Asumarea unei crize și a rezultatelor ei este un pas înainte. Pentru asta însă, trebuie minte.

Printre multele luări de poziție în interiorul PNL cu privire la rezultatele alegerilor din anul ce a trecut, remarc puține care au „cap și coadă”. Una care merită analizată și valorificată pentru propriile evaluări este această declarație a lui Theodor Stolojan pusă la dispoziție de Agerpres.

Față de „evaluările” unor membri ai PNL, chiar de la vârful organizațiilor locale și centrale, care au mai puțin exercițiu în judecarea unor momente politice majore, dar care au simțit că este momentul să iasă în față „ca râia” pentru a fi văzuți că sunt combativi și, astfel, sunt potențiali „lideri” locali sau la nivel central, cele câteva idei ale lui Theorod Stolojan chiar au valoare. După părerea mea, el vede esența problemei și nu doar învelișul ei. Cum din păcate, mulți lideri liberali arată că văd. Dacă ar vedea esența problemei, ar trebui să își facă autocritica și nu le convine.

Am citit și păreri cu privire la această știre Agerpres, cu referire la Stolojan, cu privire la postare etc. Fiecare om are dreptul lui de a-și spune părerea public. Dar, aici este aici, cu o oarecare responsabilitate. Nu ca să se afle în treabă.

În timp ce studiam analiza lui Stolojan mă gândeam la observațiile mele de-a lungul timpului și, în special, la observațiile mele în anul care a trecut. Undeva, în ceața memoriei, au apărut, destul de neclare, acele informații care au avut o viață scurtă și foarte zbuciumată pentru că nu erau destinate publicului, pe undeva de înțeles, dar nici membrilor PNL, iar asta nu mai este de înțeles. A trecut timpul și se cuvine a avea o atitudine. Mergem mai departe cu analize-surogat sau ne punem pe muncă ? Țintim doar funcțiile politice sau ne uităm la baza partidului ? Contrar unor păreri clar exprimate de unii fruntași ai PNL cu relații la media, eu consider că buba cea mare este la baza partidului nu la vârful ei. La vârf ai posibilitatea să înlocuiești personalitățile, prin alegeri, la baza partidului nu ai nici o posibilitate de control. Din cine este formată baza partidului ? Mai bine zis, din cine mai este formată ? Cine sunt cei cărora te adresezi ? Sau nu mai are importanță ? Este suficient să știi că ai în evidențe 100.000 de membri sau trebuie să vezi dacă acei membri mai există ? Nu cumva suntem în fața unor organizații fantomă ? Membrii Biroului Politic local sunt și membrii organizației ? Când în urma numărării voturilor vezi că în secții de votare nu găsești un vot pentru candidații PNL, nici măcar a acelor membri ai partidului care, potrivit datelor de evidență civilă, ar trebui să voteze în acele secții, trebuie să vezi unde este adevărul ! Minciuna are picioare scurte și distruge !

Theodor Stolojan ne oferă o minimă analiză însă cu referire la esență.

La întrebarea, „cum a pierdut PNL peste 1,1 milioane de voturi între alegerile locale și alegerile generale ?”, Stolojan pune față în față cele două forțe politice care s-au înfruntat.

a) PSD a fost eficient în campania sa pe trei teme majore, la care PNL nu a știut să ofere un răspuns politic:

1. A reînviat un mesaj naționalist de tipul „nu ne vindem țara”, într-o formă mai sofisticată, respectiv, companiile transnaționale care scot profitul din țară, sărăcind pe români.

