Congresul PSD 2013. Ce înțeleg eu.

Nu am ce critica și nici ce lăuda la Congresul PSD. Nu mă interesează nici să speculez pe marginea cuvântărilor participanților. Deciziile luate sunt însă cele care reflectă o realitate. Iar cu această realitate vom trăi de aici încolo o bună bucată de timp.

Alegătorii PSD din sala Congresului au venit și validat o echipă care a avut succes. Situația este asemănătoare cu cea de la PNL. Victor Ponta reales a cerut iar pesediștii din sală i-au dat (nici nu doreau altfel) mai multă putere. O putere bicefală. Ponta și Dragnea, fiecare are ce nu are celălalt. A spus Ponta. A completat Dragnea. Au împărțit, cu această, ocazie și guvernarea. Ponta se va ocupa de justiție, agricultură, industrie, finanțe, politică externă iar Dragnea de tot ce ține de organizarea țării, administrație, dezvoltare locală și națională, ordine internă etc. Acolo unde Dragnea va cere bani și un anume comportament al anumitor domenii de activitate - industrie, agricultură, sănătate, învățământ etc. -, Ponta va impune luarea acelor măsuri. Practic, Dragnea va lucra la baza societății iar Ponta o va asigura financiar și logistic.

Pe de altă parte, Ponta fiind ocupat cu deciziile guvernării, Dragnea va avea grija organizațiilor locale având instrumentul administrației publice. Cumva, în viitor, de va avea succes, Dragnea se pregătește pentru a prelua partidul și guvernarea. Nu este o ipoteză fantezistă, pentru mine, este o ipoteză de lucru plauzibilă. Rămâne de văzut care este anul în care își propun cei doi să facă mișcarea. Pentru că nu va fi un schimb. Ponta nu mai are unde urca în partid, așa că va trece la un nivel superior, la cel al demnității publice care îl scoate din partid. La Președinție.

Iar aici sunt două ipoteze. Prima ne spune că va candida din partea PSD în 2014 prin ruperea alianței cu PNL și PC. Este o ipoteză de lucru care poate fi plauzibilă dacă sunt îndeplinite mai multe condiții, prima dintre ele fiind obținerea unor rezultate excepționale la guvernare. Cum guvernarea nu are suficiente resurse pentru a obține „excepționalul”, probabilitatea ca acest eveniment să se producă scade serios.

A doua ipoteză mă duce la orizontul anului 2019 sau 2018, funcție de ce va prevedea Constituția revizuită. Această ipoteză spune că în 2014 Ponta va fi alături de Crin Antonescu pentru câștigarea prezidențialelor, așa cum a declarat și la Congres (îl cred), însă îl va concura pe Antonescu la următoarele prezidențiale. Iar această ipoteză îmi arată că în 2916, la următoarele parlamentare, USL este posibil să fie încă o alianță sau să existe o altă convenție între PNL și PSD cu privire la împărțirea puterii. Potrivit unui concept al Constituției revizuite, Președintele (în acest caz Crin Antonescu) va desemna pentru conducerea Guvernului pe reprezentantul formațiunii politice (partid sau alianță) care obține cele mai multe mandate în Parlament. Situația de acum ne arată că USL, dacă va mai fi o alianță, va avea, fără doar și poate, o largă majoritate parlamentară. Tot situația de acum ne arată că PSD, de se va rupe USL, va avea la următoarele parlamentare, cel mai mare număr de parlamentri. Cum-necum, Președintele (Crin Antonescu) va desemna fie pe reprezentantul USL (care va fi potrivit protocolului actual de la PSD) fie pe cel al PSD ca viitor premier. În cazul în care USL rămâne unit, nu se pune problema majorității parlamentare. În cazul în care partidele vor merge separat, PSD va face majoritate cu PNL, pe baza unui protocol de guvernare cu împărțirea portofoliilor potrivit rezultatelor alegerilor.

