Poate fi „gustul” unui produs alimentar protejat prin lege ?

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Am avut o discuție cu privire la drepturile de autor. O discuție liberă, un fel de informare cu privire la ideile care circulă în partea de vest a lumii, nu în zona noastră, în centrul și estul Europei. Nu că ai noștri ar fi mai sănătoși la cap.

Întâmplarea face să dau peste acest articol de la „juridice”. Lămuritor. Dar, dar și curios de ce le mai trece prin cap unora.

***

Întrebare preliminară cu privire la protecția prin drepturile de autor a gustului unui produs alimentar (necesitatea de a afla dacă instanța ar trebui numai să deguste). UPDATE: Hotărâre Marea Cameră

16.11.2018 | Mihaela MAZILU-BABEL

16 noiembrie 2018: Curtea, Marea Cameră, declară:

Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională trebuie interpretată în sensul că se opune posibilităţii ca gustul unui produs alimentar să fie protejat prin dreptul de autor în temeiul acestei directive şi ca o legislaţie naţională să fie interpretată în sensul că acordă protecţie unui asemenea gust în temeiul dreptului de autor.

:: hotărârea CJUE

***

23 august 2017: Judecătorul olandez se întreabă cu privire la protecția prin drepturile de autor a gustului unui produs alimentar (C-310/17 Levola Hengelo).

Situația de fapt:
1. libertatea de stabilire
2. necesitatea de a afla dacă dreptul Uniunii se opune protecției gustului unui produs alimentar – în calitate de creație intelectuală proprie a autorului – prin dreptul de autor
3. se consideră că noțiunea „opere literare și artistice” care „cuprinde toate lucrările din domeniul literar, științific și artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare” se referă numai la creații care pot fi percepute vizual și/sau acustic
4. ca atare, instanța dorește să afle dacă o atare interpretare a noțiunii de la punctul 3 s-ar opune protecției prin dreptul de autor a gustului unui produs alimentar
5. în plus, se dorește să se afle dacă un caracter perisabil al unui produs alimentar și/sau caracterul subiectiv al perceperii unui gust s-ar opune, de asemenea, unei calificări a gustului unui produs alimentar ca operă protejată prin dreptul de autor
6. in fine, necesitatea de a afla dacă nu care cumva și sistemul drepturilor exclusive și al restricțiilor – sistem ce este prevăzut într-o directivă anume – nu s-ar opune și el protecției gustului unui produs alimentar prin dreptul de autor
7. apoi, dacă totuși nimic din dreptul Uniunii nu se opune conferirii unei atare protecții, necesitatea de a afla:
7.1. condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca gustul unui produs alimentar să beneficieze de protecția prin dreptul de autor
7.2 dacă s-ar putea ca protecția prin dreptul de autor a unui gust să se întemeieze:
7.2.1. exclusiv pe gust ca atare
sau (și)
7.2.2. pe rețeta produsului alimentar
7.3. ce trebuie să pretindă partea care invocă în cadrul unei acțiuni (în contrafacere) faptul că a creat gustul unui produs alimentar, protejat prin dreptul de autor:
7.3.1. poate această parte să se rezume la a pune produsul alimentar la dispoziția instanței în cadrul procedurii, pentru ca prin gustare și mirosire, aceasta să își formeze o opinie privind aspectul dacă gustul produsului alimentar respectă condițiile protecției prin dreptul de autor
7.3.2. sau este necesar ca reclamanta să prezinte (și) o descriere a alegerilor creative legate de compoziția gustului și/sau de rețetă, pe baza cărora gustul să fie considerat creația intelectuală proprie a autorului
7.4. în ce mod trebuie să stabilească instanța, în cadrul unei proceduri în contrafacere, dacă gustul produsului alimentar al pârâtului coincide într-atât cu gustul produsului alimentar al reclamantului, astfel încât să existe o încălcare a drepturilor de autor.

Dispoziții incidente:
1. articolul 2 alineatul (1) din Convenția de la Berna;
2. articolele 2–5 din Directiva 2001/29/CE.

dr. Mihaela Mazilu-Babel