 Notă: La această temă, „liberalul” Tăriceanu și ALDE au venit grabnic în ajutor cu „grija față de capitalul românesc”. Și PSD și ALDE se declară susținători înfocați ai apartenenței la UE și NATO ! Nici unul dintre ei nu spune că România face parte dintr-o piață comună, nici unul nu spune că există capital românesc și oameni de afaceri români care activează pe teritoriul altor state din UE. Și totuși, mesajul lor împotriva „străinilor”, culmea, acești „străini” având cetățenie europeană la fel ca noi, ba unii dintre ei având și cetățenie română, a prins la o largă categorie de persoane care, potrivit CV-ului ar fi parcurs cel puțin nivelul mediu de școlarizare (liceul !). Culmea este faptul că PNL nu a avut nici un discurs public relativ la aceste aspecte, în favoarea capitalului „străin” care a creat locuri de muncă în România, care a ridicat nivelul de cunoaștere a lucrătorilor români, care a păstrat în țară o parte a specialiștilor în companii mari etc. Mai grav, liderii PNL de la vârf s-au întrecut în a acuza, la rândul lor, instituțiile „capitaliste”, de parcă ar fi vrut să „ia fața” PSD ! Să ne amintim de proiectele de lege, unele ajunse chiar legi, în care PNL a dat cu toporul în capul „nenorociților” de capitaliști care „sug sângele poporului”. 

 2. A promovat ideea că Guvernul Cioloș este guvernul „zero rezultate” și a asociat acest guvern cu PNL, ca principal susținător al său.

 Notă: PNL a asumat sprijinul pentru Guvernul Cioloș, de la investire. După aceia, PNL s-a comportat nepermis de prost. După ce „dai cu parul” în Guvernul Cioloș vii în campanie și propui un nou Guvern Cioloș ! De partea Guvernului Cioloș, am asistat la o evidentă izolare față de PNL. Nu a existat o comunicare corectă între PNL, partidul susținător în Parlament, și miniștrii Guvernului Cioloș, beneficiarii susținerii. Ruptura a fost evidentă. Unii miniștri și secretari de stat au mers la USR, cel care a bălăcărit mai mult PNL decât PSD (PSD nici nu s-a forțat să atace PNL în unele mișcări politice având USR mai eficient în discurs !). Dacian Cioloș, la rândul lui, a refuzat ostentativ, de mai multe ori, să vină alături de PNL, partidul care îl susținea. Normal că la final au ieșit ambii actori politici în pierdere. În mod corect, PNL ar fi trebuit să susțină Guvernul Cioloș punctual, așa cum a dat de înțeles și să aibă o propunere de viitor premier și guvern din ograda proprie. În acest fel, această idee exploatată foarte bine de PSD își pierdea mare parte din efect. Pentru asta însă, trebuia ca la conducerea PNL să fie alte persoane !

 3. A creat percepția că Justiția acționează pe bază de comenzi politice, chiar dacă acest mesaj l-a dat, în special, prin intermediul presei asociate.

 Notă: Ei bine, așa este. Mai grav, alături de PSD și ALDE, ba chiar și de „verzii” români ai lui Diaconu și Ghiță au apărut purtătorii de mesaje ai PNL. Degeaba CSM a tot dat mesaje prin care au arătat că declarațiile unor lideri politici constituie ingerințe în actul de justiție, degeaba au apărut mesaje contrare celor lansate de PSD și ALDE, liderii PNL au ținut să fie și ei populiști și să judece Justiția, să amenințe magistrații, să ceară, intempestiv, și să promită, o lege privind răspunderea materială a magistraților pentru soluțiile date în instanțe. Grav. Stolojan nu spune asta, dar eu am curajul să o spun pentru că PNL a devenit o portavoce a intereselor unor grupuri de avocați care își câștigă existența din „lupta” cu statul, cu băncile, cu Justiția. Cumva, PNL a devenit o agenție care atrage clienți pentru unele case de avocatură împotriva statului pe care, în cazul în care ar fi câștigat alegerile, PNL îi asigura principalele funcții. O prostie imensă. Foarte grave, după părerea mea, au fost atacurile la ministrul Justiției, Prună, din cauza unui orgoliu exagerat al unor lideri ai PNL. Evident, alegătorii PNL care au înțeles harababura din capul conducătorilor PNL au preferat să stea acasă.

 b) PNL a făcut greșeli majore care au condus la pierderea încrederii multor membri de partid.

