 |
| Tăriceanu și Oprea la Senat |
Gabriel Oprea vrea să își salveze, după mintea lui, desigur, bruma de onoare pe care este convins că o mai are. Toată lumea vede că nu, el încă mai vede ceva pe ici pe colo prin părțile lui esențiale. A anunțat că își dă demisia din Senat astfel că urmărirea lui penală pentru ucidere din culpă va putea începe.
Nu spun că este vinovat sau nu. După cum judec eu cazul, este vinovat. După cum judecă alții cazul (în special cei care au comis același tip de fapte), nu este. Dar noi vorbim de pe marginea străzii, vinovăția dacă există va fi constatată și sancționată de o instanță de de judecată competentă. Până la pronunțarea instanței, eu îl consider vinovat. Cu convingere.
Se vede că s-a trecut peste o informație interesantă, spun eu, cu prea mare ușurință deși ar fi trebuit ca jurnaliștii care au cunoștințe juridice să își pună imediat întrebări.
Ca reacție la declarația lui Klaus Iohannis ca a spus că parlamentarii nu au înțeles că nu Senatul trebuie să decidă vinovăția sau nevinovăția unui om, Tăriceanu cel isteț ca în poveste a dat un răspuns ciudat: „pe lângă imunitate, ar trebui să se discute și impunitatea unora” - Agerpres.
DEX ne spune că „impunitate” înseamnă „Apărare de pedeapsă a unui infractor determinată de anumite împrejurări speciale, prevăzute de lege”, iar în Codul penal există destule cauze de nepedepsire strict prevăzute de lege.
Problema este alta. La ce se referă Tăriceanu ? La cine se referă ? Ce are în cap individul ? Este evident că la ei, la ALDE, cei care au cunoștințe juridice au tratat această problemă, a impunității, iar lui Tăriceanu i-a rămas ceva în cap. Altfel, nici nu știu dacă ar fi cunoscut cuvântul.
Pentru că reacția lui a fost când i s-a pomenit de o declarație a lui Iohannis, cred că el are în cap protecția de care beneficiază Președintele Republicii, protecție văzută de el ca fiind excesivă pentru că acum o are Iohannis și nu el. Normal ! Mă gândesc la declarațiile lui anterioare când îl acuza pe Iohannis că a obținut prin acte infracționale o casă.
Poate însă fi și vorba despre impunitatea de care ar trebui să beneficieze anumiți demnitari pe timpul exercitării funcției. Iar aici ar fi vorba despre faptul că Oprea stătea în spatele mașinii și nu a fost autor direct la producerea accidentului. Că funcția de conducere a coloanei ar fi fost exercitată de ofițerul din mașina de poliție care îi deschidea drumul. Că acela ar fi responsabil de faptul că motociclistul a circulat cu viteză mare și s-a ajuns la accident.
Dacă este așa, atunci Tăriceanu îl exonerează de răspundere pe Oprea.
Este evident că așa ceva s-a discutat la ALDE. Nu este mare lucru ca Tăriceanu și cei de la ALDE, după ce se vor pune de acord cu cei de la PSD să încerce să introducă o completare la codul penal privind impunitatea demnitarilor în anumite cauze. Eu leg de această afirmație a lui Tăriceanu și idioțenia de afirmație a lui Daniel Barbu care a afirmat, fără rușine, că parlamentarii sunt într-o stare de pericol mai mare decât soldații români de pe fronturile din Afganistan. Barbu a arătat „pericolul” iar Tăriceanu a pronunțat soluția: impunitatea de care să beneficieze parlamentarul !
Jurnaliștii ar fi trebuit să vadă această mârlănie care confirmă ideea că unii parlamentari și politicieni se consideră superiori celor care îi votează.
Pentru că individul este un jegos mărunt, nu este exclus ca aventura lui cu permisul de conducere să fie una din cauzele care l-au determinat să abordeze o astfel de problemă !
6 comentarii:
Cred ca o prima intrebare trebuie sa va faca sa reflectati mai mult!
Ce competente are DNA in cazul Oprea?
O a doua intrebare trebuie sa va limpezeasca judecata!
Ce sau cine impiedeca inceperea urmariri penale?
In rest va stiu capabil sa discerneti! Ma tem ca din prea multa "iubire" pt/ PNL si Gorghiu veti refuza adevarul!
Oprea este un oportunist, detestabil pt. faptele lui!
Insa Parlamentul a procedat corect, nu avea menirea sa ceara urmarirea penala sau cum spune DNA "... formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de OPREA GABRIEL", fiindca nu-i permit legile, regulamentul Camerelor!
Constitutia Romaniei
ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
vezi completarea!
LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
Art. 21: Imunitatea
(1)Imunitatea parlamentară nu este susceptibilă de suspendare sau de întrerupere şi nu se poate renunţa la aceasta. Imunitatea parlamentară este imperativă şi de ordine publică.
(2)Imunitatea parlamentară poate fi ridicată numai de către Camera din care deputatul sau senatorul face parte, în conformitate cu prevederile art. 72 din
Constituţie, republicată, şi potrivit procedurii prevăzute de regulamentul fiecărei
Camere.
