Sunt pentru dar și contra.

În esență, fără legătură cu un personaj politic anume, ACL este o alianță între două partide declarate ca „liberale”, unul cu atributul „național” iar celălalt cu atributul „democrat”. Ideologic, în contra tuturor cuvintelor răutăcioase, ambele partide sunt identice sau foarte apropiate. Aplicarea ideologiilor în activitatea guvernamentală a fost însă deficitară. În guvernările liberale s-a mers către „libertatea economică”, fără a se umbla la libertatea individuală. Plastic vorbind, cetățeanului i se pune de gât jugul socialist al taxelor și impozitelor însă avea voie să meargă pe mai multe drumuri, față de politica socialistă care stabilea inclusiv drumurile pe care se putea merge. Iar o astfel de politică a dus Traian Băsescu cu suportul politic al PDL. Fără mare deosebire de politica de acum a PSD.

Este bine că a avut loc fuziunea. Este bine că partidul rezultat păstrează istoria și tradiția PNL făuritorul de neam și țară. Este și mai bine că în timp (Blaga spune de doi ani de zile), membrii celor două partide se vor cunoaște politic și vor acționa în sensul valorilor care definesc liberalismul. Eu sper că în cei doi ani de zile, poate mai repede, unele idei năstrușnice „de dreapta” își vor găsi obștescu sfârșit. Liberalismul este singura doctrină care permite oricărei persoane să se manifeste liber. Liberalismul permite ca persoanele care compun o societate să stabilească cât de mare să fie aparatul administrativ, să îl modeleze în funcție de necesitățile societății (nu doar numeric ci și instituțional) astfel încât cheltuielile cu întreținerea acestuia să fie în concordanță cu potențialul țării de a le asigura dar mai ales cu necesitatea existenței acestora. Regimul autoritar al lui Traian Băsescu avea nevoie de structuri de stat numeroase pentru a ține societatea sub control. PSD, ca partid socialist, nu poate să își îndeplinească scopul politic fără existența structurilor de stat numeroase și stufoase pentru că ele constituie supapa socialiștilor pentru șomaj și favoruri. Socialiștii din PSD nu acceptă „burghezia” (clasa de mijloc, componenta socială independentă și puternică prin cunoaștere) iar dacă aceasta există vrea să își asigure controlul ei pentru a nu face „prozeliți”. Socialismul PSD vrea ca toți oamenii să fie „egali” (cultural, financiar, social etc.), obstacolele pe care legislația socialistă le pune în fața „burghezilor” fiind determinante în fenomenul migrației inteligențelor.

Fără a fi singurul, Varujan Vosganian vorbea la un moment dat despre comportamentul greșit adoptat imediat după 1989. Comportamentul partidelor istorice renăscute. Nu s-a pus problema, nu s-au adoptat acele atitudini care să ofere populației abia ieșite din comunism ceva nou, s-a accentuat prostește pe „restitutio in integrum”, nu doar asupra proprietății private jefuite de comuniști ci și asupra valorilor culturale, sociale, administrative etc. Societatea a fost pusă în fața unor acte ale guvernului și Justiției care au fost receptate ca abuzuri. Partidele istorice au fost percepute, pe bună dreptate, ca noii jefuitori. Din acest motiv a existat o puternică susținere a PSD (care a promis că schimbările se vor face protejând 1-2-3 generații care nu au vina comportamentului abuziv al bolșevicilor și comuniștilor). În contrapartida PSD, PDL pe timpul lui Băsescu a fost perceput ca un „PSD mai dinamic”, sub aspectul dezvoltării economice. Îmi doresc ca acum, prin această fuziune să se treacă la altceva decât a fost până acum. Din declarațiile liderilor fuziunii ar fi ceva. Dar de vorbe sunt sătul. Vreau să îi văd acționând, vreau să îi văd atrăgând populația către acel nou tip de guvernare înțelept pe care îl declamă, vreau să îi văd reușind. Fără o finalitate activă, materială a declarațiilor politice, PNL nu va căpăta credibilitate. Mai ales că are de tras trena guvernării abuzive a PDL sub conducerea lui Traian Băsescu.

Nu pot să nu observ că PNL și-a triplat numărul de membri prin fuziune. Dacă PNL a avut peste 250.000 de membri, acum au venit aproape tot atâți PDL-iști, câteva zeci de mii de FC-iști. Una peste alta, bănuiesc că vor fi în jur de 600.000 membri, vizibil aproape de PSD. Nu pot să nu observ că PNL în noua componentă ocupă efectiv România, până în cel mai mic cotlon. Alina Gorghiu, vorbind despre supărarea PSD cu ocazia fuziunii, a afirmat că „Marele” PNL are cei mai mulți primari, consilieri locali și județeni astfel că în majoritatea județelor țării și a localităților se vor forma majorități PNL care vor impune voința politică a PNL în administrația locală. Dacă este așa, Guvernul Ponta are o foarte mare problemă. Are o majoritate parlamentară substanțială, deocamdată, însă este una falsă. Parlamentarii care susțin PSD, că sunt ai PSD, că sunt ai UNPR sau PC, că sunt susținători ai lui Tăriceanu nu mai reprezintă localitățile și județele. Traseiștii se reprezintă doar pe ei. Nu mai au suportul electorilor. Viitorul Parlament nu îi va mai cuprinde. PSD nu își va sacrifica oamenii pentru bunăstarea traseiștilor lui Tăriceanu. Majoritățile locale sunt cele care au un cuvânt greu de spus la toate alegerile. De aceea PSD este în dificultate. De aceea PNL are toate șansele să își impună candidatul la prezidențiale și, mai apoi, să câștige alegerile locale și parlamentare. PSD are de ce să fie supărat.

Condiții pentru ca PNL după fuziune să reușească sunt. Acum au angajat rezultatele viitoare. Să îi văd la fapte și să văd ce obțin. Este evident faptul că nu voi susține PSD sau altă murătură politică. Chiar dacă am unele supărări în urma fuziunii, chiar dacă nu îmi plac unele declarații, voi fi alături de PNL. Nu pot fi de acord ca PSD să câștige alegerile prezidențiale. Nu îmi pot anula votul sau nu pot refuza să îmi exercit votul pentru că asta ar însemna ca tacit să îl favorizez pe Victor Ponta. Cu votul nu este de joacă. Cine face așa ceva, deși se declară anti PSD acționează, de fapt, pentru susținerea acestuia.