Despre politica noastră externă cât se poate de clar. Cu Bogdan Aurescu.

Agerpres (aici).

Recomand citirea interviului. Ca de obicei, Bogdan Aurescu este clar. Este și ceva deosebit aici. Tradiționala secretomanie a ministerului de externe este pe cale să „sufere” fisuri, ba chiar să construiască porți către public. Nu este un pericol. Este în beneficiul țării ca populația să fie informată corect și să vadă avantajele activităților de politică externă la un moment dat ale conducerii țării. Populația va susține mai apoi pe cei care au acționat corect, în interes național, pe linia politicii externe. Cât privește lozinca promovată insistent de Ion Iliescu și Traian Băsescu că „populația României nu este pregătită pentru a înțelege politica înaltă”, slogan în baza căruia cei doi și asistenții lor au comis tâmpenii peste tâmpenii în politica externă a României cu consecințe în politica internă, aceasta pică. Se prăbușește pe măsură ce informația necesară va ajunge la public. Problema noastră este că presa nu este în măsură să ducă informația la public. Jurnaliștii români sunt incapabili să transmită corect o informație. Între chiloți lui Zăvoranca și dedesupturile relațiilor politico-militare din Siria vor alege chiloții Zăvorancei. Sunt mai siguri de rating decât să arate care este poziția României în acea zonă din lumea arabă. Jurnaliștii noștri sunt incapabili să vadă urmările nefavorabile pentru România din tratarea cu superficialitate a unor situații conflictuale din imediata vecinătate.

Deschiderea către public promovată de Președintele Klaus Iohannis va trebui „să lupte” pentru a-și ocupa locul bine meritat și a face din populația României nu doar o populație informată ci un partener în activitatea de politica externă.

Chiar și pe timpul lui Băsescu era o secretomanie accentuată. Băsescu, la fel ca Iliescu, nu considera populația suficient de „pregătită” pentru a afla cum este construită politica externă a României și cum va arăta viitorul datorită pozițiilor de politică externă adoptate. Consecința este vizibilă astăzi în media și în societatea civilă. Unele persoane interesate de politica externă au venit cu propriile interpretări și au impus o anume înțelegere a evenimentelor. Având acces la presă, fie din poziția de jurnaliști (deveniți „experți” pe probleme de politică externă) fie din poziția de „abonați” la diferite organisme media, au exprimat punctele lor de vedere astfel că în mintea ascultătorilor au rămas ideile acestora fără o legătură prea strânsă cu realitatea.

Interviul ne prezintă lucruri foarte interesante. Pentru cei de bună credință, informațiile oferite sunt convingătoare. România are poziții foarte clare cu privire la aspectele de politică externă de interes imediat. Toate în interesul României, fie direct, fie prin rezultatele ulterioare.

În problema imigrației, Aurescu punctează faptul că România a apărat un concept împotrivindu-se cotelor. Ba chiar punctează pe ideea că măsurile propuse în grabă de unele state europene tratează consecințele și nu cauza. Ca atare, Problema nu este rezolvată prin cote de imigranți distribuiți statelor membre ale UE ci prin soluții care să umble la cauzele care determină și condițiile care favorizează producerea migrației. Și aici face o corectă apreciere a intervenției Rusiei în Siria, intervenție care împiedică soluționarea politică a crizei.

Sprijinul Rusiei pentru regimul criminal al lui Bashar Al-Assad s-a transformat din condiție care favoriza migrația în cauză a migrației. Reușitele militare ale Rusiei pun mai multe paie pe foc. De fapt, ele întăresc aversiunea populației față de regimul Assad, determină oamenii din zonă să aleagă orice forță combatantă care luptă împotriva lui Assad, întăresc de fapt terorismul. Numai orbii nu văd.

Tot de la Aurescu aflăm contribuțiile României pentru întărirea măsurilor de prevenire a imigrației ilegale dar și de sprijin pentru statele care sunt confruntate cu aceasta, precum și sprijinul pentru organizația ONU care activează pe problema migrației. România este a doua țară care oferă FRONTEX experți și tehnica necesară (echipamente) controlului și supravegherii frontierelor. Iordaniei i-au fost oferite 250.000 dolari, Serbia a primit de la România un ajutor material în aceeași sumă, UNHCR va primi de la România pentru Fondul Alimentar Mondial 300.000 euro în perioada următoare etc.

În afara știrilor de can-can promovate de presa română (cea mai jalnică presă din lume !), Aurescu pune punctul pe „i” privind relațiile cu Ungaria. Din ce spune Aurescu, în relația cu Ungaria avem realizări deosebite, ca între parteneri strategici. Cât privește relația și modul de abordare a situației din R. Moldova avem o poziționare foarte corectă, atentă la detalii.

Cine va citi materialul va avea de câștigat.

Eu rămân la impresia că presa română este sub linie. Nu este presă, este o adunătură de boschetari.