(3)Imunitatea parlamentară începe odată cu validarea mandatului de deputat sau de senator şi încetează la data încheierii mandatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de prezenta lege.
Art. 22: Imunitatea pentru opinii politice
Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
Art. 23: Regimul în procesul penal
(1)Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi preventiv sau la domiciliu fără încuviinţarea Camerei din care fac parte şi fără a se proceda la ascultarea lor.
(la data 01-Feb-2014 Art. 23, alin. (1) din capitolul V modificat de Art. 83 din titlul II din Legea 255/2013 )
(2)Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată în calitate de martor, în cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.
Art. 24: Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie
(1)Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei.
(2)Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respectiva, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi.
(3)Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
(4)Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicării către ministrul justiţiei este data intrării în vigoare a hotărârii.
(5)În condiţiile în care Parlamentul se găseşte în vacanţă, preşedintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
Art. 25: Protecţia autorităţii*)
____
*) Potrivit art. 177 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, care intră în vigoare la data de 1 februarie 2014, art. 26, devenit prin renumerotare art. 25, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"- Art. 25: Protecţia autorităţii
(1)Pe durata exercitării mandatului de parlamentar, deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat, dispoziţiile art. 257 din Codul penal aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (1) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia."
(1)Pe durata exercitării mandatului de parlamentar deputaţii şi senatorii sunt purtători ai autorităţii publice de stat.
(2)Orice faptă prin care se aduce atingere onoarei ori reputaţiei unui deputat sau senator, ca şi ameninţarea ori actele de violenţă săvârşite împotriva acestuia, în legătură cu exercitarea mandatului, se pedepsesc conform dispoziţiilor Codului penal privind infracţiunile contra autorităţii.
(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile în care faptele sunt săvârşite împotriva soţiei sau copiilor deputatului ori senatorului în scopul de a exercita presiuni sau de a influenţa deciziile acestuia în exercitarea mandatului.
(4)Protecţia juridică penală prevăzută la alin. (2) şi (3) se aplică şi după încetarea mandatului dacă faptele sunt comise în legătură cu exercitarea acestuia.
Pastel, fii puțin atent aici.
Ai pomenit tot felul de articole însă ai uitat pe cel important, cel aplicabil în cauză. Este vorba despre art. 109 din Constituție care dispune, la alin. (2) că numai ... Senatul ... are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă vei lega această prevedere cu cea din Statutul senatorilor vei vedea că un membru al Guvernului sau fost membru al Guvernului care are și calitatea de deputat sau senator are imunitate pentru urmărirea penală până când Senatul, în cazul nostru, nu îi ridică imunitatea cerând urmărirea lui penală.
Oprea este urmărit penal pentru abuz în serviciu în calitate de ministru - legea răspunderii ministeriale -, abuz în serviciu care s-a terminat cu o moarte a unui funcționar care îndeplinea o sarcină de serviciu ca urmare a abuzului lui Oprea. Abuzul în serviciu al miniștrilor este de competența DNA. Pentru că procurorii au reușit să dovedească abuzul s-a ajuns la culpa autorului abuzului pentru moartea polițistului. Ca atare, a apărut și infracțiunea de ucidere din culpă ca o consecință a abuzului. De aceea această nouă infracțiune trebuia urmărită penal abia după cererea adresată Senatului. Dacă nu ar cere Senatului ca acesta să ceară începerea urmăririi penale pentru infracțiunea nouă constatată de procurori, pe lipsă de procedură acuzarea ar fi pierdut procesul.
Nu te impacienta atât. Procurorii au dreptate procedând așa. Vinovăția lui Oprea o va constata instanța. Tot instanța va stabili în urma cercetării cine se face vinovat și câtă vinovăție are fiecare dintre cei care au participat la deplasarea prin București cu Oprea, deplasare soldată cu moartea polițistului.
Domnule Craciun Florin, multumesc pt. dialog! Aveti dreptate cind pomeniti de art. 109 din Constitutie, in acelasio timp pomenind si Legea raspunderii materiale, dar acestea sint aplicabile ministrilor in functie, si nu fostilor ministri.
ARTICOLUL 109 (din Constitutie)
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.
http://lege5.ro/Gratuit/gezdinzwhe/legea-nr-115-1999-privind-responsabilitatea-ministeriala
Art. 23.
(1) Regulile de procedură prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.
(2) Urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 7-11, se efectuează potrivit normelor de procedură penală de drept comun.
(3) Prevederile de ordin procedural ale prezentei legi nu se aplică foştilor membri ai Guvernului în nicio situaţie.
Sint multe exemple in care fostii ministri au fost anchetati in urma avizului dat de presedintele in functie, desi art 23 sus mentionat spune altceva la al. 2.
DNA nu stie? Sau are un scop ascuns, vrea denigrarea Parlamentului, si prin ricoseu loveste in directii diferite, si mai ales in Tariceanu.
Gabriel Oprea este urmărit penal pentru faptele săvârșite pe timpul îndeplinirii funcției și de aceea îi sunt aplicabile reglementările despre care am făcut vorbire.
Trimiteți un comentariu