În funcție de evoluția politică și de rezultatele guvernării se pot face și alte mișcări politice ce pot duce la ipoteze de lucru diferite. De exemplu, se poate produce mult-dorita rupere a USL, atât de vehiculată de portocalezi, MRU-iști, băsiști și alte „viețuitoare” politice. Este singura lor speranță pentru supraviețuire pe scena politică. UDMR deja și-a nuanțat, la Congresul PSD, opțiunea pentru viitor. Va ține alături de partidele din USL. În oricare variantă. Dacă va fi necesar, va fi alături de PSD sau PNL funcție de anumite conjuncturi. De va mai crește PNL, va trece la dreapta. De nu va mai crește PNL, va fi lângă PSD pentru că așa cere interesul comunității maghiare. Celelalte formațiuni politice care chinuie ideea de dreapta în România nu pot fi luate în calcul azi. Nici una dintre ele nu confirmă, sunt confuze, ca omul beat care „merg pe gard de drum mă țin”. Nici alegerile europarlamentare nu vor fi suficiente pentru a le clarifica din punctul de vedere al viabilității pe scena politică.

Actualul Congres al PSD ne-a spus ce vor face pesediștii în viitor. Eu am tradus, cum am putut, mesajele.

Crin Antonescu le-a transmis pesediștilor de peste tot că liberalii vor ca alianța să ducă până la capăt mandatul dat de alegători. Începând cu reevaluatul „Jos Băsescu !”, care nu poate fi un program în sine însă este un început, obligatoriu și necesar al unui program de schimabare a țării, în mai bine. Victor Ponta a fost de acord, cu anumite nuanțe. Nuanțe care să „mângâie” urechile sensibile ale extremiștilor din PSD. Crin Antonescu a arătat că USL a câștigat alegerile pentru că s-a aplecat, cu seriozitate, asupra problemelor cetățenilor și că și-a luat angajamentul să le împlinească visele. Victor Ponta a vorbit despre aceleași alegeri ca despre o victorie personală a PSD - noi am câștigat, noi suntem puternici, noi suntem cei mai buni, noi suntem cei mai mari. Pot înțelege diferențele în abordarea problemei alegerilor și angajamentelor asumate, este vorba, până la urmă, despre un Congres de „dare de seamă și alegeri”, iar „darea de seamă” trebuie să fie glorioasă. Problema de fond este ca angajamentele să fie duse la îndeplinire. Repede sau mai încet funcție de resursele pe care guvernarea le va avea la dispoziție. Dacă este să mă iau doar după discursurile pesediștilor la Congres, ar trebui să mă tem. Pentru că ei nu s-au distanțat prea mult de epocile Năstase și Băsescu (la naiba, sângele apă nu se face !). Nu sunt dispuși să facă o altfel de politică. Iar unele informații care circulă lejer în media ne spun că tata-socru Sârbu are, deja, în lucru, niște aranjamente de culise care să ducă la „independența politică” a ginerelui Ponta față de PNL și PC dar și față de oricare altă formațiune politică autohtonă. Până acum, tata-socru a avut succes, tot ce a pitrocit el s-a întâmplat. Nu este de criticat acest comportament, este însă de luat aminte și de pregătit pentru eventuale „tulburări” în USL generate de aranjamentele de culise ale lui Sârbu acum în alianță cu Ioan Rus care a fost serios „reevaluat”.

Momentele festive cu Ion Iliescu și Adrian Năstase, atât de comentate de jurnaliști și unii analiști, au fost doar ce au arătat. Momente festive. Nici Iliescu și nici Năstase nu mai fac parte din viitorul PSD sub autoritatea conducerii bicefale Ponta-Dragnea. În plus, în spatele lor s-au încolonat, deja, viitorii lideri ai PSD, pentru a căpăta experiență și a deveni mai puternici. Unii au făcut dovada „măiestriei politice” în fața ecranelor TV, în funcțiile de demnitate publică cu care au fost mandatați de Victor Ponta, în disputele cu partenerii politici dar mai ales cu adversarii. Din ce am văzut eu, nu sunt dispuși să lase din mână ce au apucat. De aceea cred că Adrian Năstase va fi o glorie a PSD, clamată public fără reținere însă va rămâne doar un sfetnic fără decizie. Va sfătui dar nu va mai putea impune.

Pe undeva acest Congres îmi spune că USL va merge bine sau binișor, cel puțin până în 2016. Normal, în 2014, la alegerile europarlamentare, partidele din USL vor merge separat. Unii vor să mărească grupul PES, alții vor să mărească grupul ALDE. După prezidențialele din 2014 se vor mai acutiza relațiile din USL. Se vor folosi cuvinte mai dure între parteneri, vor fi mai multe acuze, de o parte și de alta, se vor produce rupturi. La nivel local va fi un adevărat festin al ruperilor și pozițiilor revanșarde. Dar la nivel central, semnificativ din punctul de vedere al guvernării, USL va fi destul de unit.