grupul „SS” dezertat din PNL sub conducerea lui Stolojan, spune că alianța PNL cu PSD va avea drept consecință derapajul doctrinar al PNL către stânga politică astfel că PD-L rămâne singurul partid care prin discurs și comportament guvernamental asigură existența și promovarea valorilor de dreapta. Răspunsul lui Tăriceanu a fost clar. Nu este cazul. Nu există motive care să confirme un derapaj spre stânga al PNL. Legat de acest subiect, Tăriceanu a venit și cu precizarea că noi, liberalii, ar trebui să refuzăm agenda publică aruncată în media de PD-L și aliații acestora și să ne concentrăm pe evenimentele care sunt în atenția PNL: scăderea dramatică a nivelului de trai, proasta administrare a treburilor statului de guvernul lui Băsescu, lipsa cronică a locurilor de muncă, abuzul ordonanțelor de urgență și al angajărilor de răspundere în fața Parlamentului, criza și consecințele acesteia asupra mediului economic și a vieții cetățenilor în situația actuală în care Guvernul Băsescu-Boc nu a luat măsuri de combatere a fenomenelor acesteia și nici de prevenire a unor fenomene negative (măsurile sunt la îndemâna Guvernului însă nu sunt luate datorită unei gândiri defectuoase). Legat de criză și măsurile guvernamentale necesare, Tăriceanu a revenit la o mai veche idee a lui cu privire la deficitul bugetar. Idee cu care eu sunt de acord. O guvernare cu mintea acasă ar folosi deficitul bugetar pentru dezvoltare, cu prioritate a infrastructurii de drumuri care va permite dezvoltare zonelor pe care drumurile bune le vor străbate. S-a referit în acest context la țările dezvoltate din Europa și din lume care abia după ce și-au construit infrastructura necesară au adoptat ca politică guvernamentală reducerea deficitului bugetar la valori care să fie sustenabile economic. Sunt absolut de acord cu el. Politici de control sever, în cifră fixă, a deficitului bugetar nu sunt pentru țările care abia se dezvoltă. Sunt pentru țările dezvoltate. Însă, dacă ne uităm cu atenție la Franța, Germania dar și alte țări dezvoltate, vedem că ele lucrează cu deficitul bugetar și azi, ținând cont de necesitățile sociale ale cetățenilor lor și mai puțin de regulile convenite, tot de ei, în cadrul Comunității Economice Europene. Subiectul acesta îmi aduce în minte laudele pe care și le acordă Băsescu și campaniile portocalii din media cu privire la respectarea cifrei magice a deficitului bugetar și mă întreb dacă, nu cumva, prostia este o boală portocalie ?
Să revin, după ce am plimbat ursul prin porumb, la ideea de la care am plecat. Derapajul spre stânga al PNL. Este o dorință a PD-L, o himeră politicianistă și o oportunitate jurnalistică. Membrii PNL, cei convinși de doctrina liberală, nu membrii de adunătură aduși în partid datorită unor evenimente și calcule politice, nu au cum să își schimbe ideile. Iar partidul este o sumă a acestor membri, este organizația care îi reprezintă. Ideea mi se pare de un absurd grotesc. Cum să trec eu, de exemplu, de la ideile liberalismului la cale ale socialismului ? Nu mai spun de alți membri ai PNL care s-au exprimat public în acest sens. Chiar dacă, prin absurd, lideri politici ai PNL ar accepta un astfel de derapaj problema se corectează prin alegerea altora. Simplu.
Legat de subiect se mai vehiculează ideea, că alianța USL va promova în ochii electoratului ideea că USL este de centru-stânga. Abrupt gândind, afirmația poate fi corectă. Va fi sprijinită de media, în mod sigur. Ideea obligă PNL să iasă în public mai mult, nu doar cu Crin Antonescu, ci cu toți liderii politici reprezentativi pentru prezentarea contribuției PNL la programele alianței. Oamenii, în special cei mai puțin informați însă dispuși să susțină PNL vor avea astfel posibilitatea să vadă că ideile liberale nu au fost părăsite. Astfel că o mare parte a electoratului va înțelege că alianța USL este conjuncturală, determinată de cerințele constituționale ale formării unei majorități politice care să obțină jumătate plus unul la alegerile parlamentare de anul viitor dar și de comportamentul lui Băsescu ca Președinte al României, total pe lângă spiritul Constituției care, în caz contrar, ar putea perpetua guvernarea portocalie în situația în care partidele componente ale USL ar merge la alegeri separate. Este și explicația dată de Tăriceanu pe timpul întâlnirii. În plus, PSD a fost foarte insistent în realizarea acestei alianțe atât de devreme, motivul fiind pomenit în presă și în comentariile analiștilor politici: teama că PNL ar putea să „bată palma” cu PD-L astfel că PSD ar fi rămas de căruță încă un ciclu parlamentar.
