O vizită sub semnul identității, conservatorismului, securității și forței militare

Nu este o simplă vizită a Președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite ale Americii, ar fi o greșeală să fie tratată astfel, este o declarație de politică externă. Este o identificare a valorilor care unesc România și SUA și o afirmare a lor pe plan internațional. Pentru că vizita este urmărită de foarte mulți actori ai scenei politice internaționale.

Precizările care au tot curs în media că este doar o vizită „de lucru”, potrivit standardelor diplomatice cunoscute, au fost puțin, nu foarte mult, răsturnate. Este o „vizită de lucru” însă are elemente oficiale caracteristice vizitelor de stat.

Ceremonia depunerii unei coroane de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut - Cimitirul Militar Arlington a fost organizată de gazdele americane ca o manifestație de cel mai înalt rang. O manifestație proprie primirii unui șef de stat. Cu cel mai înalt ceremonial utilizat pentru un șef de stat. Digi24.

Urmărind programul vizitei, cu atenție, cu dorința de a înțelege mesajul sau mesajele pe care Președintele Klaus Iohannis vrea să le transmită dar și replica partenerilor la aceste mesaje, vom observa, fără mare dificultate, că vizita are puncte cheie. În relația România-SUA.

Parteneriatul strategic este puntea de legătură alături de apartenența celor două state la NATO. În răspunsul dat unui jurnalist la finalul discursului susținut la Heritage Foundation, Președintele Klaus Iohannis a făcut afirmația: „înţelegem că noi vrem să ne jucăm propriul rol în NATO”. Nu un oarecare stat NATO, ci România ca stat membru al NATO, România ca pilon al NATO în sud-estul Europei, România ca garant al securității în zonă și lider militar regional. O imagine succintă a principalelor probleme prezentate la Heritage Foundation o oferă site-ul Președinției (aici).

Dar, și aici trebuie să evidențiem, România membră a Uniunii Europene cu vocația de a deveni unul dintre statele care doresc o mai mare integrare europeană în domeniul securității și apărării, în linie cu alte state membre ale Uniunii Europene care au abordat această problemă în mod deschis: Germania și Franța (ministrul apărării al Franței a salutat propunerile Comisiei Europene în materie !).

La Washington, DC, Președintele Klaus Iohannis a mers într-o dublă postură. Ca reprezentant al României, cu propriile interese de securitate și apărare, dar și ca reprezentant al Uniunii Europene prin intermediul României, unul dintre statele cele mai decise să participe la proiectul european cât mai mult. Iar această postură a fost expusă, pe larg și apăsat, cu ocazia discursului de la Forumul Global AJC, pe care am tratat-o aici.

Să observăm simbolismul în această vizită. Participarea la Forumul Global al American Jewish Committee unde i-a fost conferită distincția „Light Unto the Nations” pentru promovarea și apărarea valorilor democratice, a onorat Armata SUA și tradițiile SUA prin ceremonia de la Monumentul Soldatului Necunoscut, a purtat discuții cu conducerea CIA pentru dezvoltarea relațiilor între structurile naționale de informații din cele două țări, a participat la Heritage Foundation la o activitate consacrată relațiilor dintre România și SUA și a avut o întâlnire cu diaspora românească din Washington. Urmează unele întâlniri cu diferiți reprezentanți semnificativi ai vieții politice americane iar la urmă se va întâlni cu Președintele Donald Trump.

La Heritage Foundation, a prezentat valorile în care crede România și el ca Președinte al ei. Grupul de reflecție politică conservator american, cu puternice legături la Casa Albă, promotor al unor valori conservatoare cum ar fi întreprinderea liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori tradiționale americane, o apărare națională puternică a găsit în Președintele Klaus Iohannis un partener pe gustul lor, iar în România un stat care are aceleași viziuni sau, hai să dau de la mine, viziuni apropiate. Președintele Iohannis este un exponent al liberalismului conservator, altceva decât liberalismul cunoscut și criticat de americani, social-liberalismul (la noi îl promovează ALDE).

Este evident că avem aici, în țară, o treabă de făcut. Pentru a păstra poziția constantă a României pe direcția Uniunea Europeană și NATO trebuie să oferim Președintelui Klaus Iohannis suportul politic necesar. Singura formațiune politică care poate face așa ceva este PNL. Iar o conducere a PNL orientată ferm către liberalism și conservatorism poate fi asigurată doar de moțiune lui Ludovic Orban. Întâi să îi asigurăm PNL conducerea de care are nevoie iar imediat după aceea dezvoltarea politică în rândul societății. După eliminăm dublul sau triplul discurs politic în interiorul partidului dar și în relația cu membrii societății, putem merge mai departe.