Pe facebook, un prieten, deputatul Radu Zlati, a pus un articol de pe un site (aici) care evidențiază conținutul art. 16 din Constituție - Egalitatea în drepturi -, alin. (3) și (4). Autorul afirmă că membrii UDMR nu au dreptul să participe la guvernare pentru că ei sunt și cetățeni ai Ungariei (majoritatea lor dacă nu chiar toți au și cetățenie maghiară !).
Constituția spune la alin. (3) că „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoane care au cetățenia română și domiciliul în țară. ...”.
La alin. (4) se prevede că „În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice, au dreptul de a alege și a fi aleși în autoritățile administrației publice locale”.
Le-am pus pe amândouă pentru că ele sunt legate.
În alin. (3) se vorbește despre „funcții și demnități publice” cu precizarea „civile sau militare”. Constituția obligă astfel ca cei care vor ocupa funcțiile și demnitățile civile să respecte aceleași considerente la numire ca cei care au acces la funcții și demnități militare. O altă prevedere este exclusivă, în sensul că aceste persoane trebuie să aibă „cetățenia română” și domiciliul în țară. Prevederile art. 16 alin (3) nu pot fi tratate cu superficialitate, la mișto, în sensul că „lasă, merge și așa !”. Pentru că nu se poate specula cu dubla cetățenie. În sensul textelor Constituției, dubla cetățenie este exclusă este un caz evident de incompatibilitate pentru cei care vor să ocupe funcții și demnități publice.
La Capitolul „Îndatoriri fundamentale”, art. 54 - Fidelitatea față de țară -, exclude, de drept, dubla cetățenie. O exclude pentru că o persoană nu poate fi fidelă față de două state în același timp ! Conținutul este mai mult decât edificator:
(1) Fidelitatea față de țară este sacră.
(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
Odată cu acest articol constituțional, treburile se complică. Pentru că apare și jurământul. Iar jurământul de parlamentar este prevăzut în art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, republicata 2008 și care sună așa:
„Articolul 3 - Juramantul
(1) Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor si a Senatului, fiecare deputat si fiecare senator depune in fata plenului Camerei din care face parte, intrunita in sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor:
"Jur credinta patriei mele Romania;
Jur sa respect Constitutia si legile tarii;
Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei;
Jur sa-mi indeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul incredintat de popor;
Asa sa ma ajute Dumnezeu".
(2) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, care se inlocuieste cu formula:
"Jur pe onoare si constiinta"
si aceasta prefateaza juramantul.
(3) Juramantul scris se rosteste solemn, se semneaza de fiecare deputat sau senator si se incredinteaza spre pastrare presedintelui Camerei.
(4) Refuzul de a depune juramantul de credinta atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
(5) Supleantii de pe listele oficiale de alesi si care sunt chemati sa ocupe locurile vacante, in conditiile legii electorale, vor depune juramantul de credinta dupa validarea mandatului, potrivit aceleiasi proceduri si cu aceleasi consecinte juridice”.
Parlamentarii UDMR au depus și un alt jurământ atunci când au aplicat pentru cetățenia maghiară ! Iar în acel jurământ este evident că au jurat credință Ungariei ! Ne aflăm în fața nu doar a unui conflict de conștiință ci a unui conflict al fidelității față de două țări !
Suntem în fața unui act de sperjur. Evident.
Ar trebui, în mod normal, ca celelalte partide politice din România să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la existența sperjurului din Parlament iar Guvernul să elibereze din funcțiile publice sau să deschidă acțiuni împotriva celor care au demnități publice și care au dublă cetățenie.
Parlamentarii UDMR care au dublă cetățenie ar trebui să își piardă mandatele. Este absurd să ai în parlamentul național cetățeni care apără interesele altui stat. UDMR este ca o prelungire a statului maghiar în instituțiile publice din România. Iar asta trebuie să înceteze !
As vrea sa spun ca este o interpretare excesiva, constitutia iti cere sa fii cetatean al Romaniei si atat. Leonida Lari o fi renuntat la cetatenia moldoveneasca atat timp cat era in viata si a fost deputat?
