Beau o cafea superbă. Făcută de mine. Alături o țigară, un drog pentru care plătesc de mă usuc. Plus criticile soției. Citesc. Bloguri, site, o carte (mai rar). Calculatorul ocupă mult, uneori prea mult din timpul pe care îl am la dispoziție.
Am deschis Adevărul.ro. Ieri l-am citit pe Dinu Patriciu. Mi-a plăcut ce scrie însă am ai aduce acuza că exagerează. Iar aici mă refer la ce a scris, scrie și vorbește în general. Pragmatismul lui uită omul simplu, cel pe care omul de succes îl folosește. Succesul omului de acțiune, al investitorului, nu ar exista fără omul simplu, valoarea acestui succes ar fi egală cu zero dacă omul simplu, să-i spun consumatorul, nu ar avea cu ce să cumpere produsul de succes. Bun sau serviciu.
Azi am citit pe Florin Iaru. Despre „Demonul consumismului”. Are un punct de vedere cu care sunt de acord. Cu care Mugur Isărescu nu este. Cu care Traian Băsescu nu este. Cu care guvernarea portocalie nu este. Cu care comuniștii nu au fost. Ei, cei care nu sunt de acord azi sunt neocomuniștii. Ei impun cu forța consumul limitat „la resursele” pe care le are țara. L-am auzit pe Băsescu perorând pe la RRA despre consumul limitat, dându-se pe el exemplu și băgând o întreagă națiune în concept. Nu pot decât să declar că individul este cretin. Și el și Mugur Isărescu și toți cei care îi susțin. O societate comunistă poate exista pe baza acestui concept. Am trăit în astfel de vremuri până în 1989. De vreo doi ani se pare că ne întoarcem la la conceptul sărăciei comuniste. Limitarea consumului pentru că atât poate țara ! Idee cretină prin ea însăși. Idioții ăștia, cei care sunt azi la butoanele guvernării, sunt limitați. Cumplit de limitați.
Fără consum și consumismul populației nu poate exista progres. Fără consum și consumism nu ar fi evoluat omenirea. Fără cererea populației de a avea produse și servicii noi, diferite de cele avute până la un moment dat, nu se făcea cercetare fundamentală, nu se făcea cercetare tehnologică, nu se căutau și nu se descopereau fenomene, metode, tehnici noi. Nu apăreau produse noi și nu scădeau prețurile produselor acceptate de consumatori. Consumismul este de fapt motorul dezvoltării. Consumismul este cel care stimulează investitorul să caute și să încerce altceva. Consumismul duce la concurența între cei care produc. Tot consumismul este la baza dezvoltării sociale sub forma serviciilor de stat. Fără cererea cetățeanului de a primi din partea statului servicii de sănătate, învățământ, apărare națională, ordine publică și act de justiție acestea nu ar fi existat. Am fi trăit ca în junglă, după regula celui mai puternic. Nu ne-am mai fi constituit ca o civilizație. Nu am mai fi avut ordine de drept, stat de drept.
Comunismul a denaturat statul de drept. Mă deranjează faptul că „ideologul” Mugur Isărescu atacă, de pe poziția înaltă de Guvernator al Băncii Naționale, motorul libertății noastre economice și al statului de drept. Mă deranjează pentru că ideile lui Isărescu sunt puse în practică de Traian Băsescu și gașca de idioți portocalii care îl susțin. Ne întoarcem la comunism. Ne întoarcem la sărăcia planificată. Ne întoarcem la consumul după capacitatea statului de a ne da bani ! Cretinism în stare pură.
