Jean-Claude Juncker în Parlamentul României. Totul este normal

Jean-Claude Juncker la Parlament

Președintele Comisiei Europene ne vizitează. Este în plină campanie a Uniunii Europene de întărire a relațiilor dintre cele 27 de state care rămân membre ale UE. Urmează faza negocierilor cu Regatul Unit pentru ieșirea briților din UE. Din discursul lui Juncker am reținut convingerea că România este printre țările care merg ferm pe linia politică comună.

Bine-bine, sunt elemente ale discursului care au rolul de a „mângâia” orgoliul românilor. Sunt însă și elemente care au o altă importanță. Iar din discurs lipsesc, evident, acele elemente care vor fi tratate doar cu președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Grindeanu. Mai pe șleau spus: Brexit ca Brexit, dar noi cu ce ne alegem ?

Extrase din discursul lui Jean-Claude Juncker în fața parlamentarilor există la HotNews, la Agerpres, pe alte site-uri.

Eu rețin următoarele:

1. MCV nu se mai modifică. Avem 12 cerințe de dus la capăt, cerințe ce se află în curs de realizare iar presa ne spune, preluând declarațiile oficialilor, că unele sunt destul de avansate și se fac evaluări asupra stadiului în care au ajuns pe baza rezultatelor oficiale. Îndeplinirea celor 12 obiective duce la închiderea procesului de cooperare și verificare însă, Jean-Claude Juncker afirmă că procesul va continua. Sfârșitul MCV va însemna mai multă cooperare.

Notă. La nivelul UE se discută necesitatea unui proces tip MCV pentru toate statele membre ale UE. Pentru că odată cu trecerea timpului s-a constatat că unele state au început să încalce principiile politice care stau la baza formării și funcționării Uniunii Europene. În vizor sunt Polonia și Ungaria. Fără a fi excluse alte state cu vechime în Uniunea Europeană, chiar state fondatoare care au adoptat măsuri contrare principiilor mai sus arătate.

2. Aderarea României la Spațiul Schengen. Comisia Europeană recomandă de mult timp ca statele membre ale Uniunii Europene să încheie procesul și să își depună semnătura pe Acordul de aderare a României la Acordul de la Schengen. Aici însă, avem o problemă. Unele state au condiționat acceptul pe finalizarea MCV. Nu de acum, de mai mult timp. Pe undeva, le înțeleg. Problema este la noi și nu la ei. Procesul de aderare nu cuprinde doar condiționările tehnice, le-am realizat, cuprinde mai mult, partea de Justiție fiind deosebit de importantă. Dar și de ordine publică. Acordul Schengen transferă de la celelalte state către statul care aderă, mai ales la statul aflat la frontiera externă a Spațiului Schengen, o parte din suveranitatea lor cu privire la securitatea internă. Evenimente din România au dovedit că mai avem de lucrat. Atât pe linia reformelor legislative cât mai ales pe linia aplicării legislației în vigoare.

Notă. Nu sunt departe zilele în care procurorii au reținut iar apoi instanțele de judecată au pronunțat condamnări severe împotriva unor vameși, polițiști de frontieră, polițiști de la pașapoarte pentru multe și neplăcute matrapazlâcuri săvârșite cu pașapoartele românești, cu traficul de ființe umane, traficul cu mărfuri de contrabandă etc. Sunt foarte, foarte aproape zilele când parlamentarii sau guvernanții au luat sau au vrut să ia măsuri de corecție legislativă care să grațieze pedepsele primite de către cei care au comis infracțiuni condamnate penal pentru astfel de lucruri (toate fiind infracțiuni de corupție sau asimilate faptelor de corupție !). Grațierea scutește doar de executarea pedepsei în penitenciar însă unele inițiative au urmărit eliminarea unor infracțiuni care se pot produce în domeniul foarte sensibil al securității frontierelor externe ale Uniunii Europene sau amnistia infracțiunilor. Să nu uităm celebra OUG nr. 13/2017 care „maltrata” abuzul în serviciu. Funcționarii români care ar trebui să asigure securitatea țării la frontieră ar fi fost „scutiți” de sancțiunea penală dacă faptele lor evaluabile în bani nu ar depăși un anumit cuantum ! Trai pe vătrai ! Presa tratează fără profunzime aceste probleme dar cei care urmează să recomande conducerii statelor lor să aprobe aderarea României la Acordul de la Schengen nu o fac. Nu este exclus ca astfel de inițiative parlamentare și guvernamentale să nu ducă mai departe în timp cu acceptul aderării României la Acordul de la Schengen !