Peste toate cele spuse mai sus, eu cred că electoratul PNL se formează greu. Pentru a avea liberali, țara ar trebui să fie pe un trend de dezvoltare. Independența financiară a individului este cea mai bună invitație adresată acestuia de a îmbrățișa ideile liberalismului, de a-l încuraja să fie propriul stăpân și să își asume obligații și pentru colectivitatea în care trăiește față de obligațiile familiale pe care le are. La cum merge țara acum, este greu, dacă nu împosibil să poți lămuri oamenii sărăciți să adere la ideile liberale. Plus propaganda nesimțită a băsescienilor. Dar nu este imposibil. Promovând aducerea aminte despre Guvernul Tăriceanu și realizările acestuia, când majoritatea românilor au simțit că se poate să ai sau să speri la o viață mai bună, este posibil să crească numărul susținătorilor liberali. Legat de acest subiect, cred că speranța unui procent de 30-35% la alegrile parlamentare pentru PNL ar fi un obiectiv realizabil.
Referitor la sistemul de vot, VUM sau proporțional cu compensare, Tăriceanu a fost categoric pentru cel din urmă. VUM nu asigură reprezentativitatea electorilor, este un sistem al ciubucului electoral, al „pumnului norocos” ca să îl definesc cumva. După mintea mea, nu după a altora deși, sunt convins, politologii folosesc construcții elevate pentru a-l defini. VUM aduce în Parlament oportuniști gen Prigoană, Elena Udrea, Ridzi, Plăcintă etc. preocupați să își promoveze propriile afaceri din poziția de parlamentari și nu de a reprezenta interesele alegătorilor lor din colegii. Nu ar fi vota împotriva electorilor lor legea pensiilor, legea învățământului, codul muncii etc. VUM a dat guvernarea portocalie. Sistemul proporțional cu compensare susținut de Tăriceanu ar pune în prim plan partidele și programele lor politice construite având ca suport doctrinele respectivelor partide. În cazul USL și a programelor prezentate de acesta până în prezent se observă influența doctrinară a partidelor componente. Pentru cine le-a citit. Pentru cei care doar le povestesc din auzite există dubii cu privire la identitatea doctrinară în respectivele programe. Cu privire la afirmația lui Crin Antonescu că PNL susține VUM, chiar mai radical decât îl promovează public Băsescu și gașca portocalie, Tăriceanu a explicat că a fost o manevră. Aplicarea, în continuare, a unui VUM radical ar duce, în condițiile actuale, la pierderea de către PD-L a 2/3 din numărul de parlamentari. Practic, Antonescu pune în dificultate PD-L pe tema VUM. Ce vor face portocalii ? Nu sunt toți tâmpiți acolo. Vom vedea. Mai ales, dar mai ales că VUM atacă, astăzi, poziția de partid parlamentar a UDMR iar UNPR ...
Cu privire la sistemul parlamentar și al activității Parlamentului am avut satisfacția unor răspunsuri tranșante din partea lui Tăriceanu. Democrația costă. Dacă vrei democrație, atunci trebuie să plătești. Fără Parlament nu ai democrație. Noi avem un deficit de reprezentare. Iar acest deficit este determinat de modul în care au fost aduși în Parlament „aleșii” și de modul în care se lucrează în plen și pe comisii. Parlamentul nu mai dezbate. Se lucrează doar în Comisii și se votează în plen. Iar lucrul în comisii este din ce în ce mai absurd. La Comisia Economică unde este un „patron” Iancu (PSD) care a introdus un mod de lucru prin care se consideră a fi toți prezenți chiar dacă scaunele sunt goale. Ce hotărăște un mic grup prezent se duce în fața plenului (dacă este titulara problemei) sau se trimite la Comisia titulară fără a avea aportul celorlalți parlamentari din partidele parlamentare. Ca la balamuc. În plen nu se mai fac dezbateri, nu se mai depun amendamente. Se votează după „deget”. Dacă liderul de grup greșește semnalul, trece sau nu legea supusă votului. Este evident că Parlamentul a devenit un fel de Mare Adunare Națională iar susținerile portocalii pe simplificarea procedurilor parlamentare sunt doar gargară cu pioneze. Normal, dar absolut normal, o lege nu trebuie să treacă de Parlament până nu răspunde dorinței electoratului. Pentru că nu interesează pe badea Gheorghe al cui este meritul pentru promovarea legii, pe el îl interesează dacă legea respectivă este sau nu în favoarea lui și a familiei lui, este în favoarea muncii lui și mai ales dacă este în favoarea protecției lui față de comportamentul abuziv al altora sau al instituțiilor statului. Guvernarea Băsesciană portocalie are ca reper tocmai persecutarea lui „Gheorghe” pentru niște idealuri așa-zis de dreapta și niște concepții total aiurea despre administrarea statului. Tăriceanu a adus în discuție și modelul parlamentar din alte state, în special Marea Britanie, unde premierul vine săptămânal în fata Parlamentului pentru susținerea obiectivelor guvernului în săptămâna următoare dar și pentru a da seamă parlamentarilor opoziției despre ce a făcut în săptămâna în curs. Ideea este excelentă. Premierul englez are timp, premierul român nu are. Al nostru taie panglici.