Guvernarea liberală a lui Tăriceanu a fost criticată la un moment dat, de unii analiști - Ilie Șerbănescu era unul - și jurnaliștii de doi bani bucata, că a lăsat economia de capul ei și că nu a emis acte normative care să o reglementeze după „interesul național”. Interesul național fiind, în tărtăcuța lor, controlul statului asupra economiei, de stat sau private. De fapt, pe timpul guvernării liberale a fost aplicat singurul principiu corect într-un stat care se dorea cu o economie de piață. Atunci a fost lăsat liber dreptul la consum. Trebuia continuat pentru ca investitorii să își consolideze poziția, cei care au dorit să tragă tunuri să piară, în timp iar cei care aveau gânduri serioase să poată acumula pentru o mai mare stabilitate. Trebuiau lăsate să se manifeste și consecințele abuzului de consum, tot după regulile pieței. Cei care s-au lăcomit trebuiau lăsați să plătească, fără ca statul să intervină. Singura intervenție benefică a statului ar fi trebuit să se producă asupra sistemului bancar. Acel idiot credit cu buletinul trebuia stopat tocmai de Mugur Isărescu și BNR. Da de unde. Isărescu s-a făcut complice cu băncile iar la venirea la putere a portocaliilor lui Băsescu a intervenit, nepermis într-un stat în care economia de piață este liberă, în favoarea băncilor care au spoliat și fraierit pe români. Iar pentru asta a luat din banii bugetului, în forma principală a împrumutului de la FMI, și a băgat bani în băncile lacome și neperformante. Iar catastrofa intervenției BNR și a Guvernului băsescian este vizibilă în sărăcirea populației și distrugerea statului de drept. Ne întoarcem la comunism. Asta se vede și de la marginile galaxiei.
Sper să scăpăm de cretinii ăștia portocalii cât mai repede. Și, apropo, nu am putut sta la Ciutacu cu panarama aia de Țurcan, am prin doar câteva crâmpee. Idiota promova și motiva folosirea forței în schimbarea statului după modelul băsescian de gândire urmând ca în timp, noi, populația, să vedem că au făcut bine ! În timp ! Păi între timp unii dintre cei maltratați de actuala guvernare portocalie vor trece la cele sfinte. Între timp, copiii care nu au mai mâncat bine se vor dezvolta cu sechele majore care îi va marca toată viața. În timpul actualei guvernări unii tineri și-au pierdut oportunitățile pe care le-ar fi avut dacă continuam să fim o țară normală. În acest timp oamenii, în general, și-au epuizat rezervele și au intrat, cu pași hotărâți, în „clubul” sărăciților naționali. În acest timp am involuat de parcă țara ar fi suportat un război de cucerire. Venitul per cetățean a scăzut la nivelul anilor de tristă amintire ai epocii Ceaușescu iar bruma de „temelie” a micii economii a fost spulberată de măsurile aberante băsesciano-isăresciene. Iar pierderile sunt imense. Sunt cumplite. Sunt pierderile provocate de plecarea absolvenților români ai facultăților peste hotare către o viață mai bună. Noi, o țară sărăcită de o politică bolnavă, de sorginte comunistoidă, cheltuim cu învățământul românesc iar beneficiile sunt pierdute. De aceste beneficii au parte alte state, acolo unde acești tineri își găsesc un loc sau sunt irosite prin lipsa posibilităților acestor tineri de a se pune în valoare în țară. Iar cretina aia de Țurcan încerca să ne convingă, pe noi, pe cei care am urmărit emisiunea, că ceea ce fac ei va fi bine.
Cum se înfoia cretina aia de Țurcan se comportă mai toți portocalii care ies în media. Dacă indivizii ăștia cred ceea ce spun atunci este imposibil să accept ca liberalii, cei adevărați nu cei auto-declarați ce sălășuiesc pe la PD-L, să aibă o colaborare cu pedeliștii atât timp cât aceștia vor face umbră pământului.
Da, Iaru îmi place. Sunt adeptul consumismului. Sunt adeptul societății bazate pe consum și sunt împotriva statului autoritar, băsescian.
M-ai facut curios si l-am citit pe Iaru. M-a surprins neplacut modul in care vede guvernarea Tariceanu:,,Tăriceanu are la activ câteva erori. Angajarea unui număr prea mare de funcţionari publici inutili. Acordarea ultimei creşteri de pensie. Ratarea pariului cu agricultura. Administraţia coruptă ş.a.m.d.'' Marota cu angajarea de multi functionari publici este FALSA! S-au creat institutii noi care au fost cerute de aderarea la UE. Numarul de functionari publici a fost si este si acum mic, raportat la media UE, cam 100.000! Ultima crestere a punctului de pensie, de la 1 octombrie 2008, a fost sustenabila, fiind facuta din EXCEDENTUL fondului de pensii. Tariceanu vroia cresterea de la 1 noiembrie dar a acceptat, la cererea psd, sa o faca de la 1 octombrie. Unde-i eroarea?
