Pozția României cu privire la Ucraina. Corectă.

Ieri, Traian Băsescu a comunicat ce trebuie. A comunicat poziția României cu privire la situația din Ucraina.

Sunt de acord cu evaluarea lui potrivit căreia România nu este afectată direct de evenimentele din Crimeea, că nu este și nici nu va deveni, cel puțin pe termen scurt și mediu, o țintă a expansiunii ruse. Însă este evident că nu în aceeași situație se află R. Moldova iar poziția României în protejarea R. Moldova împotriva unei agresiuni rusești trebuie accentuată. Nu ca o țară singură ci ca parte a comunității UE și mai ales MATO.

„Comunicat de presă

(12 martie 2014)

Ref.: Declarația președintelui României, domnul Traian Băsescu, făcută miercuri, 12 martie a.c., la Palatul Cotroceni, cu privire la situația din Ucraina

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a făcut miercuri, 12 martie a.c., la Palatul Cotroceni, următoarea declarație cu privire la situația din Ucraina:

- România susţine fără rezerve independența, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi recunoaşte noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării.
- România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Apreciem conduita trupelor ucrainene, care nu au răspuns provocărilor, evitând, astfel, escaladarea situației. 
- În aceste condiții, considerăm ilegitimă inițiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declarație de independență față de Ucraina, în perspectiva referendumului anunțat pentru data de 16 martie. În fundamentarea acestui act, Parlamentul a invocat precedentul Kosovo şi interpretarea trunchiată a deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Serbia versus Kosovo. 
- România atenţionează că apariţia unui nou conflict îngheţat, localizat în Crimeea, după cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, este de natură să accentueze instabilitatea regională. 
- Am subliniat pericolul destabilizator al perpetuării conflictelor îngheţate în mod repetat încă de acum 10 ani, inclusiv în formatul Consiliului European și NATO. În nenumărate ocazii am invocat exemplul Kosovo drept precedent pentru noi scenarii secesioniste. 
- În același timp, România a susținut fără rezerve acordarea statutului de MAP (Planul de actiune pentru aderare), Ucrainei și Georgiei încă din aprilie 2008, cu ocazia Summitului de la București. 
- Am fost convins că mesajul pe care NATO l-ar transmite printr-o astfel de decizie ar fi avut un impact puternic asupra întregii regiuni. Ar fi încurajat o comunitate extinsă de valori şi certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt protejate. Din păcate, nu toți membrii NATO au înțeles, la acea dată, că nu doar vecinii noștri au nevoie de o astfel de certitudine, ci întreaga comunitate transatlantică.
- În acest moment, constat că situaţia de risc s-a agravat, cu impact direct asupra securităţii europene. 
- România consideră că, prin măsurile luate de fostul preşedinte Ianukovici, autorizarea deschiderii focului cu muniţie de război împotriva populaţiei, precum şi părăsirea teritoriului naţional într-un moment dificil pentru ţară, îl pun pe preşedinte în situaţia de a-şi fi pierdut legitimitatea, astfel încât acesta trebuie să-şi prezinte demisia.
- România aşteaptă de la noile autorităţi de la Kiev să depună toate eforturile pentru calmarea situaţiei şi să acționeze pentru organizarea la standarde europene a viitoarelor alegeri. 
- În același spirit, partea română așteaptă crearea unui sistem de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, care să reflecte normele europene și tratatele internaționale în materie.
- România se va alătura demersurilor euroatlantice în vederea restabilirii ordinii de drept. 
- Consiliului European din 6 martie, dedicat situaţiei din Ucraina, a adoptat o abordare etapizată a sancţiunilor care ar putea fi aplicate Federaţiei Ruse în cadrul raporturilor directe.
- Elementul decisiv pentru trecerea la cea de-a doua etapă de sancţiuni, precum interdicţiile de călătorie, îngheţările de active şi anularea Summitului UE - Rusia, îl constituie modul în care Federaţia Rusă se va conforma apelului UE de a intra rapid în negocieri cu Guvernul Ucrainei.
- Este imperativ ca Moscova să recunoască autorităţile legitime de la Kiev, ca unic partener de dialog (referinţa o constituie evaluarea că trebuie evitată repetarea scenariului Transnistria, în care autorităţile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog în soluţionarea conflictului).
- În fine, etapa cea mai severă de sancţiuni prevede măsuri cu implicaţii vaste pentru „relaţiile dintr-o gamă largă de domenii economice” dintre UE şi Federaţia Rusă (relații financiare, energie, comerţ, exporturi de armament).
- În același timp, România va continua să sprijine toate acțiunile autorităților de la Chișinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană și în asigurarea unui spațiu de stabilitate și securitate în Republica Moldova. 
Departamentul de Comunicare Publică 
12 Martie 2014”

Un loc aparte în comunicat îl are „modelul Kosovo”. Da, sunt pentru o soluție a noastră, a românilor, de a respinge recunoașterea independenței Kosovo și a lăsa autorităților sârbe posibilitatea refacerii teritoriale a țării.

