Penibil, execrabil, dăunător pentru imaginea publică a „puternicilor” unui guvern, oricare ar fi el. Pentru mine, ca cetățean, este chiar înspăimântător. Dacă ei, acești „puternici”, Primul-ministru și ministrul finanțelor publice, cei care construiesc politicile publice sunt atât de penibili, de „habarniști”, cum să pot gândi eu viitorul meu ? Dar al soției mele ? Dar al copiilor mei ? Dar al nepoților ? Dar al părinților mei, al fraților, al prietenilor, al cunoștințelor ? Cum-necum, vom vorbi, ne vom poziționa față de ce face și ce va urma să facă acest guvern Ponta care azi vine și ne spune că „va fi bine”. Doar cu declarații politice. Fără însă să fie capabili să ne spună și cum.
De când a ajuns premier, Victor Ponta a preluat controlul asupra întregii guvernări. Are în spate „sfătuitori”, oamenii din PSD și nu numai care îl susțin să fie premier. Aceștia au alte interese decât „mai binele țării”, pragmatici, știu că guvernările trec, știu că viața este trecătoare și că trebuie să se grăbească să lase familiei, urmașilor, o brumă cât mai consistentă de avere, de bunăstare palpabilă. Aceștia nu au nevoie de ordine, au nevoie de haos. La fel ca cei care l-au susținut pe Băsescu când a luat măsurile „de redresare” din perioada cumplitei guvernări Băsescu-Boc. În haosul creat de guvernarea Ponta, viitorul este negru. Cumplit de negru. Totul este alandala. Guvernul lucrează, dacă se poate spune așa, la aproape 30% din capacitate. Pentru că colectează resursa financiară doar în proporție de 30% din potențialul țării. Mai adaugă mereu și mereu, din interese electorale, alte și alte scutiri pentru clientela politică însă adaugă noi și noi poveri asupra veniturilor populației. În special pe veniturile celor care le produc din activitatea proprie.
Problema reducerii CAS are două fețe. O primă față este legată de reducerea fiscalității pentru ca firmele să aibă un plus de finanțare pentru dezvoltare. Cu efectele conexe, legate de creșterea numărului locurilor de muncă, creșterea nivelului colectării, reducerea procentuală a economiei „ascunse” etc. Măsura este valabilă abia atunci când ai îmbunătățit, prin actul de guvernare, comportamentul fiscal al contribuabililor. Când investitorii încep să se comporte ca buni cetățeni. O a doua față, este cea politică. Partidul dominant arată că ia măsuri de liberalizare a fiscalității. Atrage prin astfel de măsuri o mare parte a populației către acel partid asigurându-i, în viitor, mai multă putere electorală și politică în interiorul puterilor statului.
Ce vedem acum, este exact invers. Se ia măsura fără însă a o asigura prin proceduri de bună guvernare, prin măsuri de politică economică și financiară complementare. Ca atare, singura posibilitate ca măsura să nu ducă țara în colaps este să crească taxele și impozitele de la populație pentru a asigura cheltuielile administrative ale guvernării. Deși reducerea CAS are imaginea unei acțiuni pozitive, rezultatul ei va fi unul negativ. Împovărează populația cu noi taxe și impozite. Cum avem creșterile ale acestora de când a venit la guvernare Ponta și socialiștii lui, ca o compensație la slaba performanță administrativ-fiscală, viitorul nu este deloc „roz”. A început să se înnegrească din ce în ce mai mult. Ponta chiar a retras de pe piață un proiect de modificare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală care tocmai mărea taxele și impozitele pe proprietate, alături de alte minuni, pentru ca în 2015 să poată fi acoperit deficitul ce se crea de CAS. Nu am văzut nicăieri o evaluare privind consecințele, previzibile economic, ale acestei reduceri. Guvernul Ponta nu a arătat ce anume va dezvolta această reducere. Guvernul Ponta nu are nici o predicție. În afara declarațiilor politice nu am văzut nimic. Ce vor face investitorii care vor beneficia de reducerea CAS ? Care sunt investitorii care pot face ceva din această reducere ? Cât va aduce în plus în investiția privată ? Vor folosi investitorii acei bani în dezvoltare sau vor achiziționa vacante în țări străine pentru ei și familiile lor, pentru angajații lor ? Banii în plus la investitori se vor cheltui în România sau se vor duce să dezvolte consumul în alte state unde respectivii investitori au afaceri ?