1. Prezentarea unui program de guvernare care a suferit schimbări pe timpul campaniei electorale, ceea ce a condus la percepția de improvizație, în contrast cu programul PSD, analitic și constant.

 Notă: De prin 2015 se tot lucrează la acel program de guvernare. Responsabil, Cătălin Predoiu. După ce au distrus campania de la locale, șansa unei stabilități și continuități politice pe baza unui program de guvernare a fost distrusă prin desemnarea lui Predoiu candidat la București, campanie pierdută, pierdut și avantajul unui proiect de guvernare stabil. Avantaj PSD ! Permanent se transmitea că în urma discuțiilor cu sindicatele, cu ONG-urile, cu asociațiile oamenilor de afaceri s-a mai „completat” ceva la programul de guvernare. După ce Dacian Cioloș și-a prezentat propria viziune cu privire la guvernare, PNL se apucă și modifică iar programul de guvernare,  astfel încât toate ideile lui Cioloș să fie incluse. Culmea-culmilor, acomodarea programului de guvernare al PNL cu programul lui Cioloș s-a făcut în interiorul lunii de campanie, abia cu aproape două săptămâni de ziua alegerilor Cioloș fiind de acord să devină propunerea de prim-ministru al PNL dar, ce să vezi, și al USR. Un fel de struțo-cămilă. Rezultatul s-a văzut. Peste 1,1 milioane de voturi pierdute. Nu din cauza lui Cioloș, din cauza harababurii din capul celor care au condus PNL în această perioadă. Strategia PNL a fost catastrofală iar comportamentul tactic a fost nepermis de slab, dezonorant.

2. Promovarea unor mesaje de campanie slabe, unele cu erori de judecată nepermise - cel care conținea cuvântul „progrom” -, și care au trebuit să fie retrase, imediat după lansare.

 Notă: Când la naștere ai prea multe moaște, copilul rămâne cu buricul netăiat. Campania PNL a fost o sursă de câștig pentru mai mulți „specialiști în PR” agreați de unii și alții. Garantarea de către stat a sumelor cheltuite legal în campanie a generat un efect similar acordării preferențiale a contractelor cu statul. Cine să aibă parte de banii de campanie, pe care statul îi dă ? Ăla eu, ăla eu, iar rezultatul a fost o catastrofă ! O campanie „la futu-i mă-sa” ! Oamenii și-au luat banii, nu mai contează rezultatele.

PNL a avut mesaje „de grădiniță”, pur și simplu. A concurat cu PSD la promovarea unor mesaje populiste. Degeaba a lansat Președintele Klaus Iohannis mesaje privind ideile principale ale politicii românești în viitor: mai multă integrare în Uniunea Europeană, soluționarea problemelor migrației în statele de origine ale migranților, asigurarea prin buget a minim 2% pentru îndeplinirea angajamentelor în cadrul NATO, întărirea securității naționale în zona geostrategică în care ne aflăm, trecerea României din stadiul de beneficiar al securității în acela de actor al securității regionale, colaborarea cu celelalte state ale UE pentru dezvoltarea industrială, științifică, socială a tuturor statelor europene etc. Nici unul dintre mesajele lui Klaus Iohannis nu s-a lipit de mintea strategilor PNL. Nici unul nu a știut să exploateze aceste teme în campanie în condițiile în care PSD și ALDE atacau investitorii „străini” - majoritatea fiind concetățeni europeni ! PNL nu a avut mesaje pentru investitorii privați din România ! Liderii PNL nu au reușit să iasă din limitele teritoriale ale localităților în care trăiesc ! Nu au reușit să ajungă, măcar, la limitele frontierelor României, dară să gândească mai departe de ele. Să gândească la piața comună europeană, să gândească la integrarea economică și tehnologică europeană, la participarea industriașilor români la efortul european de stabilitatea economică a Europei. Aiurea ! Parcă au avut vată în urechi și ochelari de cal. Surse au avut. Evident că au avut. Europarlamentarii liberali le puteau oferi enorm de multe surse pentru mesaje cu adevărat de impact pentru acea parte a populației care știe mai mult decât unde este magazinul comunal.