Răspunzând jurnaliștilor, Traian Băsescu a clarificat și situația României:

„Întrebare: În regulă. Vreau să vă întreb până unde se pregătesc sau cât de pregătite sunt autorităţile române să intervină, până în ce situaţie, şi ce riscuri sunt, concret, pentru ţara noastră, cât de aproape suntem noi de ridicarea gradului de alertă, spre exemplu?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Foarte bună întrebarea! Vreau să înţelegeţi foarte bine. Pentru România nu există riscul unui conflict cu Federaţia Rusă. Nu există acest risc, cel puţin în conjunctura actuală. Deci România nu este o ţară gata de război. Şi nici nu vom ridica gradul de alertă, să împărţim puşti la populaţie - să nu vă gândiţi la aşa ceva. Nu există acest risc din foarte multe motive. Suntem stat suveran şi independent, suntem stat membru al Uniunii Europene, suntem stat membru NATO. Asta nu înseamnă că evenimentele din Crimeea, dar şi cele din Transnistria, unde gradul de alertă în zilele trecute a fost ridicat la nivel maxim pentru militarii Federaţiei Ruse, chiar dacă ieri a fost scăzut, nu înseamnă că Armata României stă şi aşteaptă primăvara. Armata României îşi face toate programele ei de instruire, toate aplicaţiile, aşa cum au fost planificate. Mai mult decât atât, astăzi am dat dispoziţie şefului Statului Major al Armatei să mute parte din aplicaţiile prevăzute în partea a doua a anului pentru prima parte a anului. Nu facem niciun secret din a vă spune că am spus la dispoziţie spaţiul aerian al României pentru avioanele AWACS, avioane de supraveghere ale NATO; acelaşi lucru l-a făcut şi Polonia. Nu facem niciun secret din a vă spune că România efectuează, în cadrul programului „Cer deschis”, în perioada 17-21 martie, zboruri deasupra teritoriului Ucrainei. Iarăşi, nu facem niciun secret din a vă spune că astăzi am autorizat prezenţa unei fregate franceze în apele teritoriale româneşti, fregată care va sosi în zilele următoare. Deci lucrurile se desfăşoară normal, dar cu precauţie. Însă dacă astăzi nu există niciun pericol, ceea ce vă spuneam despre conflictele îngheţate prezintă un risc de destabilizare regională, pentru că aceste conflicte pot să izbucnească pe rând, să ducă la afectarea suveranităţii unor state prietene sau a unor state suverane - vezi Republica Moldova - sau, având în vedere că sunt destul de bine controlate, pot să izbucnească şi simultan. Daţi-mi voie să gândesc şi în cele mai severe variante. Iar atunci, regiunea ar fi un cerc de foc. Întrebarea este: suntem noi toţi, aliaţii, pregătiţi pentru astfel de evoluţii? Iar răspunsul meu este că trebuie să fim pregătiţi.

Întrebare: A crescut mai mult decât vă aşteptaţi de la prima şedinţă de lucru până acum riscul pentru România?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, pentru România, în acest moment, nu. Eu vă vorbesc de riscurile regionale care ne vor afecta. Dar acum, pe conflictul ruso-ucrainean nu avem riscuri imediate, să ne trezim cu tancurile vreunui stat la frontieră. Nu există un astfel de risc. Da? Bine. Dar cea mai mare grijă a mea este pentru Republica Moldova; pentru că a fost Georgia, este Ucraina şi poate urma Republica Moldova, ceea ce ar fi pentru noi, dar şi pentru partenerii noştri, o uriaşă înfrângere. N-am putut anticipa Georgia, ne-a prins nepregătiţi Ucraina... Am fi ridicoli dacă s-ar întâmpla ceva şi legat de Republica Moldova şi am fi tot nepregătiţi sau surprinşi, în condiţiile în care România o spune de mult, semnalează de mult aliaţiilor ei aceste riscuri”.

Se cuvine a spune că declarațiile lui Băsescu sunt corecte. Așa cum se întâmplă de obicei, conflictul din Ucraina „a trezit” și Armata. Consiliile județene și structurile cu atribuții privind evidența rezerviștilor și a resurselor materiale și umane din județe au trecut la inventarierea lor. S-a trecut la evaluarea capacității comunităților locale de a suporta un eventual conflict militar sau un efort mai mare din punct de vedere uman, financiar și material. Au fost mutate aplicațiile din semestrul II al anului în primul semestru, ceea ce înseamnă că efortul financiar și consumul de resurse materiale va fi crescut în acest semestru, peste ce a fost planificat. Probabil că alocarea de la buget a resurselor financiare pentru nevoile Armatei vor fi prioritare. Guvernul va trebui să realoce resursele financiare în acest prim semestru.

Am un mare semn de întrebare cu privire la resursa umană. Din cine este formată rezerva umană ? Fără sistemul serviciului militar obligatoriu, având de suportat migrația pentru muncă care a scos din țară tocmai persoanele cu potențial pentru a forma rezerva militară, îmi este destul de greu să cred că rezerva armată a României are capacitatea de a acoperi forța de luptă care se poate pierde cu ocazia unui conflict armat. Noi, cei mai în vârstă, cei care am trecut deja în „retragere” putem participa însă fără prea mult folos. Vârsta, bolile, anumite incapacități fizice și psihice nu ne fac utili. Iar cu vorba ... cu vorba toată lumea se pricepe să lupte.

Apreciez ca fiind corectă această declarație a lui Traian Băsescu ca Președinte al României. Sper ca în aceste zile să se tragă și învățămintele necesare cu privire la rezerva armatei. Dacă mă gândesc fără prejudecăți, firmele de pază și ordine private ar putea constitui o rezervă bunicică pentru resursa umană militară.