Din lectura declarației de presă a lui Traian Băsescu (aici) după consultările de la Cotroceni cu Ponta și Peterscu (ministrul finanțelor publice ?!), din urmărirea filmulețului privind desfășurarea întâlnirii (Ponta iar a mințit ca un ordinar când a afirmat că „s-au certat” și că Băsescu a insultat-o pe Petrescu !), am mari îndoieli asupra măsurii reducerii CAS acum. În loc de o măsură benefică devine o povară pentru restul cetățenilor țării. Ar fi bună dacă ar fi însoțită de alte măsuri care să o facă eficientă. Este ceea ce susține opoziția.
Băsescu are dreptate în acest așa-zis conflict cu Ponta. După măsurile anti-populare luate de Ponta până în prezent, măriri constante ale taxelor și impozitelor și scumpiri ale produselor și serviciilor determinate de accize și alte tâmpenii socialiste, acum vor veni alte măriri și alte scumpiri în viitor doar pentru PSD să obțină puterea deplină prin câștigarea alegerilor prezidențiale. Uite așa ne întoarcem la comunism. Cu votul nostru, pentru că unii nu pricep nimic din ce se întâmplă la guvernare, nu văd cum cel care le dă o pungă cu făină are în spate averi nejustificate.
7 comentarii:
Un gest politic sinucigas. Cand ai pantalonii in vine nu te duci la ala care sigur o sa-ti spuna "suie-te pe masa ca sa iti arat!"
Pe de alta parte poate am eu memoria scurta si cred ca Bas minte cu nerusinare in ce-l priveste pe Tariceanu. Nu era Tariceanu in 2008 impotriva maririi salariilor votate in parlament cu toate mainile spunand ca vine criza si Bas ala care iesea la televizor ca sa spuna ca nu e nicio criza si ca "ba da" !??
Adrian,
La faza cu Tăriceanu, din ce am aflat eu cu ceva ani în urmă, el a fost întâi de acord. El a guvernat cu sprijinul PSD, de fapt, iar mărirea respectivă era construită de PSD care i-o băga pe gât. La fel ca altele. Apoi, cei din PNL au făcut scandal. În interior, iar Tăriceanu a fost în fața unor demisii ale miniștrilor PNL. În plus, BM, FMI, UE au făcut ochii mari, dar mari de tot, astfel că Tăriceanu a coti-o imediat. Nu uita că noi urma să intrăm în UE, în acea perioadă eram sub supraveghere, o astfel de măsură fără susținere economică ar fi dus aderarea la UE la „paștele cailor”. De aceea Tăriceanu s-a opus. Dacă îți amintești, Tăriceanu a încercat să dreagă „busuiocul” propunând acea mărire în două etape. În prima 35% şi în următoarea 15%. Băsescu a prins „fraierul” și nu l-a mai lăsat. Atunci a spus Băsescu că bugetul se construiește în funcție de ce ai și nevoi.
Cred ca vorbim de momente diferite. In 2008 eram deja in UE, ce treaba mai aveam cu aderarea ?! In plus, punctul de vedere al guvernului a fost negativ iar in parlament PNL a votat "pentru" ca sa nu ramana cu bila neagra electorala. Imi aduc aminte foarte bine cum zicea Adomnitei ca, da, a fost o greseala, ca in parlament n-au avut cum sa nu voteze "pentru".
Ai dreptate. Eram deja intrați.
E partial adevarat, pentru ca si Tariceanu, ca si Ponta,era atunci doi in unu' . Premierul Tariceanu s-a opus, parlamentarul Tariceanu a votat.Legea a trecut cu vot unanim. Hai sa nu new mai imbetecu apa rece.
Lidia Mirzac,
Corect. Așa a fost.
Trimiteți un comentariu