Independența Justiției este marota PSD, ALDE precum și a altora care se cred oameni politici

Justiția funcționează relativ bine. Ar putea funcționa și mai bine dacă parlamentarii României ar avea mintea acolo unde natura a pus-o și nu în alte părți ale corpului.

Ministrul Toader Tudorel a trecut prin viață bine, până acum. A urcat și urcat în profesia de dascăl, practică avocatura, a fost și judecător constituțional, este și membru plin al Comisiei de la Veneția ... de ce nu ar fi și „reformatorul” Justiției, de ce nu ar fi și el pomenit în istoria statului și dreptului ca marele „reformator”. Modelul „Solon”, „Cicero”, „Iustinian” sau „Napoleon” este în „ranița” fiecărui „soldat” de pe câmpul de luptă al dreptului. Din nefericire pentru România, astfel de „gânduri” au și cei care au „cunoștințe de drept” din vizionarea programelor de televiziune și ajunși cumva la putere,  vor să își impună „ideile”. Tudorel Toader este unul dintre juriștii care au astfel de pasiuni, are ocazia să își impună ideile privind Justiția și nu se sfiește. Profită. Atât de mult încât au fost date la o parte urgențele din domeniul Justiției pentru a-și satisface poftele, vanitatea. Iar politicienii din PSD și ALDE, supărați nevoie mare că Justiția le strică planurile de îmbogățire fără just temei, îi acordă tot sprijinul.

Tudorel Toader este specialist în dreptul penal. După cum se observă, nu are prea multă treabă cu dreptul civil, dreptul administrativ, obsesia lui este dreptul penal și pentru a-și satisface marota neglijează restul. Nu este capabil să admită faptul că statul este construit pe suportul oferit de cele trei puteri separate și în echilibru: legislativă, administrativă și judecătorească. De aceea acceptă toate ideile politicienilor prin care caracterele „separat și în echilibru” să fie cât mai mult diluate. Alături îi are pe cei care cunosc dreptul „din auzite”, cum ar fi Călin Anton Popescu Tăriceanu cu statutul juridic de inculpat, Liviu Dragnea cu statutul de condamnat/infractor dar și cu statutul de inculpat în alte dosare, niște parlamentari care după ce au urmat diferite facultăți au constatat că se pricep și la știința dreptului sau care au făcut dreptul dar au constatat că pot aduce modificări dreptului prin inițiative parlamentare și astfel pot rămâne în istorie.

Cătălin Predoiu, deputat PNL, atrage serios atenția asupra derapajului parlamentar alimentat de ambițiile personale ale lui Tudorel Toader și a celor care îl susțin. Voi „despărți” textul de la Agerpres pentru că sunt mai multe idei concentrate aici.

„După ziua de azi este destul de clar pentru noi că PSD şi ALDE încearcă în Justiţie o crimă cu autor necunoscut. Nimeni nu-şi asumă politic proiectul de modificare a legilor justiţiei, este, tehnic, elaborat de către minister şi împins în Parlament fără niciun fel de asumare pe soluţiile respective. 

În sistemul judiciar urgenţa este calmarea interinstituţională şi anume un efort de mediere din partea ministrului atât cu CSM, cât şi cu Ministerul Public, astfel încât, pe baza legii, să se calmeze toate conflictele care există în sistemul judiciar şi să se treacă la problemele reale ale sistemului. 

Urgenţa în plan legislativ nu sunt legile justiţiei, ci modificarea Codurilor pentru a fi puse în acord cu deciziile Curţiile Constituţionale şi Directiva europeană privind garanţiile şi drepturile procesuale”

Urgența este modificarea Codurilor. De anul trecut se „chinuie” Parlamentul să nu le modifice pentru a le pune de acord cu deciziile Curții Constituționale. Acele texte de lege declarate ca fiind neconstituționale au fost suspendate și nu mai pot fi aplicate. Nu este nevoie de ele ? Nu cumva acestea, modificate potrivit constatărilor CCR, ar permite o mai bună aplicare a Justiției ?