Un subiect interesant, așteptat cu nerăbdare de o parte dintre colegi, a fost cel cu privire la sistemul de stat. Republică sau monarhie ? Tăriceanu a fost tranșant. Ar susține un stat monarhic. Un asemenea sistem de stat ar scoate de sub influența politicului pe conducătorul statului. Totuși, a recunoscut că timpurile nu sunt în favoarea acestui tip de stat așa că susține o republică parlamentară, în care șeful statului are un rol strict de reprezentare a statului, de echilibru între puterile statului, fără însă a fi doar o prezență simbolică. Aici a făcut o figură de stil, spunând că „Oamenii îşi imaginează că un simbol este cineva sau ceva pe care îl plimbi pe stradă şi îl arăţi lumii ca pe urs”. Așa am ajuns la Băsescu.
Normal că au fost întrebări legate de raporturile lui ca om și prim-ministru cu zurbagiul de la Cotroceni. A spus și o glumă, este bine redată de Radu Fătulescu pe blogul lui. Concluzia este că Băsescu a introdus în viața publică „președintele jucător” cu rol multiplu: atacant, portar, executant al loviturii de la 11 m, arbitru, spectator fraudulos și hooligan. Tăriceanu susține că acest tip de conducător trebuie evitat, pentru asta fiind necesară inclusiv modificarea Constituției.
Au fost și alte discuții. Merită pomenită întrebarea referitoare la sloganul liberal „prin noi înșine”. Răspunsul a fost în sensul că România este acum membră a UE și că dezvoltarea țării necesită folosirea sprijinului celorlalte state UE, în special a fondurilor structurale însă nu așa cum se acționează acum. Dacă, de exemplu, înainte de aderare, fondurile alocate României pe diferite programe au dus la o absorbție de peste 95%, astăzi, după aderare, în special în anii guvernării portocalii, am absorbit 2% în 2009 și cu 50% mai mult în 2010, adică 3% ! De tot râsul. La care se adaugă nemulțumirile OLAF față de secretomania comportării guvernului față de fondurile cerute sau atrase deja, dublarea programelor finanțate de UE, BM sau altele cu programe guvernamentale, în scopul transferului financiar de la bugetul de stat către clientela politică - metodă practicată cu suscces de Elena Udrea.
Gata. Mă opresc după ce pun colajul realizat de mine cu pozele făcute de Marius și distribuite de Lilick.
15 comentarii:
asa este, electoratul se construieste greu dar se risipeste usor. tot ce este necesar pentru asta este un paricopitat precum presedintele CJ Hunedoara care da cu buldozerul in Sarmizegetusa si apoi afirma candid ca nu crede ca era nevoie de un aviz pe linie de arheologie ... daramite un proiect autorizat chiar cu semnatura domniei sale, macar sa vedem cine raspunde juridic.
ma cutremur ca in teritoriu PNL este reprezentat de astfel de specimene care ignora legile tarii prefacandu-se ca nu le-ar cunoaste.
a se vedea: http://art-historia.blogspot.com/2011/07/doua-distrugere-sarmizegetusei.html
Adrian,
Bine că ai intrat. Tăriceanu ar fi fost satisfăcut dacă ar fi avut cu cine discuta despre București, arhitectură, sistematizare etc. Toți am fost cu gândul la tine. Ai lipsit exact când nu trebuia. Aveai posibilitatea să îți expui ideile iar el să vadă că are un partener de discuție mai mult decât calificat.
