Alegerile din turul doi, o șansă a unui nou început.

De la bun început simt nevoia să fac niște comentarii și să mă poziționez cu privire la aceste alegeri însă în mod special cu privire la PNL.

Avem o realitate. Doi candidați reprezentând două curente politice adverse. Victor Ponta reprezintă așa-numita social-democrație românească iar Klaus Iohannis reprezintă liberalismul de centru dreapta.

Vorbim despre două culturi politice. Două culturi care în aceste zile se înfruntă urmând a câștiga una dintre ele. Sau amândouă ? Posibil amândouă, pentru că avem mișcări pe scena politică care mă îndeamnă să judec că se aleg apele. În mod sigur însă scena politică se va limpezi.

Pe de o parte asistăm la o curățire a mediului politic populat de dreapta românească. În același timp, asistăm la o îmbogățire a mediului politic populat de stânga românească. Mulți politicieni care au jucat „pe dreapta” până acum au trecut la stânga. Sunt și politicieni care au părăsit stânga pentru a se alătura dreptei, mai puțini decât ceilalți.

Fuziunea dintre PNL și PDL, PDL fuzionând în prealabil cu IRL-ul lui Chiliman și PFC-ul lui Mihai Răzvan Ungureanu, a forțat coagularea dreptei românești și a provocat stânga să se unească.

Pericolul pentru PSD al unei drepte puternice a determinat forțarea de către PSD a clarificării scenei politice pe stânga. Cu promisiuni, cu demnități și funcții publice oferite ca sinecuri, PSD a atras alături formațiuni politice și personalități politice care, ani la rând, au declarat și au acționat (?!) pe dreapta. Nu trebuie să ne surprindă faptul că alături de PSD s-a dus Călin Popescu Tăriceanu și un grup numeros de foști liberali. Aveau antecedente iar acum au stimulente. Participarea la guvernare fără a mai judeca felul guvernării. Titlurile și onorurile să curgă. Interesul poartă fesul.

După primul tur s-au repezit în curtea PSD oportuniștii. Ar fi bine să îi ținem minte pentru că în cazul în care va câștiga Klaus Iohannis îi vom vedea la poarta PNL cu declarații de dragoste pentru o sinecură publică. Nenăscutul/avortatul PLR condus de Tăriceanu, UNPR condus de Gabriel Oprea, PC condus de Dan Voiculescu (Daniel Constantin este doar marioneta), PRM-ul lui Vadim, UDMR-ul lui Hunor bașca prin intermediul UNPR rromii lui Cioabă.

Victor Ponta și-a negociat susținerea. Lui Tăriceanu i-a promis demnitatea de prim-ministru și intrarea în guvern a PLR (probabil după ce Justiția îi va permite apariția), lui Meleșcanu i-a promis funcția de consilier la Cotroceni pe probleme de securitate națională, UNPR-PC și UDMR sunt, deja, la guvernare iar Hunor este convins că Ponta este singurul care înțelege doleanțele UDMR privind autonomia pe criterii etnice (Iohannis nu o agrează !). Lui Vadim se pare că i-a promis și este în curs de realizare o pomană imobiliară. Nu le știu eu pe toate.

Klaus Iohannis, enervant pentru mulți jurnaliști (!), nu vrea să negocieze susținerea pentru turul II. Sunt de acord cu această poziție.

Este o diferență de abordare, o diferență între concepte. Victor Ponta acceptă ca deciziile să fie luate de „șefii de triburi”, pe când Iohannis duce decizia la persoană. PSD consideră că Președintele este al partidelor care îl susțin și îl aleg iar Iohannis vine și spune că Președintele este al cetățenilor care îl aleg. Nu exclud de aici susținerea pe care o are din partea partidelor politice. PNL și PDL l-au desemnat candidatul lor cu majoritate de voturi. Este candidatul partidelor însă ele sunt doar instrumentele politice cu care Iohannis în calitate de candidat și mai târziu de Președinte lucrează și va lucra pentru realizarea obiectivelor pe care s-a angajat să le realizeze. Decizia însă este a cetățenilor. Vor un viitor pe durata unui mandat prezidențial în care ei să fie centrul preocupărilor Președintelui sau vor un viitor în care partidele care au impus alegerea președintelui să dicteze viața publică ?! Este o responsabilizare a cetățenilor. Iohannis pune cetățenii în fața propriilor decizii. De fapt, este o poziție politică liberală în adevăratul sens al cuvântului.

Turul II este un moment al responsabilității individului. Și pentru cei care merg la vot și pentru cei care stau acasă. Cei care stau acasă, sunt de acord cu câștigătorul, oricare ar fi el. Cei care merg la vot decid ce vor. Cei care merg la vot și provoacă anularea votului o fac împotriva unuia dintre candidați sau împotriva ordinii publice. Ei aleg de fapt pe câștigător. Dacă însă sunt dintre cei care se declară „de dreapta” ei își dau votul pentru Victor Ponta, pentru că voturile vor nu vor mai fi pentru politicianul de dreapta ci împotriva lui.

