Noi astăzi mergem la vânătoare de rațe cu tancul !

Un interviu interesant al celor de la Mediafax cu Bogdan Pușcaș, președintele ANAP.  Achizițiile publice sunt pe drumul bun, după cum declară oficialul, în spate rămânând multă lipsă de cunoaștere, multă comoditate, multe abuzuri, multă birocrație și, ce este mai grav, multă anarhie. S-a schimbat legislația principală, s-a codificat legislația secundară și normal, cea terțiară. Domeniul achizițiilor publice se îndreaptă spre capătul tunelului, la lumină.

Îmi place faptul că răspunsurile oficialului au fost clare, tranșante. Exemplele date au confirmat oportunitatea modificărilor legislative, au justificat standardizarea - aici, după părerea mea, a fost un „teren de joacă” pentru cei care au dorit să ocolească legea, motivând că „specificul instituției impune xxx” -, au permis efectuarea comparațiilor între ce a fost ieri și ce va fi mâine.

În fine, are câteva răspunsuri care pot fi judecate mai atent. Să vedem ce a fost și să înțelegem de ce în anumite perioade s-a putut jefui ca în codru. Nu doar „răpitorul” Sebastian Ghiță, ca să îl dau pe el ca exemplu, are vina jafului, este incorect. Vina este în principal la instituția care a contractat cu el, începând cu șeful instituției și continuând cu toate persoanele care au intrat în contact cu contractul. Ghiță își va duce crucea,  dar ceilalți ? Ce este cu ei ? Pentru că dacă ceilalți rămân pe loc, actul de combatere a corupției sau a jafului public nu se finalizează. Proști, șmecheri sau ticăloși, funcționarii publici respectivi sunt un risc major pentru societate. Serviciul public rămâne vulnerabil pentru că sunt păstrate persoanele care l-au făcut vulnerabil.

BP: Există anumite modele în zona comunicării. Fiindcă marea spaimă a celor care au comportamente neconforme este legată de comunicare. Vedem că anunţul de atribuire al unui contract, care ar trebui să fie un fel de buletin informativ la finalul procedurii - prin care să ştim cine a câştigat, cu ce preţ, câţi competitori au fost etc. - se publică cu întârziere sau, de multe ori, nu se publică deloc, pentru a nu fi transparentă atribuirea. Sau, sunt autorităţi contractante care divizează un contract mai mare în mai multe contracte mici, pentru a eluda procedurile transparente şi pentru a atribui contractele prin diverse proceduri speciale, care sunt mai puţin transparente. Pe de altă parte, acea negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este folosită de multe ori în exces de autorităţile contractante. Acestea sunt cele trei moduri prin care se alterează eficienţa unei achiziţii publice.

...

BP: Această companie nu duce lipsă de conducere, dar va avea nevoie de o echipă de profesionişti, bine plătită, care să nu mai repete greşelile făcute de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Am văzut la autostrăzi, aşa cum am văzut şi în domeniul sanitar, suficient de multe proceduri care au fost viciate, fie din necunoaştere, fie din alte motive pentru care s-au pronunţat instanţele de judecată. Una dintre marile probleme ale acestor proiecte de infrastructură este că au la bază proiectare superficială, care nu au fost bine gândită sau implementată. Curtea de Conturi a controlat CNADNR şi a constatat că au fost plătite unele studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată. Pe de altă parte termenele de garanţie a acestor lucrări erau foarte scurte. Tocmai de aceea, din acest an, UE ne-a obligat să folosim un model de contract de lucrări standardizat.

...

Rep: De ce credeţi că CNADNR a preferat să deruleze proiecte finanţate de la bugetul naţional, deşi putea să acceseze fonduri europene?

BP: Probabil că a fost o nesincronizare cu fostul Program Operaţional Sectorial de Transport. Chiar nu ştiu de ce nu au intrat mai mult pe fonduri europene.

Rep: Nu cumva frica de Departamentul European de Luptă Antifraudă - DLAF - este mai mare decât de instituţiile similare româneşti?

BP: Din câte lucruri am văzut că s-au întâmplat, cred că frica nu este un lucru determinant. Dacă un om are un comportament incorect, îl va avea şi dacă este ameninţat de o instituţie europeană sau dacă îl paşte o procedură penală în România.

Rep: De ce credeţi că nu am putut construi o autostradă în aproape 30 de ani? Din punctul dvs de vedere, care au fost problemele?

BP: Probabil că este o chestiune de viziune sau de modul în care au fost gestionate aceste contracte. Noi am văzut că s-au derulat câteva zeci de astfel de proceduri. Ce s-a întâmplat după, că au fost litigii ani de zile, că au fost comisii de soluţionare a disputelor, că au fost alte elemente de natură contractuală, neînţelegeri între constructor şi beneficiar...

...

