Traficul de influență. Decizie ICCJ

Imagine de pe Google

„Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că persoana care facilitează legătura dintre traficantul de influenţă şi cumpărătorul de influenţă şi intermediază primirea de către traficantul de influenţă a banilor pretinşi, fără a promite că va influenţa în mod direct funcţionarii publici abilitaţi să îndeplinească un act, are calitatea de complice la infracţiunea de trafic de influenţă, iar nu de autor al acestei infracţiuni.”

(Decizia nr. 138/A din data de 18 aprilie 2017 pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect săvârșirea infracțiunii de trafic de influență)

Înalta Curte pune clar poziția intermediarului, a broker-ului de influență, a celui care facilitează întâlnirea dintre cel care are nevoie de „o influență” și cel care promite că „face rost de ea”. Condițiile ca intermediarul să devină complice la infracțiunea de trafic de influență sunt cumulative:
- să existe o legătură între traficantul de influență și cumpărătorul de influență care poate fi demonstrată că s-a făcut prin intermediar;
- să existe o intermediere a banilor promiși;
- să nu intervină direct în influențarea funcționarilor abilitați să îndeplinească un act.

Uite așa avem o adevărată profesie. ICCJ ajută prin această decizie la o clarificare necesară. Dar și dificilă. De exemplu,  dacă nu există o intermediere a banilor, traficantul de influență și cumpărătorul de influență negociind direct „prețul serviciului”, intermediarul va mai fi complice? Nu cred. Apărarea va formula motivul : am făcut un serviciu unei cunoștințe care dorea să cunoască o persoană cu influență, nu m-a interesat ce au făcut ei după aceea! Variante pot fi mai multe.

Grea muncă pentru procurori. Mai ales după ce PSD și ALDE cu sprijinul UDMR și-au pus în gând să facă munca de investigare a procurorilor mai grea decât este acum!