Toader Tudorel și clica care îl acompaniază în Parlament nu are treabă cu mai buna aplicare a legii, au treabă cu distrugerea independenței Justiției. Au reușit să distrugă liniște instituțională. Și-au atras de partea lor pe acei judecători care visează la eliminarea procurorilor din rândul magistraților (prevedere constituțională de altfel !) și din compunerea „puterii judecătorești” iar acțiunea a inflamat toate instituțiile care compun a treia putere în stat. Acțiunea are ca rezultat slăbirea independenței justiției, pe lângă faptul că este neconstituțională ! Din nefericire, Curtea Constituțională emite decizii care se bat cap în cap cu litera Constituției.

Dezmembrarea Justiției în viziunea lui Tudorel Toader are „un capăt de ață”. Este vorba despre Inspecția Judiciară. Este un organism de control administrativ al modului în care magistrații, procurori și judecători, și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu prevăzute de lege. Este singurul organism de control abilitat să vadă cum au instrumentat procurorii dosarul penal, dacă au interpretat corect legea și dacă dosarul în sine este construit cu respectarea tuturor procedurilor procesual penale. Judecătorii din IJ sunt singurii abilitați să cerceteze cum și-au îndeplinit atribuțiile judecătorii care au avut cauzele penale, civile, administrative etc. spre soluționare. Ei bine, Tudorel Toader vrea să scoată IJ de sub controlul CSM. Nu știu ce va prevedea legea care o transformă într-o instituție independentă de CSM (cică vrea modelul italian. Dar modelul italian o fi cel mai bun ?). Controlul IJ ajunge, constituțional vorbind, la CSM care are competența de a judeca latura administrativă a comportamentului magistraților în vederea stabilirii unei sancțiuni administrative ! Cine investește IJ cu cauza administrativă ? CSM, către care se îndreaptă plângerea persoanei interesate sau ministrul justiției ? Da, în constituție se prevede că ministrul justiției are autoritate asupra activității procurorilor. Dar IJ nu are doar procurorii în competența de cercetare ci și judecătorii, magistrați asupra cărora ministerul justiției nu are nici o autoritate. Scoțând IJ de sub controlul CSM, nu cumva Tudorel Toader vrea să satisfacă orgoliul parlamentarilor de a subordona Justiția ? Nu cumva o comisie parlamentară constituită ca parlamentarii să se afle în treabă va putea cere Inspecției Judiciare să cerceteze cum „și-a executat atribuțiile” o anume instanță de judecată ? Nu cumva IJ se va transforma într-o „instanță de judecată ad-hoc” sau „preliminară” la cererea Parlamentului pentru a sancționa niște judecători care au deranjat pe unul sau pe altul ?

Semnele de îngrijorare sunt uriașe. Individul Manda, pus de PSD să conducă Comisia parlamentară de contro al activității serviciilor speciale iese zilnic la presă cu declarațiile unor indivizi care se plâng că li s-a făcut dosar politic sau că judecătorii care i-au judecat au fost instruiți la SRI sau cine știe ce alte gogomănii mai spun indivizii. Ba,  individul Manda a afirmat că „vor cerceta” să vadă cum a decurs judecata !

România este pe cale să o ia pe arătură. Alegerile din 2016 ne-au adus cel mai nenorocit Parlament. Plin de persoane certate cu legea au trecut să se răzbune pe justiția care fie i-a condamnat, fie îi judecă. Iar Tudorel Toader a simțit că își poate pune în aplicare visurile de mare reformator al Justiției, că istoria dreptului are marea șansă să îl înscrie printre reformatorii istoriei, că poate fi alături de nume ca Solon, Cicero, Iustinian sau Napoleon etc.

Informațiile sunt de la Agerpres dar și din alte surse.