 3. Asumarea de către PNL a unui candidat de prim-ministru care, însă, abia în ultimele zile a dat un mesaj clar că își asumă această  candidatură susținută de PNL.

 Notă: În completare, vin cu precizarea că acel candidat era și al USR. Talmeș-balmeș. Struțo-cămilă politică. Dracu te mai ia în serios. Nu fac o vină lui Cioloș. El nu este vinovat că i s-a bătut la poartă cu insistență de un partid hotărât să piardă alegerile ! De un partid care l-a susținut „cu sughițuri”. De un partid ai cărui membri, unii intrați și acum în Parlament (un fel de baroni sau baroneți locali), nu îl văd cu ochi buni. De aici putem trage concluzia, lesne, că decizia de a-l lua pe Cioloș să interpreteze rolul lui „Mesia” pentru PNL a fost una impusă de un grup restrâns de „înțelepți” ai partidului care au obținut un vot prin strângerea mâinilor la ușă.

 4. Irosirea unui timp prea lung până s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă de la conducerea duală la nivelul organizațiilor partidului la conducerea unică a acestora.

Notă: Timpul prea lung a avut ca susținere orgoliile. Cine să fie șef ? Ăla eu, ăla eu. Anul 2016 a fost anul minciunilor politice, în PNL. Vai, dar vă iubim și vrem să fim împreună ! Păi unde sunt colegii ăia iubăreți ? Păi, au plecat la PSD, cu tot cu susținătorii. Păi, au plecat la Marian Munteanu și caută susținători. Păi, au plecat la Tăriceanu și caută susținători. A, păi ei erau susținători ai lui Traian Băsescu. Ideea de a nu mai pierde membri a dus la compromisuri. S-au păstrat conduceri duale chiar dacă în unele locuri s-au făcut alegeri pentru ajungerea la o singură conducere. Doi într-unul. Așa ar pare la prima vedere însă adevărul este puțin altul. PNL este, la ora actuală, ca un corp cu două capete principale și câteva capete mai mititele. Fiecare cap se închină la câte o icoană. Unul din cele principale se închină la icoana lui I.C. Brătianu, altul la icoana lui Vasile Blaga, un cap mai mic se închină la icoana lui Maniu îmbogățită cu cea a lui Coposu, iar altul se închină la icoana lui MRU. Mare lucru să nu fie și icoana lui Dan Voiculescu sau a lui Vadim Tudor pe undeva ! Păi cum naiba să fie o singură ideologie politică, o singură acțiune politică când fiecare „cap” are propriile interese ? Cum să fie unitate ?

 5. Menținerea unui mare număr de funcții politice în organizații (prim-vicepreședinți, vicepreședinți, fără răspunderi precise, ceea ce a condus la demonetizarea acestora).

 Notă: Evident, cea mai mare grijă a oamenilor cu ambiții a fost să își asigure o funcție într-un Birou Politic. Să fie de față când se iau deciziile. Pentru că membrii comuni au fost eliminați de la decizie (adunări generale nu s-au mai ținut, în unele locuri au fost doar informări ale membrilor cu aspectele politice din viața partidului însă prezența a fost mereu absolut insignifiantă !), deciziile s-au luat în organismele de conducere ca un fel de adeziune la deciziile luate de organismele superioare de conducere. Care a mai fost rolul celor care ocupau funcțiile politice pomenite de Stolojan ? Nici unul. Erau acolo ca să fie. Din moment ce „lumina” venea gata prelucrată de la vârful partidului, vârf care la rândul lui își manifesta adeziunea la o decizie a unei structuri și mai mici, un fel de „cuib al înțelepților”, nu a mai fost nevoie ca funcțiile politice să valoreze ceva. Nu valorau nici cele de la nivelul central al partidului, cum să valoreze cele de la talpa partidului ?!

