Tot „la dreapta politică” este situat și conservatorismul (aici). Apare ca o reacție la liberalism. Religia este fundamentală în cadrul acestui curent politic, deci libertatea spirituală este exclusă.
Din moment ce „la dreapta”, condiția de bază este „omul ca ființă eminamente religioasă” iar comunitatea este considerată ca fiind superioară individului, este evident că un liberal care are disponibilitatea de a accepta diferențele de opinii și atitudini, care susține constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă nu poate accepta ideile creștin-democrației sau ale conservatorismului (aici). Și totuși, față de social-democrație și socialism, liberalii sunt la dreapta împreună cu conservatorii și creștin-democrații. Conservatorii mai mult iar creștin-democrații mai puțin.
Zilele acestea are loc un proces de unificare prin fuziune a două partide care, așa, în general, sunt considerate a fi de dreapta. PNL și PDL. Au apărut reacții de respingere, de intoleranță, nu doar la ideea fuziunii, ci mai ales cu privire la politicienii de frunte care fac parte din cele două partide. Ca liberal mă simt deranjat. Mai ales când cei care își manifestă intoleranța sunt persoane ce se revendică a aparține curentului liberal. Și eu am reproșuri față de unii dintre membrii actuali ai PDL însă trebuie să admit faptul că au putut guverna atât de mizerabil pentru că populația țării le-au dat mai multe voturi decât liberalilor din PNL și ca atare pot trage concluzia că populația așa a dorit. Majoritatea cetățenilor țării au dorit dictatura băsesciană. Scurt. Mai mult, o altă parte importantă a populației a dorit socialism. Au votat PSD. În 2008, după alegerile parlamentare, PDL s-a aliat la guvernare cu PSD, au făcut un program de guvernare comun și au început să îl aplice. A rezultat un program de guvernare mai aproape de practicile regimurilor totalitare decât de o guvernare responsabilă adaptată nevoilor societății. Am criticat, ca liberali, dezastrul guvernării, ideile tâmpite aplicate însă după ce PSD a ieșit de la guvernare ne-am aliat cu ei pentru a stopa abuzurile PDL. Am reușit să oprim PDL, dominat de Traian Băsescu și ne-am fript cu PSD dominat de clanul Ponta. A fost voința populației și aici, pentru că ura oamenilor față de PDL și mai ales față de Traian Băsescu și apropiații lui care s-au dus la PMP a adus USL o majoritate covârșitoare de voturi. Alegerile europarlamentare ne-a adus în fața unei realități politice evidente. PDL a fost votat de peste 12% din populație iar PNL de 15%. Sunt voturi clare, politice, sunt o bază de plecare pentru unificarea celor două partide. De la PDL au plecat băsescienii, PMP-ul lui Băsescu obținând 6%. După aceste alegeri trebuie să excludem „băsismul” din PDL. Așa este rațional să facem și eu așa fac.
Prin unificarea celor două partide se încheie lupta politică „fratricidă” între forțele politice de dreapta. O luptă în beneficiul stângii, a PSD, care a profitat mereu și mereu de ura, de dușmănia dintre PNL și PDL. De aceea PSD a avut cele mai multe voturi la toate alegerile. Este timpul să punem punct primitivismului politic care a dominat liberalismul de până acum. Facem un mare partid liberal, cu clarificări doctrinare care să evite creștin-democrația și conservatorismul, atragem toate persoanele care vor să fie alături de noua construcție și învingem PSD la toate alegerile care vor urma pentru a face o altfel de politică. Dacă avem și înțelepciunea de a evita promovarea unui nou personaj politic de teapa lui Traian Băsescu, atunci va fi bine.
Partidul politic serios nu este proprietatea nimănui. Partidul politic este un instrument prin care o grupare de oameni cu idei și așteptări comune ajunge să ia puterea în Parlament, să impună un guvern și să guverneze după principiile care îi unește. În cazul nostru, PNL nu este proprietatea lui Tăriceanu așa cum PDL nu este proprietatea lui Băsescu. PNL nu este nici proprietatea lui Crin Antonescu și nici a lui Klaus Iohannis. PDL nu este proprietatea lui Blaga sau Macovei. Vom vedea ce va rezulta în urma negocierilor dintre reprezentanții celor două partide, unde se va ajunge. Ca liberal voi accepta voința majorității. Chiar dacă unele lucruri nu îmi provoacă plăcere.
Sunt multe lucruri care îmi displac. De exemplu, PDL a încheiat negocierile cu IRL. Urmează o fuziune ! Mie îmi este neclar ce fuziune poate avea loc între componenta politică (fără a fi partid) dintr-un ONG și un partid politic. În fine, s-a hotărât, se pare, că Andrei Chiliman va deveni vice-președinte al PDL iar ceilalți politicieni din IRL (care are și filiale în țară) vor deveni membri ai conducerilor locale ale PDL. În procesul de unificare al PNL cu PDL se vor găsi față'n față Crin Antonescu cu Chiliman și Moisescu. Dar asta este viața. Pentru problemele noastre personale nu dăm cu piciorul unei acțiuni la nivel național. Și cu cei din IRL ne-am bălăcărit. Acum vom sta la aceeași masă, vom vorbi despre idei, concepte care ne sunt comune, vom construi programe pe care le vom aplica împreună. Vom acționa împreună. În afară, după ce ieșim de la partid, nu ne mai salutăm, dacă așa vom considera. Nu ne mai dăm ziua bună, nu ne mai cunoaștem. Dacă însă vrem să facem politică, atunci vom lucra împreună, cu bună credință.
