Ce fel de justiție avem ? Dosarul „Rompetrol” trebuie să aducă Justiția la judecata opiniei publice. Nu doar el.

Nu scriu pentru a lua apărarea celor condamnați în această cauză. Să fie clar. Nu le iau apărarea pentru că nu cunosc probele. Știu doar că procurorii au cerut apelul iar în apel situația s-a schimbat, judecata a dus la condamnări după ce la prima instanță inculpații au fost achitați.

Se vorbește despre prescrierea faptelor. A căror fapte ? Nu am găsit detalii așa că mă bazez pe hotărârea judecătorească de condamnare. Vorba aia, șeful are întotdeauna dreptate !

Este ciudată informația că procurorul de ședință la prima instanță a cerut să se constate intervenția prescripției. Inculpații au cerut continuarea procesului pentru a-și dovedi nevinovăția. Informația este ciudată pentru că unitatea de parchet de pe lângă Tribunalul București a cerut apelul ! Ce naiba ?! Ceri constatarea intervenției prescripției ca apoi să introduci apelul ?

Ne lămurim dacă încercăm să înțelegem ce au vrut procurorii.

La prima instanță se dau achitări. Nu condamnări cu constatarea ulterioară a intervenției prescripției. Achitarea arată că faptele pentru care au fost trimiși în judecată nu există. Apelul cerut de procurori are ca principal motiv hotărârea de achitare, chiar dacă în ședința de judecată au cerut să se constate intervenția prescripției.

Mai pe înțelesul meu, procurorii au cerut instanței să constate existența faptelor infracționale, să îi condamne și să se constate intervenția prescripției. Achitarea nu răspundea intenției procurorilor. Așa că au făcut apelul. Se pare că procurorii nu au urmărit condamnarea inculpaților la pedepse cu executare ci condamnarea propriu zisă urmată de pedepsele complementare. Intervenția prescripției nu-i exonera de pedeapsă ci doar de executarea ei. Inculpații rămânând vinovați pentru faptele comise, cu pedepsele complementare după condamnare și cu codiță penală până la reabilitare.

Este o joacă care nu îmi place. Inculpații au fost convinși că nu sunt vinovați, așa că au cerut achitarea. Au primit-o la prima instanță. Au câștigat în fața procurorilor. La judecata în apel, au pierdut. Ceva se ascunde aici, în modul în care judecătorii au cântărit probele și le-au interpretat.

Cineva a greșit. Instanța superioară are întotdeauna dreptate. Nu avem ce face. Așa este construită lumea. Ce va face CSM ? Judecătorul de la prima instanță este vinovat de ceva, dacă nu se poate admite că este nepregătit profesional. Sau o fi ?!

„6.Pentru inculpatul STANESCU ROSCA SORIN STEFAN: in baza art.386 alin.1 C.p.p. schimba incadrarea juridica a infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata in art.279 alin.1 cu referire la art.245 alin.1 teza I din Legea nr.297/2004 si art.367 alin.1 C.p. In baza art. 279 alin.1 cu referire la art.245 alin.1 teza I din Legea nr.297/2004 condamna pe inculpatul Stanescu Rosca Sorin Stefan la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de utilizare a informatiei privilegiate. In baza art.367 alin.1 C.p. condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.66 lit.a,b si k C.p. pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat. In baza art.39 C.p.,art.45 alin.1 C.p. inculpatul Stanescu Rosca Sorin Stefan executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, sporita cu 4 luni inchisoare, respectiv pedeapsa principala de 2 ani si 4 luni inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.66 lit.a,b si k C.p. In baza art.65 C.p. interzice inculpatului drepturile prevazute de art.66 lit.a,b si k C.p”.

Înțeleg că unii pot veni cu tot felul de explicații și motivări având ca suport prevederi ale legilor în vigoare. Că albul este negru și invers în funcție de locul de unde privești imaginea. Totuși, de la o achitare la o condamnare este cale lungă. Foarte lungă.

Pentru mine devine clar că procurorii au urmărit, cu tenacitate, obținerea unor condamnări chiar dacă inculpații ar fi beneficiat de intervenția prescripției. Pentru că acele condamnări ar fi atras și pedepsele complementare și ar fi „agățat” de condamnați codița „cazierului judiciar”. Aduce mai mult a luptă politică decât aplicarea legii. Nu îmi place.

Condamnații pot să îi spurce acum pe cei care i-au indus în eroare cu privire la evoluția cazului (avocații, experții, prietenii etc.). Nu au vrut condamnarea cu intervenția prescripției și au primit condamnări cu executare. Acum, probabil, vor deschide acțiuni pentru constatarea existenței prescripției faptelor pentru care au fost condamnați. Cred că se poate. Ar trebui să se poată. Nu văd de ce procurorii s-ar opune, având în vedere că și-au atins scopul.