Deși am resentimente, mă stăpânesc. Cei din conducerea PDL nu îmi plac. Au fost în prim-planul deciziilor și acțiunilor iresponsabile ale cuplului Băsescu-Boc. În ultima perioadă am început să am resentimente și față de mulți liberali. Am asistat, surprins, la cel puțin două trădări majore. La europarlamantare, PNL a fost trădat grosolan de cei din fruntea lui. Tăriceanu, Ghișe și mulți alții care au primit funcții și demnități publice datorită apartenenței la PNL au acționat împotriva PNL pentru a răsturna pe Crin Antonescu de la conducere, pentru a-l îndepărta de candidatura la prezidențiale. Au reușit. PNL a luat sub pragul care îi permitea să devină principalul partid de opoziție care să coaguleze fără mari compromisuri dreapta românească. A doua trădare grosolană s-a manifestat în turul I al prezidențialelor. Sursele vorbesc despre lideri ai PNL care au participat la ședințe oculte în biroul lui Tăriceanu, sursele vorbesc despre inactivitatea unor lideri ai PNL în colegiile lor senatoriale sau de deputat (unii nici nu puteau stimula pe cineva pentru că nu erau oameni ai locului, nu îi cunoșteau pe alegători, ajungând deputați sau senatori pentru că așa a vrut conducerea partidului în 2012 !). Hârtia cu rezultatele alegerilor din turul I ne vorbește despre locurile unde au fost obținute rezultate bune și foarte bune însă ele nu sunt ale liderilor de frunte din PNL ! Culmea, ele sunt, în multe cazuri, în acele zone unde PDL a fost și este puternic ! Sursele ne spun că Vasile Blaga (șeful de campanie la prezidențiale al ACL) este supărat pe unii liberali care sunt suspect de inactivi și a cerut celor din PDL să acționeze singuri dacă cei din PNL nu vor să facă campanie ! Ei bine, simt că mă cuprinde furia. Cine sunt liberalii ăia ? Ce mai caută în PNL ?

Sunt liberali care vor să împiedice (chiar dacă nu au cum !) finalizarea fuziunii dintre PNL și PDL. Iar dacă totuși se realizează, vor ca cele două partide să se separe. Nu sunt mulți, sunt însă vocali. Au în sprijinul lor pe cei de lângă Tăriceanu care declară că vrea să salveze PNL și liberalismul de contaminarea PDL (?!). Haida-haida !

Tăriceanu se prevalează de fosta lui calitate de președinte al PNL. Să îmi fie cu iertare, dar această calitate au avut-o Teodor Stolojan și Valeriu Stoica când au plecat din PNL și au înființat PLD. Practic, Tăriceanu îi copie plecând din PNL pentru a înființa PLR. Dacă PLR este partid liberal, atunci și PLD și prin fuziunea cu PD, PDL sunt tot partide liberale. Între ce face Tăriceanu acum și ce au făcut Stolojan și Stoica atunci este totuși o diferență. Stolojan și Stoica, împreună cu alții din PD, au dus PDL către PPE, l-au dus la dreapta scenei politice pe când Tăriceanu duce bruma de liberali cu care s-a înconjurat la stânga scenei politice, alături de PSD.

Am mai spus că sunt de acord cu fuziunea, o consider benefică. Tăriceanu îmi confirmă faptul că este absolut necesară pentru a exista o forță politică capabilă să se opună PSD și alianțelor create de acesta. Eu sper ca, în timp, persoanele care azi susțin pe Băsescu și Elena Udrea să vină către PNL pentru a-l întări. Sper, fără nici o reținere, ca și cei care o susțin pe Macovei să vină către PNL. Există posibilitatea ca PNL să devină principala forță politică a țării însă pentru asta trebuie să devină mai puternic prin atragerea și asimilarea tuturor cetățenilor țării care au o gândire de dreapta. Indiferent de unde vin ei. Pentru a avea un viitor, PNL trebuie să atragă tinerii și să îi crească în cultura liberalismului. Acum, PNL este deficitar. Are apucături proaste de pe timpul când era confiscat de unii care îl considerau ca fiind proprietatea lor. PNL trebuie să accepte că este al tuturor membrilor săi, că lucrează pentru toți membrii săi, că apartenența la PNL nu naște doar obligații ci aduce și beneficii. PNL trebuie să revină la o tradiție de acum 100 de ani, când liberalii erau considerați ca fiind o mare familie, preocupați de bunăstarea tuturor membrilor lor, nu mai spun de bunăstarea poporului atunci când dețineau puterea și formau Guvernul.

Acum știm cum arată stânga, văzând pe cei care s-au alăturat lui Ponta. Nu îi știm pe toți. De la Udrea a plecat un senator la UNPR. Așa că nu știm câți PMP-vor trece la stânga. Sursele spun că și Udrea ar cam trece lângă Ponta. Nu este exclus. Din proiectele ei de campanie se deduce ușor că are o gândire mai la stânga ca a lui Ponta. Probabil că PMP, de va alege să se alăture lui Ponta, va fi mai la stânga decât PSD, naționalizările în economie fiind o măsură reală de stânga.

Întrezărim cum va arăta dreapta. Vor mai fi frământări, vor mai fi discuții însă dreapta se va cristaliza și se va uni. Este absurdă lupta între formațiunile de dreapta pentru supremație.

Turul II al alegerilor prezidențiale de anul acesta sunt ca o naștere. Chinuitoare însă împlinită. Avem dreapta, clară, avem stânga, clară, putem alege viitorul. Stânga cu Ponta, dreapta cu Iohannis.