3. Uniunea Europeană cu mai multe viteze. Jean-Claude Juncker spune că există în fapt. Statele membre ale Uniunii Europene sunt pe trepte diferite de viteză fără a mai fi nevoie să fie calificate verbal. România nu este încă membră a Spațiului Schengen. Și dacă nu se trezește și nu se maturizează clasa noastră politică, nu este exclus să fie prelungită această stare. Grecia nu mai este în „viteza” de acum 10 ani pentru că a retrogradat și mai are mulți pași de parcurs pentru a îndeplini anumite criterii de convergență financiară. Alte state din vest sunt în stagnare iar unele chiar au probleme cu privire la viitorul diferitelor sisteme naționale care le vor îndepărta de nivelul atins de alte state europene. Aici mă refer fără a exagera la sistemul bancar. Uniunea Europeană și-a propus să dezvolte o componentă de apărare comună. Complementară cu sistemul de apărare comun al NATO. Regatul Unit s-a opus cu înverșunare. Unele state europene se opun și ele însă, se vorbește foarte puțin despre faptul că sunt state membre care nu sunt membre ale NATO și ca atare, nu au asigurat sistemul complementar de protecție pe care NATO îl oferă. Juncker spune bine: Putem avansa impreuna, dar in ritmuri diferite !

Notă. Peste toate, nu se poate să nu observăm cum unele țări membre ale Uniunii Europene au ales să folosească din ce în ce mai mult frâna decât viteza în problemele de integrare în Uniunea Europeană. Austria și Olanda au trecut „la mustață” pe lângă populism agresiv față de politica generală a UE. Regatul Unit este singurul până acum unde forțele anti-UE au câștigat. Franța a dovedit la aceste alegeri prezidențiale că este pro-europeană. Urmează alegerile din Germania unde anti-europenii își vor juca șansa.

Polonia a intrat în vizorul celorlalte state membre ale Uniunii Europene prin acțiuni fățișe de blocaj a acțiunilor UE de reforme în spațiul comunitar. A devenit o problemă atitudinea Poloniei iar soluția pentru a merge mai departe cu obiectivele Uniunii Europene este să se permită ca anumite state să poată deschide și desfășura acțiuni politice și de altă natură pentru o mai mare integrare fără a mai putea fi blocate de alt stat european. Experimentul Regatului Unit ca membru al UE a fost bine înțeles.

Foarte de curând, zilele trecute, Ungaria a ales să renască un tip de comportament cu care s-a evidențiat pe timpul ființării Imperiului Austro-Ungar. Președintele Ungariei a recomandat prietenilor politici - FIDESZ condus de Viktor Orban -, să preia comportamentul Ungariei de la 1867 când au semnat Compromisul istoric cu Austria pentru înființarea Imperiului bicefal. Istoria ne spune că Imperiul a fost practic blocat în reforme de orice natură pentru că Regatul Ungar nu dorea să își piardă puterea politică. Janos Ader recomandă, în aplauzele lui Viktor Orban, ca Ungaria să să trateze Uniunea Europeană așa cum au tratat Imperiul bivefal. Feri Doamne !

4. Jean-Claude Juncker a punctat, lăudând România, vorbind despre inițiative europene la care România este parte. România este unul din membrii care au semnat și au participat activ la crearea unui Parchet european care să activeze pentru protejarea finanțelor Uniunii Europene. România s-a angajat în crearea unui brevet unitar european, problemă în discuție de 4 decenii. România a răspuns „prezent” la majoritatea misiunilor Uniunii Europene și este un stat activ acolo unde s-a angajat să lucreze.

Bine face Juncker că atinge un punct sensibil. Uniunea Europeană stă pe cel mai mic continent al lumii și are doar 7% din populația lumii. Ca să putem fi importanți, trebuie să fim uniți.