Teamă, haos și frustrare pe „dreapta” băsesciană.

Înfruntarea politică din USL, între PSD și PNL și posibilul deznodământ al trecerii PNL în opoziție agită spiritele și formațiunile politice (multe dintre ele adevărați paraziți politici) care se declară „de dreapta”. Cel mai agitat a devenit PDL. Nici PMP nu se simte prea bine. Nu mai spun de ceilalți.

Aproape toți guralivii „de dreapta” neagă PNL dreptul de a fi partid de dreapta. Aproape toți guralivii fiind, la origine, foști FSN-iști, foști internaționaliști-socialiști ! Chiar dacă unii au ajuns prin PNȚCD, tot de la FSN au venit. Culmea este că atunci când au guvernat nu au luat o măsură de dreapta. Pentru că tăierea salariilor, a pensiilor, anularea drepturilor și libertăților civile unor categorii profesionale și ciuntirea dreptului de proprietate nu se pot socoti măsuri de dreapta. Centralizarea și recentralizarea autorităților statului iar nu poate fi măsură de dreapta. Concentrarea puterii bugetare la nivelul guvernului, autoritățile locale fiind, în realitate, ordonatori terțiari de credite, iar nu este o măsură de dreapta. Sunt nu doar măsuri de stânga, sunt măsuri dictatoriale. Ei bine, toate aceste scursuri sociale se declară a fi „de dreapta”. Am ajuns de tot râsul. Teza potrivit căreia apartenența la familia Popularilor Europeni este o garanție a orientării politice de dreapta nu este valabilă. Pentru că în această familie sunt și partide de stânga, popularii europeni fiind, în fond, un conglomerat politic, o federație de partide care și-au propus să cucerească puterea politică în statele de care aparțin și cu influența externă a familiei politice din care fac parte. Nimic de dreapta, în adevăratul sens al cuvântului. Faptul că popularii europeni au gestionat foarte prost Uniunea Europeană în acești ani de criză economică (provocată de măsurile de stânga luate de popularii europeni pentru a salva sistemele bancare cu banii contribuabililor - fie prin contribuții de la bugetele naționale, fie prin confiscarea depunerilor private) este o dovadă a faptului că așa-zisa dreaptă europeană este doar o vorbă în vânt.

Cei mai vocali se arată a cei din PDL. Culmea tupeului este atinsă atunci când anunță, emfatic, că iau în calcul un dialog cu PNL dacă și numai dacă PNL renunță la Crin Antonescu ! Că PNL trebuie să treacă o perioadă de penitență, probabil sub supravegherea celorlalte partide „de dreapta”, pentru a fi reprimit în clubul partidelor de dreapta. Caraghioși. Ei bine, pot sta liniștiți. PNL nu este în situația disperată pe care o au ei, aceste partide și partidulețe cu mofturi „de dreapta”. PNL este o forță politică în sine, este stabil și este de dreapta fără a cere voie cuiva să fie ceea ce este.

PDL este în curs de desființare. Are gura mare însă doar atât. PMP-ul lui Băsescu a trecut, în forță, la preluarea structurilor teritoriale ale PDL. Partidul lui Blaga pierde esența lui. Structura organizatorică. De aceea, văzând cât de vocali au redevenit mă mir că mai au voce. În numele cui vorbesc pedeleprele ? Și Blaga dar și Stolojan. Cu Oltean sunt lămurit. La Oltean vorbesc broaștele din gât. PDL a rămas cu jumătate din parlamentarii săi - intrați pe ușa din dos în Parlament, ca reminiscență a unei legi defecte -, ceilalți plecând la PSD, UNPR, PC și la mai noul PMP. Structurile lor teritoriale își schimbă culoarea, personalitățile organizațiilor din teritoriu au aderat sub bagheta magică a zânei Elena Udrea la Fundația Mișcarea Populară revenind astfel sub autoritatea lui Traian Băsescu. PDL rămâne, formal, același numai că oamenii nu mai sunt ai PDL. Sunt ai și vor munci pentru PMP și Traian Băsescu. Mare lucru dacă PDL va mai exista la alegerile din 2016.

Ei bine, tocmai PDL este cel mai agitat de eventualitatea trecerii PNL în opoziție. Practic, un PNL în opoziție parlamentară grăbește dispariția PDL. Fie tot PDL trece la PMP, fie PDL va pierde o mare parte din membri prin trecerea acestora la PNL sau PSD. Pentru PDL nu mai există un capăt al tunelului. Ci o fundătură.

