Daniel Chițoiu este acuzat de procurorii DNA de „abuz în serviciu” și „constituirea unui grup infracțional organizat”. El fiind în perioada respectivă ministru al finanțelor publice.
Noul cod penal are următoarele reglementări:
„CAPITOLUL II
Infracţiuni de serviciu
Art. 297
Abuzul în serviciu(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.
Ipoteza articolului 297 alin. (1) este aceea că persoana calificată pentru săvârșirea infracțiunii este un funcționar public. Funcționarul respectiv nu îndeplinește sau îndeplinește în mod defectuos un atribut de serviciu. Dispoziția normei, spune că fapta aduce o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Între fapta funcționarului și vătămarea adusă trebuie să existe raport de cauzalitate. Sancțiunea este închisoarea și (cumulativ) interzicerea dreptului de a exercita o funcție publică.
Toate bune și frumoase până punem prevederile noului Cp în interiorul cauzei Chițoiu. Procurorii îl acuză că a inițiat un act normativ care vatămă drepturi ale unor firme sau persoane. Stop. Nu mai este o acțiune de a recunoaște sau nu un drept al acestora, este vorba despre un act normativ. Inițierea unui act normativ nu poate fi o infracțiune, indiferent ce se prevede în el. Constituțional, inițierea proiectului unui act normativ se poate face de orice persoană. Cu atât mai mult un ministru sau un funcționar al unui minister sau autorități publice. Orice autoritate publică poate iniția un act normativ în domeniul ei de activitate sau poate propune unei alte autorități publice o inițiativă legislativă care să îi favorizeze activitatea. Ministerul de resort este însă cel care va supune guvernului adoptarea proiectului de act normativ. Aprobarea de către guvern a unui proiect de lege sau a unei ordonanțe, face ca toți membrii guvernului să devină solidari, din punct de vedere politic, cu actul final.
Pentru a proteja membrii Parlamentului și ai guvernului de acțiuni ostile, inclusiv penale, după modelul vest-european, Constituția noastră stabilește niște limite ale acțiunii procurorilor ((art. 72 alin. (2)). Astfel, deputații și senatorii nu pot răspunde penal pentru voturile și opiniile politice. Voturile date pentru o lege nu constituie o infracțiune. Opiniile politice cu privire inclusiv la Constituție nu constituie infracțiune. Inițiativa legislativă a parlamentarilor nu constituie infracțiune. Acțiunile asiguratorii ale procurorilor asupra parlamentarilor, în afara urmăririi penale, se iau numai după încuviințarea Camerei din care parlamentarul face parte. Pentru membrii guvernului care nu sunt și parlamentari, Constituția stabilește că clar că urmărirea penală poate începe doar la sesizarea uneia din cele două Camere sau a Președintelui României. Iar asta doar pentru fapte săvârșite în timpul exercitării mandatului de ministru sau de membru al guvernului ((art. 109 alin. (2) prima ipoteză)).
Pentru mine, dacă procurorii au cerut avizul pentru începerea urmăririi penale pentru „abuzul” de a iniția un act normativ, răspunsul Comisiei Juridice mi se pare absolut normal.
Pentru a scăpa de blamul jurnaliștilor proști însă prezenți zilnic în media, decizia PNL de a susține în plen avizul pentru începerea urmăririi penale nu dăunează lui Chițoiu, în cazul în care acesta nu mai are și alte bube'n cap. Pentru că logic, după lege, instanța de judecată competentă va respinge cererea procurorilor. La o astfel de soluție previzibilă a instanței competente, Chițoiu are posibilitatea să ceară procurorilor în cauză daune morale.
Nu înțeleg de ce procurorii au cerut începerea urmăririi penale în cazul lui Chițoiu. Or avea și alte capete de acuzare pe care nu au dorit să le prezinte parlamentarilor ? Capete de acuzare la care lucrează acum și pe care le feresc de alți ochi ? Nu este exclus. Însă pe ce au dat Camerei Deputaților pentru a motiva cererea nu pot primi un altfel de aviz.
Ce va face plenul CD, nu știu. Se poate vota politic așa cum va vota PNL. PSD ar putea vota împotrivă ca să îl atragă pe Chițoiu.
Din infracțiunea de constituire a unui grup organizat este foarte important alin. (6). De aici înțeleg că procurorul consideră „constituire a unui grup infracțional organizat” faptul că mai multe persoane dintr-o instituție publică a lucrat cu ministrul de resort pentru elaborarea unui act normativ considerat act infracțional. Deja îmi fierb creerii.
„CAPITOLUL I
Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice
Art. 367
Constituirea unui grup infracţional organizat(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.
Pentru ca bășcălia să fie completă, procurorii explică ce vreau ei:
„Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.
În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată”.
Este de râsul curcilor ! Inițierea proiectului de ordonanță de urgență este faptă penală, pentru că a vătămat interesele Guvernului care a aprobat ordonanța !
Bașca, legea, ordonanța are efectul legii, a afectat interesele private ale numitului Daniel George Tudor pentru că stabilește alte condiții pentru ocuparea funcției în ASF.
Cineva nu este sănătos la cap. Și nu sunt eu acela.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vor fi șterse comentariile care depășesc limitele dialogului civilizat sau care pot fi catalogate ca spam.