Multumesc pentru aprecierea ca as fi avut vreo infuzie de intelepciune :)) Ma surprinde ca nu s-a gasit nimeni care sa fi avut vreo opinie conturata despre ce se intampla acum in oras ... chiar ma ingrijoreaza ca sa zic asa. As fi vrut sa vin, pe cuvant. Poate discutam chestiunile astea cand o veni Ludovic Orban caci a zis el ca vine daca e invitat.
Acum fiind la mare, am stat si eu la taste pana s-a trezit aia mica :) Am avut timp sa scriu si un articol despre nimic ...
Ca să vezi minune. La mare. Hmmm. Săptămâna asta dorea și soția să mergem la Constanța să ne mai vedem apartamentul, să mai vedem ce bani ne cere asociația de locatari, să mai stăm cu mama și cumnata la o vorbă dar ... au venit niște neamuri de la Satu Mare așa că am amânat pentru miercurea viitoare.
Tăriceanu nu avea nevoie de „specialiști în datul cu părerea” cum suntem noi, ceilalți, față de tine. El chiar dorea o discuție aplicată cu privire la București. A pomenit și de o discuție veche, a lui cu Chiliman, în care i-a sugerat acestuia să pună în valoare monumentele Bucureștiului din S1 însă Chiliman i-a răspuns că prima lui urgență este canalizarea într-o parte importantă a sectorului și abia după ce rezolvă problemele stringente ale cetățenilor se va orienta către monumente.
Aici noi te-am pomenit pe tine, dar nu aveam de unde să te luăm.
Cu Orban a rămas să iau contact cu el pe fb și să stabilim o întâlnire. Când va dori el. Atunci sigur vei veni. Nu știu eu cum voi sta cu timpul. Unde voi fi ? Posibil la Constanța. familia are prioritate.
Woooow, cita vorbarie ptr nimic!
Pe scurt: prima zdreanta a tarii a plecat la slitzul lui basescu de linga slitzul lui stolojan, adica din pnl.
Voi l-ati facut presedinte pe actualul prim cocalar al tarii.
Ati fost aliati cu cocalarii pdl, acuma sunteti aliati cu cocalarii psd.
Iar tinerii cocalari pnl fac petreceri private de partid cu pitipoance in curul gol, exact cum ar face si tinerii cocalari psd sau pdl.
Asa ca, vorba lui Caragiale:''a se slabi''.
Si vorba mea:''hai sictir, TOTI sunteti o apa si un cacat uscat. Sa va voteze tiganimea platita, dar trebuie sa-i platiti mai bine ca pdl.''
PNLDLSD,
M-am gândit să te șterg. Te las. Ești reprezentativ. Sper ca ceilalți cititori să înțeleagă gestul meu.
Domnule Craciun Florin,
Va rog respectuos sa stergeti din blogrollul dumneavoastra bloguri mele.
Va rog acest lucru deoarece am citit ce raspuns i-ati dat domnului Craciunescu Adrian:
"Theo, despre ea este vorba, are o idee fixă cu locul într-o statistică. Ce să-i faci, are pregătire de economist și este, probabil, încă șomer."
Va cunosc si stiu ca spuneti ce ganditi asa ca, daca dumneavoastra credeti ca asta este motivul pentru care v-am rugat sa ma treceti in blogroll atunci chiar nu are rost sa ma pastrati acolo.
Chiar m-ar deranja sa ma pastrati.
Pingurile acelea pe care domnul Craciunescu mi le imputa nu au prea mare efect in ZeList sunt insa o forma de PROMOVARE a articolelor scrise de prietenii mei.
Pe domnul Craciunescu il deranjeaza ca dau eu pinguri si in felul asta am o "crestere artificiala a ratingului"
Probabil ca ma considera vinovata ca nu este dumnealui pe o pozite mai buna in ZeList.
Domnul Craciunescu nu este logic si se contrazice in afirmatii.
NU POATE SA TE MAGULEASCA CEVA CARE NU TE INTERESEAZA.
Ma asteptam la dumneavoastra la o cu totul alta reactie.
Nu am o idee fixa in legatura cu locul într-o statistică si consider ca nu era nevoie sa ii spuneti unei persoane care m-a atacat pe nedrept cum ma chiama, ce profesie am si ca sunt somera.
Asta nu inseamna ca nu va mai respect si nu va mai apreciez.
A dumneavoastra prietena
Theodora Marinescu.
Cum am idei fixe privind bloggeritul, v-am exclus din toate blogrollurile.
Aceasta deoarece, pe blogul domnului crăciunescu, aţi ales delaţiunea în loc să-l fi atenţionat că vorbeşte prostii.
Regret aceasta turnura exagerata, usor istericoasa ...
