ADN-ul trădării

Ioan Oltean, secretarul general al PD-L a transmis un comunicat agențiilor de presă în care se bagă pe sine în seamă dar bagă și PD-L. Apreciază, în urma unei declarații a lui Adrian Năstase, soarta USL susținând că partidele componente au în sânge „ADN-ul trădării”. Cine spune ? PD-L ? Păi, normal. După alegerile parțiale de duminică se cerea ca în fața cititorilor de informație, din țară și străinătate, să fie jucată piesa negării și ponegririi adversarului politic pentru a bulversa gândirea acestora și a ascunde adevărul. Vorba aia. O minciună repetată la nesfârșit devine adevăr.

Motivul care a generat declarația, aparent inofensivă, însă doar aparent, este declarația lui Adrian Năstase potrivit căreia „în cadrul USL, PSD și PNL vor avea probleme în a-și armoniza pozițiile”. De la ea, Oltean construiește, singur sau cu ajutorul lui Mezeșan și al aparatului de propagandă condus de aceasta, o întreagă aiureală ce se încadrează în declarațiile politice, aiureală ce conține în esență ideea ruperii USL datorită PSD care își dorește așa ceva, PNL urmând să își dea seama că Antonescu i-a dus pe un drum greșit  Auditoriul necesar există. Din abundență. Iar răspândacii ideii sunt gata să bage zâzanie în rândurile liberalilor și susținătorilor acestora, în special cei care „au lucrat sub acoperire” pe rețelele de socializare.

Declarația este pe Mediafax, Agerpress este preluată de restul mediei avidă de rating.

Adrian Năstase a spus, de fapt, o banalitate. Este absolut normal ca între PSD și PNL să existe diferențe majore din punct de vedere doctrinar, sub toate aspectele vieții și administrației publice, este absolut normal ca între membrii celor două partide să existe diferențe majore de interpretare a modului în care România trebuie guvernată, este absolut normal ca între liderii celor două formațiuni politice să se caute o armonizare a pozițiilor politice astfel încât membrii celor două formațiuni să fie mulțumiți de compromis iar liderii, Crin Antonescu și Victor Ponta, să își păstreze pozițiile deținute acum. Adrian Năstase se gândește serios la faptul că această construcție politică, USL, are șanse mari de a avea succes doar în măsura în care la nivelul pozițiilor doctrinare ale celor două mari partide componente se ajunge la un compromis convenabil ce nu va afecta doctrinele partidelor respective. Liberalii vor rămâne liberali, social-democrații vor rămâne social-democrați însă se poate admite și construi o combinație politică temporară care să urmeze niște programe care să nu afecteze doctrinele celor două mari forțe politice componente. O banalitate care vine în ajutorul construcției USL, o atenționare, în același timp, a membrilor celor două formațiuni politice asupra faptului că USL nu va înlocui partidele componente și că programele USL vor reflecta interesele majore ale membrilor celor două partide. Armonizarea pozițiilor înseamnă acceptarea unei limite comune, o limită de jos, la care trebuie să se ajungă pentru ca programele construite împreună să poată avea valoare în plan politic. Până unde se va ajunge ? Vor judeca persoanele desemnate de cele două partide să lucreze pe domeniile de interes ale fiecărui partid în parte. Raționamentul lui Năstase ne mai arată că în unele domenii se lucrează greu, posibil ca în domeniile în care divergențele doctrinare să fie atât de mari încât o poziție comună să nu poată fi atinsă, situație ce necesită, obligatoriu, o consultare a propriului electorat în caz că se dorește, la nivelul conducerilor, ajungerea la un anume rezultat. Nu este exclus ca un program sau mai multe să nu aibă profunzimea cerută de partide. În aceste situații se va menține situația de azi, ceea ce, din punctul de vedere al membrilor celor două partide ar fi inacceptabil.