Voi fi radical față de cei care manifestă intoleranță. Intoleranța pentru un partid este ucigătoare. Duce la distrugere. Obiectivul imediat este unificarea tuturor partidelor care se reclamă a fi de dreapta. Este aducerea în interiorul partidului ce se formează a tuturor personalităților care au capacitatea de a acționa pentru interesul comun al tuturor celor care formează partidul și al susținătorilor săi. Faptul că sunt persoane care nu văd cu ochi buni această unificare este bine să le avem în vedere. Trebuie însă să le spunem că au de ales. Dacă sunt de acord cu politicile promovate de noi, să ne voteze. Dacă nu sunt de acord cu ele, să voteze cu cine vor ei. Cu PSD, de exemplu. Dacă nu vor să meargă la vot, indiferent din ce motiv, să tacă din gură.
Unificare partidelor „de dreapta” este problema partidelor care participă la unificare. Nu este treaba băgătorilor de seamă. Mai mult, succesul unificării trebuie să aducă beneficii membrilor partidului rezultat. În primul rând. Nimeni nu muncește pentru ca altuia să îi fie bine, mai ales adversarului politic sau chibițului de pe margine care „sancționează clasa politică”.
Mi se pare, din actiunile de pana acum, ca nimeni nu are o viziune reala asupra viitorului post-fuziune si post-intrare in PPE.
RăspundețiȘtergereMi-as dori sa luati in calcul si cateva elemente de politica interna ce sunt departe de a fi evidente pentru marea majoritate a membrilor PNL.
1. Superioritatea evidenta a lui Blaga si a echipei lui ca organizatori. Intrarea calului troian al PDL in PNL va insemna ca, in maxim 5 ani, toate functiile de putere vor fi subordonate, precum in PDL, lui Blaga si echipei lui. Un Blaga destul de puternic incat sa-l fi infruntat pe Basescu si sa fi castigat.
2. Influenta PPE-ului in ceea ce priveste impunerea unor figuri credibile la varful noului partid rezultat in urma fuziunii. Deoarece pana in octombrie va urma o decredibilizare masiva a lui Klaus (deja zis 6 case, dar mai urmeaza inca 2 dosare), a lui Predoiu si a lui Crin, singurele figuri credibile vor ramane Macovei si Stolojan, eventual insotite de Chiliman, in cazul in care acesta va rezista anchetelor DNA pe tema reabilitarii blocurilor din sectorul 1 (la preturi triple fata de media nationala).
3. Lipsa evidenta de organizare a PNL-ului si grava lipsa de resurse umane credibile, cuplate cu continuarea asaltului DNA asupra majoritatii liderilor partidului.
4. Influenta aliatilor nord-atlantici in alegerea unei echipe loiale si predictibile in fruntea Romaniei.
Florin Ghiulbenghian,
RăspundețiȘtergereLe iau cu titlu de inventar ca posibilități, nu ca predicții.
PNL nu este slab. Cum nici PDL nu este. Eu am mai recunoscut că PDL stă mai bine la organizarea teritorială. Europarlamentarele au demonstrat că PDL s-a salvat datorită organizării teritoriale foarte bune. La PNL, au fost organizații care au sabotat procesul electoral la sugestia unora ca Tăriceanu, Silaghi, Chițoiu, Gerea și chiar Stănișoară.
O perioadă de timp, în noul partid forurile de conducere vor avea o paritate între cei proveniți din PNL și cei care vin din PDL. Acolo unde se înțeleg pe plan local, se vor accepta pozițiile de acum, o combinație între pozițiile alese (parlamentari, președinți de consilii județene, primari) și pozițiile politice. Nu cred în decredibilizarea liderilor, dacă aceștia nu au de ce să fie acuzați. Presa politică (Antena 3 și RTV) pot spune ce vor, important este să fim noi fermi. Am mai spus că noi trebuie să ținem cont de ce vrem noi și nu să ținem cont de ce doresc alții.
PNL nu este dezorganizat și are și suficiente resurse umane valoroase. Ideea asta este falsă. Nu o primesc.
Nu primesc nici ideea influenței externe pentru alegerea liderilor și a demnitarilor. Noi îi alegem pe cei pe care îi dorim.
daca pnl e marele partid de dreapta, trebuie sa includa si liberalism si conservatorism si crestin-democratie. sa aiba sub umbrela sa toate curentele. scopul e sa ia voturi. daca religiozitatea conservatoare aduce voturi, e bine sa o ai inclusa in ideologie.
RăspundețiȘtergereAnonim,
RăspundețiȘtergereAi dreptate. Dacă pe dreapta PNL va fi partidul dominant, va trebui să accepte și concepte ale conservatorismului sau creștin-democrației pentru a primi voturile celor care susțin aceste curente politice însă nu trebuie să își schimbe ideologia. Fii sigur că sunt membri ai PNL care au aceste orientări însă nu sunt dominanți. Conceptele liberale trebuie să fie dominante pentru că ele permit abordări viitoare deschise, permit dezvoltări politice pe care celelalte curente le evită sau chiar interzic.