Sper ca pedepsele astea usturatoare cu scosul din lista sa nu va afecteze prea tare starea de spirit si gradul de comunicare.
Celor care doresc să mă scoată din blogroll le comunic că regret acțiunea. fiecare are dreptul la propria opinie cu privire la o acțiune sau alta. Îmi mențin afirmația de pe blogul lui Adrian, cu precizarea că nu este nici „delațiune” (Vania) - Adrian nu este nici securitate, nici miliție, nici procuratură -, nu are intenția de a jigni ci doar de a constata o anume preocupare pentru promovarea propriului blog. Dacă este aleasa varianta interpretării negative, atunci mă supun.
Adrian, nu trebuie să îți faci probleme. Supărările trec și vin. Nu avem suficientă viață în noi pentru a ține, la un loc, toate supărările de care avem parte.
Theo,
Singurul regret pe care îl am din postare este cel referitor la situația ta de acum un an, aproape. Pentru acela îmi cer scuze. Sper că nu mai este de actualitate.
Tanase e liberal? Stiu ca a participat la campania lui Basescu impreuna cu Mircea Dinescu.
In locul dumneavoastra as fi procedat asa:
1. L-as fi rugat pe pritenul meu Adrian Craciunescu (pentru ca se pare ca sunteti prieteni) sa stearga din articolul scris de el paragraful despre "hai ca se poate". Putea sa scrie despre "fenomenul" pe care l-a descoperit fara sa ma dea exemplu pe mine.
Era asa de usor.
2. Nu as fi scris NICIODATA "Theo, despre ea este vorba, are o idee fixă cu locul într-o statistică. Ce să-i faci, are pregătire de economist și este, probabil, încă șomer."
Faptul ca domnul Craciunescu nu se pricepe pot sa inteleg. Nu pot sa inteleg de ce nu intreaba inainte sa arunce cu piatra.
Vad ca nici dumneavoastra nu intelegeti din moment ce afirmati ca "singurul regret pe care îl am din postare este cel referitor la situația ta de acum un an ..."
Nu domnule Craciun. Nu trebuia sa spuneti ca este vorba de Theodora si trebuia sa ma intrebati daca prin pingurile alea URMARESC CRESTEREA IN CLASAMENTE.
V-as fi explicat ca, prin pinguri nu reuseseti sa fortezi cresterea in clasament si ca nu sunt altceva decat o modalitate de PROMOVARE a articolelor scrie de pritetenii mei.
Eu cred in prietenie si in respect domnule Craciun.
Din partea dumneavoastra pentru ca ne cunostem ma asteptam intai sa ma intrebati si pe urma sa faceti niste afirmatii gresite.
Spune domnul Craciunescu ca daca nu intram sa comentez la el nu ar fi stiut nimeni ca este vorba de mine. :)
"Daca recitesti ce am scris nu m pomenit nicaieri nici numele tau nici numele blogului unde te-ai cerut listata"
Daca introduce cineva in google "hai ca se poate" primul blog din lista este al meu... intradevar nimeni nu putea sa isi dea seama.
Mai rau este ca, cei care ii citesc articolul POT SA IL CREADA si sa ramana cu idei gresite despre PING, ZELIST si RATING.
De ce mi-ati facut acest lucru domnule Craciun?
V-am suparat eu cu ceva domnule Craciun?
Sandman,
Nu știu cât de liberal este Tănase, știu însă că se laudă că l-a criticat pe Băsescu și guvernarea PD-L. Tăriceanu la întâmpinat râzând cu un „salut Stelică”, din dialogul celor doi rezultând că sunt prieteni. Și-au stabilit și o întâlnire la Snagov zilele astea, ca între familii prietene.
Theo,
„Gura bate fundul”, spune o vorbă bătrânească. Greșeala îmi aparține. Suport consecințele. Chiar dacă acel comentariu de la Adrian nu a fost cu intenție negativă (nici de critică, nici demonizare a ta etc.) văd că a născut reacții foarte violente.
Îmi ajunge calvarul unei zile de comentarii acide, uneori exagerate, așa că mă abțin la a mai face altele. Îmi cer scuze, încă odată. Nu mai intru în detalii. O abordare acum, din partea mea, a unor analize pe textele scrise în vederea unor dezvinovățiri sau învinovățiri este prea mult pentru mine. Îmi este teamă că o iau „pe arătură” și în loc să repar o relație „stresată” mi-ași aduce contribuția, din plin, la stricarea ei definitivă. Timpul le repară pe toate. Atâta cât îl mai avem.
O zi bună, Theo. Cu prietenie !
Trimiteți un comentariu