RăspundețiȘtergereRaed Arafat o fi renuntat la cetatenia siriana? Si chiar daca renunta la cetatenia prin nastere, mie mi se parea ca daca e cetatean roman e suficient. Si ca sa subliniez ca interpretarea aia e o prostie am sa subliniez ca exista cetateni romani care, pentru ca s-au nascut in SUA, au de drept cetatenia americana. E cazul fiicei unei prietene de-a nevesti-mii. Adica fata aia cand ajunge majora n-are voie sa fie membru in guvern doar pentru ca s-a nascut in SUA !? O aberatie.
Adrian,
RăspundețiȘtergerePărerea ta. Părerea mea este că dubla cetățenie a unei persoane în funcții de demnitate publică sau militare face nesigur comportamentul acesteia în relațiile, mai ales conflictuale, dintre cele două state. Știu ce vorbesc. Am cunoscut cazuri în timp ce eram în activitate. Chiar fără cetățenie, doar pentru originea etnică, unii au declarat că nu vor să activeze în zona limitrofă cu a statului a cărui etnie o aveau. Iar asta a fost o mare problemă a sistemului, o slăbiciune enormă.
Tu poți judeca așa. Eu, pentru că am o altă pregătire, judecat așa cum am scris.
Inca o data, cum ramane cu cetatenii romani care au, prin conjunctura nasterii lor, o a doua cetatenie? Functiile militare au probabil filtre speciale si control suplimentar ca d'aia se si spune in constitutie de eligibilitati pe legile specifice. Cetatenia romana este ceruta pentru ca respectivul personaj in functie publica, daca ar derapa, sa poata fi raspunzator in fata statului roman si a legilor sale. Intre noi fie vorba "statul roman" e o gogoasa far aacoperire, cel putin in felul in care imi inchipui eu sensul acestui cuvant. La noi e un sat fara caini iar constitutia o poveste prost spusa din moment ce fiecare poate sa inteleaga orice, mai ales cand conjuncturile se schimba.
RăspundețiȘtergereDa, foarte interesant - si 25 de ani nicio Curte Constitutionala, nici un BEC, niciun Guvern si niciun Presedinte nu a sesizat asta - acum, brusc apar astfeld e interpretari. Oare de ce? Cui foloseste ONG-ul UDMR? Cand este bun si cand este rau? Retorica, desigur!
RăspundețiȘtergereAdrian,
RăspundețiȘtergereFuncțiile militare de conducere sau de stat major exclud posibilitatea unei duble cetățenii prin caracterul confidențial al muncii lor. În constituție, s-a prevăzut, cu temei, că și cei care ocupă funcții și demnități publice trebuie să se supună acelorași reguli pentru că vor lucra cu un anume regim al informațiilor clasificate. ORNIS are rolul de a împiedica diseminarea informațiilor clasificate.
O persoană cu cetățenia altei țări ajunsă într-o funcție sau demnitate publică este considerată, pe deplin temei, predispusă la a da celuilalt stat informații cu caracter confidențial. Este predispusă la a face pentru celălalt stat spionaj etc.
Anonim,
RăspundețiȘtergereNU s-au ridicat aceste probleme pentru că nu au existat. Ele au apărut acum odată cu publicarea informațiilor privind dobândirea cetățeniei maghiare de către membrii UDMR.
Practic, membrii UDMR au față de ceilalți cetățeni români, în relațiile cu alte state din UE, drepturile cetățenilor maghiari, pentru că Ungaria este stat membru Schengen.
În anii din urmă, pe timpul guvernelor Boc, membrii UDMR aflați în funcții și demnități publice au fost la Budapesta la consultări cu guvernul maghiar și partidul de guvernământ, au discutat despre politica lor în România etc. Sunt declarații de presă, sunt informări ale presei din România și Ungaria.
Sunt acte și fapte care pun sub semnul întrebării înțelegerea prevederilor constituționale.
Raman cu bucuria ca un Carol Davila a trait in alte epoci si ca, la aproape 150 dupa, un Raed Arafat a scapat de astfel de aprecieri. Si, daca discutam de caracter fara sa pedalam pe chestiunea strict a cetateniei, sper ca Regele Ferdinand sa nu se rasuceasca in mormant pentru ca cineva l-ar putea banui astazi, a priori, ca raspunde la butoanele familiei sale imperiale germane.
RăspundețiȘtergere