miercuri, 17 octombrie 2018

Consecințele dramatice ale OUG pe Justiție


Un articol de la „cursdeguvernare” care arată dimensiunea, incalificabilă, a abuzului comis de nedemnul Tudorel Toader cu emiterea de către Guvernul Dăncilă a OUG-ului care modifică legile abia apărute privind Justiția.

Fac precizarea că nu reglementările în sine, în marea lor majoritate, sunt cele care nasc pericolele. Sunt abuzive însă individul Tudorel Toader le-a introdus pentru a obține ce i-au cerut cei doi principali „beneficiari”: infractorul Liviu Dragnea și aliatul lui Tăriceanu.

Noile reglementări nu au ca scop îmbunătățirea activității Ministerului Public și a unităților de parchet subordonate ci eliminarea unor procurori din structurile actuale, în special a acelora care au dosarele în care sunt suspecte sau învinuite persoane care aparțin partidelor politice de la putere dar în special a unor lideri politici, cu deosebire ale infractorului Liviu Dragnea. Nu este  exclus ca și Tăriceanu să urmărească eliminarea unor procurori care ar putea, într-un viitor destul de apropiat, să înceapă lucrul la dosare penale în care este suspect dar în care nu pot fi efectuate acum lucrări pentru că este protejat de imunitatea parlamentară. Nu avem de unde ști noi, cei de pe margine însă elanul cu care îi susține acțiunile lui Dragnea este deosebit de suspect. Nu mai vorbesc despre alți lideri ai ALDE care au fost scăpați de urmărirea penală de Senat sau Camera deputaților în actuala legislatură sau în legislaturile anterioare!

Suntem în fața unui act real de epurare a aparatului Ministerului Public de procurorii incomozi puterii politice. Ne-am întors la anii 1950!

„La mai mult de 30 de ore de la aprobarea în ședința de guvern și fără să fi fost prezentat vreodată conținutul, OUG adoptată luni de Executiv care amendează unele dintre modificările votate anul acesta în Parlament pe legile Justiției a fost publicată marți în Monitorul Oficial.

Legea 242/2018 de modificare a Statutului magistraților fusese publicată luni în Monitor.

Ambele reglementări, scrie în Monitorul Oficial, vor intra în vigoare joi, 18 octombrie, moment în care mulți procurori de la DNA, DIICOT și Parchetul General trebuie să se întoarcă la parchetele unde au lucrat înainte.

Coform unor informații, este vorba despre:

  • 34 procurori de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), adică 33% din total (în 2017 existau 107 procurori)
  • 50 de la Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – aproape 20% (există 93 de procurori în structura centrală și 177 în teritoriu)

În afara lor, mai există câteva zeci de procurori din Parchetul General, printre care parte dintre anchetatorii care instrumentează dosarul Revoluției și pe cel al violențelor jandarmilor care au fost în dispozitiv la protestul din 10 august.

Criza de personal din parchete, acutizată de decizia seacă și nedezbătută public a lui Tudorel Toader
Motivul – două prevederi noi, introduse prin OUG adoptată luni, dintre care cea mai importantă este creșterea de la opt la 10 ani a activității minime necesare pentru a lucra la DNA, DIICOT și Parchetul General.

Ce spune articolul respectiv:

Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Nu contează că ei îndeplinesc în acest moment condițiile, că au ocupat postul prin concurs sau doar delegare. 

Ministrul Justiției nu a explicat de ce este nevoie de o experiență de 10 ani, în loc de opt sau 15 ani, de exemplu, pentru că nu a avut un studiu de impact sau argumente nici când a propus pensionarea magistraților după numai 20 de ani de activitate.

Dosarul TelDrum în care este cercetat Liviu Dragnea ar putea ajunge la un alt procuror

Coincidența face printre cei care nu mai au vechimea obligatorie să figureze și Alexandra Lăncrănjan (foto), procuroarea care instrumentează unul dintre dosarele TelDrum, cel în care Liviu Dragnea este acuzat de constituire de grup infracțional, abuz în serviciu și infracțiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, fapte ce ar fi fost săvârșite când era președinte al Consiliului Județean Teleorman. 

Este un dosar cu miză mare nu doar pentru Liviu Dragnea, ci și pentru buget, întrucât România a returnat Comisiei Europene banii fraudați în acest caz.

Procurorii vizați de Tudorel Toader vor ataca OUG în instanță

Toți acești procurori (de la DNA, DIICOT și Parchetul General) ar trebui să-și înceteze brusc activitatea joi, 18 octombrie, fără să existe o procedură sau a se cunoaște cine anume dispune încetarea contractelor.

În opinia unor specialiști, prevederea este neconstituțională, întrucât echivalează cu aplicarea retroactivă.

Mai mult, se observă discriminarea făcută de ministrul Tudorel Toader între delegarea procurorilor și detașarea magistraților pe funcții de demnitate publică.

În cazul celor din urmă, printre care se numără și secretarul de stat Mariana Moț (a mai existat și Marieta Safta, dar aceasta a demisionat), ministrul a prevăzut în OUG o perioadă de grație, până în iulie 2019.

De asemenea, ministrul Tudorel Toader explica luni, referindu-se la detașarea în funcții de demnitate publică, faptul că ar însemna o aplicare retroactivă a reglementării dacă li s-ar impune să plece imediat.

Mai mulți dintre procurorii vizați au anunțat că vor ataca în instanță amendamentul, cerând anularea OUG și sesizarea CCR.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vor fi șterse comentariile care depășesc limitele dialogului civilizat sau care pot fi catalogate ca spam.