 6. În loc de o concentrare pe programul de guvernare, a existat o concentrare pentru a arăta „cine este în partid” !

Notă: Chiar așa. Cine este în partid ? Cine este și ce „trebuie” să primească. Dom'le, dacă sunt, trebuie să mi se dea. Nu s-a pus problema că în partid sunt liberali. Cu toate mesajele date mediei că în PNL a fost realizată fuziunea pe deplin, de fapt în PNL existau mai multe partide. Dacă este cineva care este altceva decât liberal, atunci și acel cineva trebuie să își primească „cota parte”. De aici și cumplita confuzie doctrinară. Liberalismul este depășit, spun susținătorii țărănismului deveniți liberali, creștin-democrația este linia politică de bază în Europa. Liberalismul este depășit, spun foștii membri ai PDL, trebuie îmbogățit cu elemente ale creștin democrației și social-democrației. Liberalismul este depășit spun alți membri cu oarecare vizibilitate, trebuie să se treacă la liberalismul conservator de esență creștină. PNL trebuie să își asume condiția de partid creștin, cu toate consecințele adoptării acestei linii  politice, spun o parte însemnată a celor care vor mai multă vizibilitate și poziții mai înalte în funcțiile politice ale PNL. PNL a ajuns un partid cu un grad foarte înalt de dispersie ideologică. Umblând creanga între organizațiile sindicale, patronate și ONG-urile cu puternice valențe politice, încercând să facă pe plac tuturora, PNL pierde credibilitatea acelui electorat care visează la organizare, fermitate, proiecție politică modernă, pragmatism.

 7. În campanie s-a renunțat la participarea unor lideri ai partidului ca purtători de mesaj, deși aceștia nu aveau nici o problemă de integritate și au obținut rezultate bune la alegerile locale, pentru simplu motiv că erau „vechi” în partid !

Notă: Această afirmație trebuie legată de o alta a lui Stolojan privind „schimbarea la față” a candidaților partidului. Trebuie, pentru că la aceste alegeri s-a intrat în criza „schimbării la față”. Partidul numit PNL a renunțat la cei care au dus PNL în spate până acum și a încercat să arate că este format din oameni noi. Rezultatul ? Cel cunoscut. Electoratul liberal a sancționat partidul la alegeri și, nu este exclus, să îl sancționeze în continuare. Electoratul liberal nu și-a mai găsit preferații printre liderii PNL ! Cine a gândit o astfel de stratagemă a fost, evident, un idiot. Și suntem doar la început ! Faptul că ești în PNL de 26 de ani și chiar 10 ani a devenit un fel de „crimă” la adresa unității partidului și modernizării lui. Brutalitatea cu care au fost înlăturați „vechii” liberali a avut consecințe și probabil că va mai avea consecințe pentru că în locul lor au fost puși cei care au tot venit în PNL de peste tot. Necunoscuți electoratului liberal, neagreați de electoratul liberal, neagreați de restul electoratului ! După ce comiți astfel de greșeli aberante să ai pretenția ca răspunderea să cadă doar în spatele unor oameni este o altă imensă greșeală. Toți acuzatorii care acum doresc să cucerească funcții politice în PNL nu se uită în oglindă să vadă dacă nu cumva au fost și ei acolo cu mâna sus când s-au luat astfel de decizii ?!

 Theodor Stolojan are și propuneri de remediere a problemelor partidului. Esențială însă este cea care se referă la „recâștigarea încrederii propriilor membri în partid și a cetățenilor în capacitatea politică a acestuia”. De aceea, la început, am afirmat că partidul trebuie să vadă pe cine mai reprezintă. PNL trebuie să afle cine îi sunt membrii. Al cui mesaj politic duce partidul în Parlament ? Mai are PNL o masă de cetățeni ai României care doresc liberalism ?

PNL trebuie să vadă „cât ciment liberal” mai are la bază. Dacă nu mai are, va fi, evident, vorba despre un alt partid. Iar cei care au opțiuni liberale se vor duce către acele formațiuni politice care îi pot reprezenta.