Consiliul European și participarea română

Presa dezbate cu insistență subiectul legalității participării la Consiliul European. M-am exprimat în acest sens, consider că legal și în interesul României este să participe Primul-ministru. Motivul nu este adversitatea mea față de Traian Băsescu, adversitatea m-a dus doar către o mai amănunțită studiere a Constituției în această materie și a Tratatului Uniunii Europene în partea care stabilește ce este Consiliul European și cum lucrează acesta.

Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România preia în legislația proprie prevederile acestui tratat. Ca atare, spațiul Uniunii Europene, spațiul fizic, activitățile Uniunii Europene, reglementările Uniunii Europene în diferite domenii sunt parte a problemelor interne ale României. Vorbim de o piață comună, vorbim de legislație comună, vorbim despre o viață comună. Relațiile României cu celelalte state membre ale Uniunii Europene nu sunt similare cu relațiile pe care România le are cu terțe state. În relațiile externe ale României cu un stat din afara UE vorbim despre relații între două subiecte de drept internațional. În interiorul UE, relațiile dintre România cu oricare alt stat membru nu se mai supun regulilor de drept internațional ci regulilor de drept intern al Uniunii Europene, Uniunea Europeană preluând o parte din atribuțiile de reprezentare ale României în relațiile cu terțe țări. Cei care tratează subiectul participării la Consiliul European uită elemente esențiale din statutul României la UE și modul de funcționare al UE.

Treaba „șefilor de stat” s-a terminat odată cu semnarea Tratatului Uniunii Europene. În preambulul Tratatului sunt pomeniți șefii de stat care au semnat, în numele statelor lor Tratatul. Regi, regine, președinți. Potrivit art. 91 alin. (1) din Constituție, Traian Băsescu, Președinte al României „a încheiat” procedura de aderare prin semnarea Tratatului. După semnarea acestuia, în nici un organism al UE nu mai apar regii și reginele, președinții altor state cu excepția Președintelui Franței care este și conducătorul guvernului francez. Apariția lui Băsescu este iar o excepție, negativă de altfel, anticonstituțională pe fond și jignitoare prin poziția la care ne expune. Din dorința nebunească de a fi cunoscut în lume, Băsescu se bagă în față peste tot, tulburând grav bunul mers al lucrurilor.

Din preambulul Tratatului reies scopurile acestuia:


„DECIȘI  să parcurgă o nouă etapă în procesul de integrare europeană inițiat prin constituirea Comunităților Europene,


INSPIRÂNDU-SE din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile  și inalienabile ale persoanei, precum  și libertatea, democrația, egalitatea  și statul de drept,


REAMINTIND importanța istorică a sfârșitului divizării continentului european  și necesitatea stabilirii unor baze solide pentru arhitectura Europei viitoare,


CONFIRMÂND atașamentul lor față de principiile libertății, democrației și respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum  și ale statului de drept,


CONFIRMÂND atașamentul lor față de drepturile sociale fundamentale definite în Carta socială europeană, semnată la Torino, la 18 octombrie 1961,  și în Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989,


HOTĂRÂȚI  să întărească solidaritatea dintre popoarele lor, respectând totodată istoria, cultura  și tradițiile acestora,


HOTĂRÂȚI  să consolideze caracterul democratic  și eficacitatea funcționării instituțiilor, pentru a le permite acestora să-și îndeplinească mai bine, într-un cadru instituțional unic, misiunile care le sunt încredințate,


HOTĂRÂȚI  să-și consolideze economiile naționale, să asigure convergența acestora, precum  și să stabilească o uniune economică și monetară care presupune, conform dispozițiilor prezentului tratat  și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, o monedă unică și stabilă,


DECIȘI  să promoveze progresul economic  și social al popoarelor lor,  ținând seama de principiul dezvoltării durabile  și în cadrul realizării pieței interne, al consolidării coeziunii  și protecției mediului, precum  și să pună în aplicare politici care asigură progrese concomitente în domeniul integrării economice  și în celelalte domenii,


HOTĂRÂȚI  să instituie o cetățenie comună pentru resortisanții  țărilor lor,


HOTĂRÂȚI  să pună în aplicare o politică externă și de securitate comună, inclusiv definirea treptată a unei politici de apărare comune, care ar putea conduce la o apărare comună, în conformitate cu dispozițiile articolului 42, consolidând astfel identitatea Europei  și independența acesteia în vederea 
promovării păcii, securității  și progresului în Europa  și în întreaga lume,


HOTĂRÂȚI  să faciliteze libera circulație a persoanelor, asigurând totodată siguranța  și securitatea popoarelor lor, prin instaurarea unui spațiu de libertate, securitate  și justiție în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat  și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene,


HOTĂRÂȚI  să continue procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei, în care deciziile să fie luate cât mai aproape posibil de cetățeni, în conformitate cu principiul subsidiarității,


ÎN PERSPECTIVA etapelor următoare care vor trebui parcurse pentru ca integrarea europeană  să progreseze,”

