Coșmarul știrilor

Știrile încep să mă plictisească. Sincer. Sunt anoste. Sunt aiurea. Nu au legătură cu mine sau cu gândurile mele. Sunt agasante, de cele mai multe ori. Sunt nimicuri alese pentru senzație, de jurnaliști care și-au ratat cariera, probabil.

Mai nimic despre mersul vieții și cauzele care determină degradarea vieții în România. Doar efecte, efecte și iar efecte. Iar vinovatul pentru efectele negative este statul, în toate știrile. Iar opiniile celor intervievați sunt alese comod în sensul dorit de știrist sau publicația care le promovează. Statul este vinovat. Promovarea acestei tâmpenii scuză lipsa de acțiune a individului pentru bunăstarea propriei vieți, încurajează lenea antreprenorială a micului producător și încurajează guvernantul să gândească în cifre și statistici în loc să acționeze pentru binele individului. A oricărui individ.

Este stupid să vezi că oficiali ai statului își acuză propriile instituții de ineficiență publică, de consum excesiv de resurse, de birocrație. Iar presa toacă aceste declarații inepte cu fel de fel de materiale și interviuri „senzaționale”. Și oficialii sunt paraleli cu rostul lor în funcția publică și jurnaliștii sunt paraleli cu subiectele. Dacă ar fi doar știrile din România atât de tâmpite, parcă ar fi bine, dar suntem blagosloviți și cu știri de peste granițe la fel de tâmpite. Imaginea generală este o lume plecată cu sorcova. Culmea, nu este așa. Sunt oameni, în România dar și în alte țări, care trăiesc bine sau se apropie de acest bine general, sunt oameni despre care nu aflăm decât atunci când unul dintre ei face sau are o problemă ce poate fi subiect de senzație.

Am luat la rând presa. M-am plictisit cumplit. Nimic serios. Iar pe rețelele de socializare domină superficialul. Ici-colo câte o idee interesantă. Trece nevăzută de majoritatea „jucătorilor” de pe net. Se dezbat însă cu furie tot felul de poziții radicale, total aiurea.

Cu ani în urmă frunzăream niște publicații străine care prezentau cititorilor experiența pozitivă a concetățenilor lor în diferite domenii și ca un bonus, experiențe similare din alte state. Acele publicații erau interesante. Nu știu dacă în România sunt astfel de publicații, posibil să fi fost încercări ale unor inimoși însă posibilii beneficiari nu au existat. Este la modă să te uiți pe gaura cheii la viața altora, la petrecerile scandaloase sau la exhibițiile unor așa-zise VIP-uri locale sau de pe aiurea.

Avem un stat construit prost și guvernat și mai prost. Iar știrile promovate de media sunt în aceeași notă. Proaste. Ar fi fost culmea ca din ce este prost să faci ceva bun.