Agitat este și PMP. Traian Băsescu a dispus, sunt sigur, urgentarea preluării organizațiilor PDL de către Fundația MP pentru a preveni trecerea acestora în barca celui mai puternic. În barca PNL sau a PSD. Nici așa nu are siguranța că pedeleprele capturate acum în grabă nu vor avea alte intenții după ce PNL trece în opoziție. Posibil ca mare parte a pedeleprelor să nu treacă la PNL. Foarte-foarte posibil având în vedere evenimentele foarte apropiate privind migrația politică. Majoritatea celor din PDL au ales să treacă alături de PSD. Sângele apă nu se face. În timp ce PMP se laudă cu primarii, cu zecile de primari de la PDL care au ales să treacă la Fundația MP și astfel să susțină PMP, PSD vine și el cu anunțuri în care la nivel județean primari ai PDL au venit alături de PSD și „căpușele” sale. Tot cu zecile. Eu constat că PSD și PMP sunt într-o competiție strânsă pentru capturarea organizațiilor locale ale PDL. Mai cred că PSD și PMP se grăbesc de teamă că un PNL în opoziție ar putea captura, la rândul lui, organizațiile locale ale PDL care au unii membri cu orientare politică de dreapta sau care simpatizează liberalismul.

De atâta agitație și disperare, PMP-ul lui Băsescu absoarbe tot ce găsește. Au renunțat la „etica politică” clamată la formarea Fundației MP și au trecut la „politică”, pură și dură. Astfel, în comunicatele laudative la propria imagine PMP-iștii au anunțat victorioși creșterea lor numerică cu membri ai PNG-ului lui Gigi Becali și PP-DD-ului lui Dan Diaconescu în direct ! Fenomenal. Nemaivăzut ! Nemaiîntâlnit ! PMP devine, pe zi ce trece, un partid al întregului popor.

Creșterea explozivă a PMP a născut și disperarea unor căpușe politice băsesciene, creații nereușite sau incomplete ale lui Traian Băsescu în eforturile lui de a slăbi PNL. Partidul Forța Civică condus de Mihai Răzvan Ungureanu are, la rândui, zilele numărate. Zilele și lunile trec iar anunțatele alianțe cu PMP nu mai au loc. MRU nu mai este candidatul comun pentru alegerile prezidențiale, PFC nu mai intră pe locuri eligibile în lista pentru europarlamentare ... tristețe mare. Eu cred că MRU mai are niște angoase. Cred că o parte dintre „nemțenii” lui au gânduri parșive, vor să îl părăsească pentru alții mai potenți, mai puternici, mai „aleși”. Mare lucru dacă PMP nu este undeva la capătul celălalt al „aței”. Nu este exclus nici PNȚ-CD-ul lui Pavelescu susținut cu disperare de IRL-ul lui Chiliman. Țărăniștii au prins „pungulița” lui Moisescu și sprijinul primarului bucureștean și se cred pe cai mari.

Chiar PNȚ-CD are cumplite crampe politice. Ajuns un conglomerat politic tot adunând de ici și colo pe toți cei care fie au scăpat de la balamuc fie sunt supărați pentru nereușitele personale în alte partide, PNȚ-CD nu mai are siguranța zilei de mâine. Nu crește. Ce mai are bun pleacă, ce are mai prost rămâne. Acum au trimis scrisoare către toți cei care sunt în evidențele lor cu adrese de mail luate de pe facebook prin care cheamă, cu disperare, acasă pe vechii țărăniști. Am primit și eu una deși nu am fost și nici nu sunt țărănist. Asta îmi spune că disperarea PNȚ-CD este atât de mare încât sunt capabili să promită și luna de pe cer celor care le dau un răspuns favorabil. Ar fi culmea ca PNȚ-CD să mai poată ceva după anii de inutilitate politică în care au trăit doar cu numele. Este ca și cum boschetarii din canalele Bucureștiului s-ar angaja să câștige alegerile parlamentare cu partidul boschetarilor !

Frământările din USL și frământările opoziției sunt complet diferite. De o parte se luptă „titanii”, câștigătorii. De partea cealaltă se luptă „ploșnițele” politice, perdanții. O despărțire a „titanilor” va duce la un măcel în rândul „ploșnițelor”. Și a celor care susțin PSD dar și a celor care se declară „de dreapta”. Se va lăsa cu sânge. Pisica va fi ruptă în două.