Participarea la Consiliul European naște băsescieni.

Cristian Diaconescu s-a făcut de „cacao” prin intervenția în cauza reprezentării României la Consiliul European. Și la aceea din 23 mai și la celelalte. Cu toate referirile lui la Constituție și la Tratatul de la Lisabona a luat-o pe arătură. Intervenția lui o iau de acolo unde o găsesc foarte repede atunci când caut ceva în apărarea lui Traian Băsescu. De la Evenimentul Zilei.

S-a băgat în seamă și Augustin Zăgrean. Președintele CCR fost consilier juridic la o fabrică, pupin al lui Băsescu care, în prima formulare, pronunță corect regula Consiliului, pentru ca după aceea să o ia razna, la fel ca eruditul Cristian Diaconescu. Iau știrea tot de la Evenimentul Zilei.

Treaba este mai clară decât se dezbate acum în presă, în special la Tv.

„Consiliul European are un rol dublu - stabilirea priorităţilor şi direcţiei politice generale şi abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamentală la un alt nivel” se arată pe site-ul Uniunii Europene. Și acum să fac o mică legătură. Consiliul European are sarcina să rezolve acele probleme care nu se rezolvă la nivelul Consiliului Uniunii Europene, constituit din miniștrii de ramură pentru domeniile de interes ale UE. economie, justiție și afaceri interne, adoptarea legislației UE (împreună cu Parlamentul European), adoptarea bugetului UE ... Pentru că din Consiliul Uniunii Europene fac parte miniștrii de ramură din fiecare stat membru, este logică formularea că din Consiliul European fac parte „șefii de stat sau de guvern din fiecare stat membru”. Formularea este fără echivoc. Șefii sunt cei care fac parte, adică cei care au capacitatea de a decide după interesul național al fiecărui stat.

Să revenim puțin la noi în țară. Noi nu avem „șef de stat”, avem însă „șef de guvern”. Este evident că după problematica Consiliului European nu este vorba despre reprezentarea României în fața unui stat străin ci de reprezentarea unui stat membru în relația cu celelalte state membre în cadrul politicilor comune în domeniul economic, social, ordine publică comunitară, sănătate etc. Nu este vorba despre relațiile internaționale ale statelor membre, nu este vorba despre politicile de apărare, nu este vorba despre cooperarea internațională pentru combaterea terorismului, nu este vorba despre acele instituții ale statului care au legătură directă cu atribuțiile funcționale ale Președintelui României.

Cristian Diaconescu face o curvăsărie pomenind de art. 107 din Constituție care prevede că „Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia ...” și spunând că  din acest articol nu reiese că Primul-ministru ar reprezenta țara. Da, nu reprezintă țara însă avem un alt articol constituțional care ne spune că „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice”. Este art. 102 alin. (1) din Constituție. Ca să vezi. Primul-ministru conduce Guvernul care asigură realizarea politicii externe a țării ! Adică, mai pe șleau, Primul-ministru este „șeful”. Președintele României nu este șef. Nu are cum. Potrivit Constituției, Primul-ministru exercită conducerea generală a administrației publice. Atunci, ce conduce Traian Băsescu ? Aaaaa, un logan. Da. Conduce ceva.

Dacă legăm prevederile Tratatului de la Lisabona cu privire la Consiliul European, atunci este evident că acolo trebuie să meargă acel demnitar al statului român care este „șef”, adică conduce statul, adică administrația publică cea care în urma deciziilor de la Consiliu ia măsuri de aplicare a lor în sensul convenit de statele membre și devin prin decizia Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European acte normative obligatorii pentru toate statele. Și, pentru a completa competențele celor doi demnitari, dar și a instituțiilor pe care le reprezintă, este bine să ne uităm și la art. 148 alin. (5) din Constituție care prevede că „Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor normative cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene”. Aha. Tot Guvernul, tot Primul-ministru, fără Președintele României. Și, pentru a pune la punct totul, la art. 102 se prevede că totul se face „... potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament ...”. Iar la programul de guvernare Traian Băsescu nu are nici o contribuție, nu are ce vorbi, nu are ce cârâi. Este normal că la Consiliul European trebuie să meargă cel care are în responsabilitate un program de guvernare și nu cel care freacă țiparul la Cotroceni.

Este suficient. Dacă Traian Băsescu se încăpățânează să meargă în locul lui Victor Ponta la ședința Consiliului înseamnă că își asumă programul de guvernare al USL ? Sau, nu cumva, va înțelege el altceva de acolo și va veni pentru a faulta guvernul ? Normal, susținătorii handicapați ai băsescului au intrat deja în delir, pur și simplu nu mai știu să citească un text constituțional, nu mai au capacitatea de a pune două texte unul lângă altul și a le compara.

Gata. M-am prin. Traian Băsescu vrea să meargă la ședința Consiliului să îl reprezinte pe Victor Ponta. Nu poate fi altă explicație logică. Iar de va fi nevoie îl va suna pe Ponta să îl întrebe dacă poate adopta o poziție față de o problemă sau alta, dacă nu cumva încalcă programul de guvernare acceptat de Parlament.