Din moment ce hotărârile au fost luate prin semnarea tratatului, „șefii de stat” și-au încetat rolul, guvernele fiind chemate să pună în operă cele stabilite prin modificarea legislativă, prin reforma administrativă, printr-o colaborare interguvernamentală care dezvoltă un alt tip de relații decât cele proprii dreptului internațional. Cum să nu fie așa din moment ce persoanele, mărfurile, bunurile, valorile nu mai au restricții de circulație în spațiul Uniunii, moneda este comună sau urmează a fi adoptată și la nivelul României, politica fiscală devine comună prin Tratatul fiscal al UE, când supravegherea frontierelor UE devine pe zi ce trece un atribut al Comisiei Europene prin intermediul FRONTEX, când interesele economice ale tuturor statelor membre ale Uniunii sunt protejate față de statele terțe de către Comisia Europeană mandatată în acest sens, când reglementările Uniunii Europene în domeniul economic și comercial sunt superioare legislației interne, guvernele fiind obligate să modifice legislația internă în situația în care aceasta devine contrară reglementărilor europene prin proiectele de acte legislative ce se supun aprobării Parlamentelor naționale. În unele state europene această procedură a fost eliminată, noi fiind cumva mai cu moț. În sensul celor de mai sus, art. 3 din Tratat este semnificativ. Trebuie să vorbim despre Uniunea Europeană ca despre o singură entitate, din moment ce politicile devin comune tuturor statelor, din moment ce cetățenii români sunt cetățeni ai Uniunii Europene, din moment ce și noi vom avea ca monedă euro, moneda comună ...

În logica lucrurilor ce țin de funcționarea Uniunii Europene, reprezentarea cetățenilor este în Parlamentul european, statele sunt reprezentate în Consiliul European și guvernele în Consiliu. Reprezentarea statelor în Consiliul european este normal să fie la nivelul șefilor de guvern, de aceea în art. 10 alin. (2) din Tratat se prevede că statele pot fi reprezentate de „șefii de stat sau de guvern”. Pentru că în Consiliu sunt reprezentate guverne prin miniștrii de resort, înseamnă că la nivelul Consiliului European reprezentarea statelor se face de către premierul acelui stat sau șeful de stat cu atribuții de premier, Consiliul European având rolul de a analiza cum s-a desfășurat activitatea în Consiliu. Este o problemă de logică. Iar dacă citim mai departe, Tratatul ne pune la dispoziție mai mult.

Să citim art. 15 din Tratat, cel care reglementează activitatea Consiliului European. Este bine să ne uităm cu atenție. Pentru că înțelegerea lui corectă dă soluție dezbaterilor din România:


„Articolul 15
(1) Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orien­tările și prioritățile politice generale. Acesta nu exercită funcții legislative.


(2) Consiliul European este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și 
din președintele său și președintele Comisiei. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate participă la lucrările Consiliului European.


(3) Consiliul Europeane întrunește de două ori pe semestru la convocarea președintelui său. Atunci când ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot decide să fie asistați fiecare de un ministru  și, în ceea ce îl privește pe președintele Comisiei, de un membru al Comisiei. Atunci când situația o impune, președintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European.


(4) Consiliul European se pronunță prin consens, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel.


(5) Consiliul European își alege președintele cu majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. În caz de împiedicare sau de culpă gravă, Consiliul European poate pune capăt mandatul președintelui în conformitate cu aceeași procedură.


(6) Președintele Consiliului European:


(a) prezidează și impulsionează lucrările Consiliului European;
(b) asigură pregătirea  și continuitatea lucrărilor Consiliului European, în cooperare cu președintele Comisiei  și pe baza lucrărilor Consiliului Afaceri Generale;
(c) acționează pentru facilitarea coeziunii  și a consensului în cadrul Consiliului European;
(d) prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.


Președintele Consiliului European asigură, la nivelul său și în această calitate, reprezentarea externă a Uniunii în probleme referitoare la politica externă și de securitate comună, fără a aduce atingere atribuțiilor Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe  și politica de securitate.


Președintele Consiliului European nu poate exercita un mandat național”.


Este evident că Traian Băsescu nu are ce căuta acolo. Nu are treabă, nu are competențe, nu subordonează nici un ministru din Guvernul României. Pentru că ministrul însoțitor este necesar pentru agenda de lucru a Consiliului European ce va dezbate o problemă ivită în domeniul de activitate a ministrului respectiv.

Peste tot unde am dat de subiectul participării la Consiliul European am găsit interpretări aiurea, toate axate pe citate din Constituție sau pe „salvarea” pupinbăsiștilor din art. 10 al Tratatului. Numai că studierea Tratatului ne dă adevărata imagine a participării la Uniunea Europeană. La fel ca în țară, Traian Băsescu vrea să acapareze domenii care nu îi intră în atribuțiile funcționale. Se bagă ca musca în lapte. Prin participarea la Consiliul European el dă un semnal clar altor state că în România legea este facultativă, că democrația este de fațadă, că guvernarea este un talmeș-balmeș de mofturi prezidențiale și orgolii personale.