RăspundețiȘtergereRatarea pariului cu agricultura? Cred ca il confunda cu don Pedro si vestitul lui pariu. Administratie corupta? Aici Iaru este totalmente de reacredinta!!! Ar trebui sa-l cuprinda rusinea numai facand o comparatie cu guvernele nastase si boc fara numar!
Iaru are dreptate in privinta ,,consumismului''. Tariceanu a guvernat bine, in folosul tuturor, plecand de la bun inceput pe relansarea economica datorata cotei unice, adoptata in prima sedinta de guvern din 28 decembrie 2004. Tariceanu a reusit performanta de a creste continuu PIB-ul, salariile si pensiile. Boom-ul economic i se datoreaza iar oamenii erau prinsi de speranta in viitor. Cand lucrurile merg bine normal ca oamenii si-au permis sa faca credite, inclusiv mult hulitul credit cu buletinul. Oamenii aveau siguranta ca isi vor inapoia creditele. Era AVANT ECONOMIC, lucru care ii face pe pedelepre ,,sa moara de ciuda'', ca sa o parafrazez pe nutzi din pleshcoi.
Guvernarea actuala a lovit din start in oameni, in firme, in motorul economiei. Imbecilii astia in loc sa caute solutii de relansare economica doar AU TAIAT in nestire. Au dat oameni afara, cam 700.000 in doi ani!!! Au redus indemnizatii, pensii, drepturi salariale, ajutoare de somaj, absolut totul. Preturile o iau razna in timp ce veniturile au scazut constant. Credite acum? Trebuie sa fii dus cu pluta ca sa te mai angajezi in asa ceva. Speranta in viitor? Da, una singura: sa dispara pedeleprele!
Tehnic vorbind este vorba doar despre PUTEREA DE CUMPARARE. In timpul lui Tariceanu aceasta a crescut tot timpul, pe timpul lui bok invers. Avem acum de-a face cu un cerc vicios: scazand salariile, scad veniturile statului. Dand afara 700.000 de oameni in doi ani scad din nou veniturile statului si cresc cheltuielile statului. Rezultat? Dezechilibru bugetar, motiv pentru noi reduceri. Si tot asa! Este suficient sa plece astia de la guvernare si sa vina oameni normali si lucrurile vor merge intr-o directie normala.
Hendrix,
RăspundețiȘtergereTema mea a fost consumul și consumismul. Faptul că Iaru îl critică pe Tăriceanu pentru alte alea, are și un sâmbure de adevăr. Tăriceanu nu s-a băgat pe ștatele cu funcționari publici. Ordonatorii de credite ar fi trebuit să țină sau mențină în funcțiile publice doar atâți funcționari câți erau necesari pentru funcționarea instituțiilor. Dar aceștia nu au făcut-o. Băsescu însă și Boc au făcut-o însă cu „toporul”, fără nici o justificare legată de eficiența socială a funcțiilor publice respective.
Tăriceanu ar fi trebuit să înceapă cu desființarea tuturor agențiilor care ar fi putu fi date mediului privat și, mai ales cu desființarea agențiilor „căpușă”, cum ar fi ANI sau DNA. Nu mai spun de structuri subordonate ministerelor care „freacă țiparul”. În plus, ar fi trebuit să desființeze statutul „de utilitate publică” al unor ONG care primesc, din acest motiv, fonduri de susținere de la bugetul de stat. Trebuia să facă multe însă nu le-a făcut. Au venit Băsescu și ai lui și au redus fondurile la sănătate și învățământ însă nu s-au atins de ONG-urile căpușă și, mai mult, au înmulțit numărul celor din agențiile inutile.
Îmi place de Iaru. Sincer. Chiar dacă am uneori un mare chef să îi zic „ceva de dulce”. Are o scuză la mine. Este poet și la poeți nu prea ai ce cere. Câteodată.