Rep: Un subiect de actualitate este cel legat de raportul corpului de control al premierului, care arată că autorităţile publice au cheltuit în cinci ani aproape 25 de milioane de euro pe softuri şi sisteme informatice care, fie nu au mai fost folosite, fie s-au dovedit a fi defecte. Printre instituţiile la care s-au găsit nereguli este şi Ministerul Finanţelor, valoarea contactelor fiind de 5,2 milioane de euro. Raportul arată că cele mai multe contracte au fost atribuite firmelor Siveco (84 de milioane de euro), controlată de controversata femeie de afaceri Irina Socol, Teamnet (58 de milioane de euro), companie deţinută de Sebastian Ghiţă şi UTI (24 de milioane de euro), ce aparţine lui Tiberiu Urdăreanu. Informaţiile au pornit de la ANAP?

BP: Marile probleme ale unor astfel de contracte au apărut în momentul în care ele nu au fost derulate corespunzător. Adică este vorba de gestionarea defectuoasă după semnarea contractelor. Dacă unele soluţii au fost impuse prin caietele de sarcini şi au fost motivul pentru care unele societăţi comerciale au câştigat licitaţia respectivă, s-a constat că, până la urmă soluţia nu a fost implementată aşa cum era trecută în caietul de sarcini. Fie a suferit modificări funcţionale, fie modificări de altă natură. Cele mai mari probleme au apărut atunci când s-au făcut modificări pe fondul necesităţii de a optimiza cifrele contractului. Când s-au făcut economii de manoperă sau economii de orice alt tip. Autorităţile de Management au plătit sume mai mici decât cele din proiect. Au aplicat corecţii fiindcă s-a constat că una s-a licitat şi alta s-a implementat. Sunt proiecte care au primit corecţii şi de 100%.

...

BP: Noul sistem electronic va avea şi un beculeţ roşu de avertizare în cazul neregulilor. Am constat propagarea unor erori. Dacă într-un anunţ de atribuire un angajat al autorităţii contractante introduce greşit o sumă, astăzi acea eroare se propagă în sistem. În noul mediu online care îl pregăteşte Agenţia pentru Agenda Digitală a României, noul SEAP care va fi funcţional de la anul, vor exista elemente din acestea de beculeţ roşu şi de validare, astel încât, pe de o parte să nu mai poţi atribui un contract şi să scrii 100 de milioane când valoarea lui a fost 10.000. De asemenea, noul sistem electronic va oferi ANAP şi un set de indicatori care vor orienta mai bine acţiunile de control. O să avem şi noi un set de indicatori prin care să putem justifica de ce, de exemplu, la un spital mergem în control de patru ori pe an, iar la altul doar o data la trei ani. Fiindcă prin structura cumpărărilor şi prin matricea indicatorilor de risc pe care o dezvoltăm un spital iese fiind ca mult mai riscant decât altul. În perioada următoare se intenţionează dezvoltarea unui sistem de clasificare al autorităţilor contractante. Astfel cele care au note mici o să facem cu ele meditaţii şi să le trecem clasa şi astfel să treacă din categoria autorităţilor contractante cu reale probleme în aplicarea legislaţiei în cea a autorităţilor contractante conforme. Această clasificare va avea şi rolul de a orienta mai bine controlul. Noi astăzi mergem la vânătoare de rate cu tancul.

...

BP: Anul acesta ne-am concentrat pe sectorul sanitar, după cazul Hexipharma, dar şi după tragedia de la Colectiv. Am constat într-adevăr neconformităţi majore la anumite instituţii mari, care se presupune că aveau cunoştiinţă despre procedurile de achiziţii publice. Am cerut Ministerului Sănătăţii documentaţii standardizate, fiindcă nu se pot opri comportamentele neconforme decât aşa. Cel puţin pentru biocide avem această documentaţie standardizată pe care trebuie s-o folosească orice spital. De asemenea, mai multe primării, consilii locale şi consilii judeţene au picat examenul achiziţiilor publice la controlul nostru.

Ce vedem astăzi ? După cucerirea puterii politice la locale, cei din PSD, ALDE și alte minuni politice românești „au închis robinetul transparenței” implementat de guvernarea Cioloș. La București, madam Firea a lui Pandele a arestat, pur și simplu, transparența. Capitala a devenit o moșie a familiei Pandele de la Voluntari, este păstorită de vătafii aduși de Firea de la Voluntari și acționează ca atare. Cineva semnala că achizițiile publice au fost „sparte” pentru a ajunge la nivelul la care achizițiile se fac direct. Transparență, sufletul !

Mă gândesc și la faptul că viitoarea guvernare PSD+ALDE cu suportul UDMR va fi la fel de decisă să ucidă transparența în acțiunea publică. Modelul de guvernare Cioloș dăunează grav afacerilor corupte cu care cei din PSD și ALDE sunt obișnuiți.