Tăriceanu în campanie contra Justiției.

Agerpres (aici). Conducerea Senatului a decis înființarea unui Grup de lucru pentru identificarea soluțiilor legislative privitoare la ameliorarea funcționării Justiției.

Știrea ar putea fi comună. Spre indiferentă dacă nu ar avea în spate acțiunile lui Tăriceanu și a unor aliați ai lui împotriva Justiției. Acțiuni care au niște repere, atât sub forma acuzelor aduse procurorilor că vor să schimbe majorități parlamentare ba chiar să dea jos guverne numite de Parlament.

Tăriceanu a rămas în memoria celor care urmăresc fenomenul ca fiind cel care a cerut „demiterea sau demisia” Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție Livia Stanciu dar și șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru că „au fost parte” la condamnarea „nedreaptă” a numitei Mariana Rarinca, șantajista Liviei Stanciu. Recursul cerut de procurori a desființat hotărârea de achitare din apel a numitei Mariana Rarinca și menținerea condamnării pronunțate de prima instanță. Demersul lui Tăriceanu a devenit, astfel, un mare fâs.

Cei care suntem curioși cu privire la funcționarea Justiției mai știm, din presă dar și ca urmare a unor acțiuni ale procurorilor, că Tăriceanu are toate motivele să se teamă de Justiție și am văzut cum se folosește de puterea pe care i-o conferă funcția de Președinte al Senatului pentru a încerca să oprească Justiția din mersul ei acolo unde aceasta cere îndeplinirea unor acte procedurale. Tăriceanu este cel care a lucrat pentru ca Justiția să nu îl poată judeca pe Varujan Vosganian în dosarul Romgaz, alături de Adriean Videanu și Ioan Nicolae. Mai zilele trecute, procurorii au chemat în fața lor pe Videanu și Nicolae pentru a le înmâna câte un exemplar din expertiza făcută pentru stabilirea întinderii pagubei - pagubă care are o valoare de 62 mil. euro -, dar nu au putut chema și pe Vosganian care nu a putut fi cercetat. Vosganian apare în dosar, însă nu în calitate de inculpat. Va fi și el inculpat după ce nu va mai fi sub protecția lui Tăriceanu și a Senatului dominat de PSD, UNPR și ALDE. Plus UDMR. Pentru că și UDMR este favorizat de Tăriceanu și majoritate, senatori UDMR fiind scăpați de procurori prin intervenția Senatului. Nu pot uita pe Dan Șova, miruitul, care a scăpat de arestul preventiv tot datorită intervenției lui Tăriceanu. Mai mult, pe timpul balamucului cu Șova, Tăriceanu a făcut dure critici la adresa procurorilor care comit ilegalități cercetându-l pe acesta.

La moțiunea de cenzură a PNL, Tăriceanu a expus practic dorințele lui cu privire la justiție. Iau textele de la Hotnews (aici):

„Sper sa nu ajungem in situatia in care sa cerem permisiunea procurorilor in legatura cu oportunitatea unei decizii politice. Separatia puterilor in stat inseamna echilibrul intre puteri, ma intreb daca puterea judecatoreasca nu s-a transformat intr-o super putere, dincolo de ceea ce isi doreste Constitutia.

...

Puterea judecatoreasca inseamna numai judecatori, Ministerul Public nu face parte din puterea judecatoreasca, sunt sub autoritatea Ministerului Justitiei. Procurorii sunt agenti ai statului si sunt putere executiva.... Parlamentul ce face? Nu modifica legile. Avem nenumarate articole din Codul de procedura penala declarate neconstitutionale, si nu se modifica in parlament pentru ca s-a dat ucaz sa nu ne atingem de coduri.

...

Procurorii DNA si DIICOT au statut de Inalta Curte fara sa dea un examen. Cei din DNA SI DIICOT sunt la discretia sefilor lor. Si ne intrebam de ce risca abuzuri. Legea trebuie sa intervina”.

Având în vedere antecedentele lui Tăriceanu, mai ales interesele lui de ultim moment, nu pot să nu văd cum încearcă, folosindu-se de o temă reală - articole ale codurilor declarate neconstituționale și nemodificate în Parlament (nu ar fi o problemă, din moment ce ele nu modifică procedura penală în curs !) -, să obțină mult mai mult. Practic, Tăriceanu vrea să obțină modificarea pe fond a procedurilor penale, precum și a reglementărilor penale de incriminare legate de activitatea parlamentarilor și a guvernanților. Vrea, de fapt, o imunitate perpetuă. Fiind un habarnist notoriu în materia dreptului, Tăriceanu cântă după texte pregătite de alții, de persoane aflate în conflict dur cu legea.

Faptul că a reușit crearea unei comisii parlamentare care să se ocupe de Justiție, „ameliorarea funcționării justiției” cum este formulat obiectivul, nu înseamnă că va și reuși. Nu cred pentru că nu îmi închipui că va avea acceptul tuturor parlamentarilor să facă modificările pe care el le dorește (sau, mai bine spus, pe care le doresc consultanții săi de taină). Nu cred pentru că și el, cu toată ramoliciunea de care dă dovadă știe că o guvernare viitoare va reface legile și se va reveni la normalitate. Nu cred pentru că viitorul acestei coaliții este foarte sumbru. Plecarea lui Ponta de la Guvern este iminentă. Aprobarea lui Dragnea pentru modificările legislative care să „amelioreze funcționarea justiției” va fi problematică. Din ce a cuvântat Dragnea până acum, se poate deduce că nu are de gând să își pună în cap Justiția. Mai știe Tăriceanu că va trebui să obțină și acceptul CSM, Consultativ el însă cu putere. Mare putere. Pentru că în spatele acestui vot consultativ stau parchetele, instanțele și Președintele României. Nu mai spun de PNL, UDMR și alți parlamentari care se vor opune aberațiilor lui Tăriceanu.

Iau știrea ca pe o măsură cu efect zero. O măsură care să îi pună încă un rând în CV. Senatorul Tăriceanu a propus și Biroul Permanent al Senatul a acceptat ... bla, bla, bla.

Nu știu dacă PNL va accepta să facă parte din acest Grup de lucru. Ar fi bine să îi spună lui Tăriceanu că sunt libere locuri pe băncile din Cișmigiu. Acolo unde va ajunge cât de curând.