Folosind o stratagemă străveche, o combinație între negare și ponegrire, PD-L prin Ioan Oltean vine și dă cu bâta'n baltă. Trădare ? Haida-de. Tocmai PD-L ? Păi ei sunt campionii trădării. Au trădat CDR, au trădat Internaționala Socialistă unde erau membri de drept - urmași ai PCR, PD fiind urmașul FSN, eșalonul II al PCR învingător în revoluția de la '89 -, au trădat alianța DA - încercând să absoarbă PNL și să înlăture pe Călin Popescu Tăriceanu din fruntea guvernului, ei făcând opoziție în guvern (!) -, au trădat tot și pe toți. Păi, să avem iertare, dar trădarea în ADN este la PD-L. PD s-a trădat până și pe sine, devenind din social-democrați, populari. Faptul că au trădat formațiunile politice cu care s-au aliat de-a lungul timpului reprezentând o nimica-toată.

Restul comunicatului lui Ioan Oltean nu mai merită atenție. Este placa portocalie cu destrămarea USL, cu greșelile lui Crin Antonescu ... Gargară cu pioneze.

Adevărul este crud. Întotdeauna.

Actualizare:

Tot de la Cosmin.

„exemplu de organizare PDL-ista :
activistii de partid locali au fost trimisi fiecare in localitatile unde s-au nascut ( sau au familiile ).

asa se explica campania "din poarta in poarta " . cunoscand oamenii , au stiut foarte bine cui sa-i dea si cui nu "atentii" elctorale ( fara teama de a fi reclamati ) . 

in ciuda "protestelor " USL , pana la data de 21.08.2011 , la BEJ Neamt nu a fost depusa nici macar o singura contestatie (este comunicatul BEJ). 

psd a vorbit de turism elecoral , ulterior , ponta a retras acuzatiile ( jenant) . in neamt , s-a experimentat , pentru prima data acel sistem de scanare al CI , tocmai pentru prevenirea turismului elecoral . ponta nu stia asta ? 

USL este probabil singura solutie . cu o conditie . sa isi aleaga bine oamenii in teritoriu ”.

Un prieten, un foarte bun prieten mă ajută. Ce am bănuit eu este apă de ploaie față de adevărul de la Neamț.

Preiau, integral, ce îmi scrie pe blog Cosmin. Citiți și vă cruciți.

„urmarind reactiile dupa alegeri , observ faptul ca , la bucuresti , nimeni nu intelege nimic .

in ultimele 2 luni , PDL a facut cea vrut in colegiu . USL , nici macar nu a fost prezent sa constate ilegalitatile . 

cei care au "adunat " dovezile ' , au fost jurnalistii locali , care prezentau zilnic in jurnale de stiri campania agresiva a PDL si se intrebau de ce USL nu face campanie ? 

raspunsul liderului PNL neamt , a fost : " oamenii s-au saturat de campanie electorala " . 
marea majoritate a comunelor din colegiu au primari USL . puteau castiga lejer ( victor surdu castigase colegiul cu 66% ).

toata lumea a inteles blatul , la nivel local , populatia sanctionand de fapt USL pentru lipsa de respect fata de problemele lor . intamplator , am rude in 3 comune din acest colegiu . fraza pe care am auzit-o cel mai des : " macar astia se obosesc sa faca campanie in fiecare sat , chiar daca lumea ii injura ". 

inainte de a jigni alegatorii din neamt , macar PNL , ar trebui sa se uite la rezultatul alegerilor din ultimii 20 de ani , din acest judet ( si din Piatra Neamt ) . atat in 2008 , cat si la alegerile prezidentiale din 2009 , PDL - a pierdut .

 
cei de la conducere sunt atat de superficiali , prezentand judetul ca un fief portocaliu . FALS . populatia nu poate face nimic , pentru ca nu are pe cine vota .discuta cineva desp[re dzastrul facut de pinalty , in piatra ??? NU . de ce ? aveau argumente pentru ai zdrobi in campanie . 

si apropo de "colegiul rural nesemnificativ " , cum a fost caracterizat de ponta : 90% din cei tineri sunt plecati in occident ( la munca ) . localitatile sunt foarte apropiate de piatra si roman , au acces la informatie . multe 'babe " au trait si traiesc si ele pe acolo , crescandu-si nepotii . 

in luna august , adica acum , toti cei din strainatate au venit acasa , in concediu .un alt motiv de a face campanie electorala ( si mai vorbim de diaspora?).

cosmin
22 august 2011, 16:27”

Cosmin trebuie crezut. El este de acolo !

Alegeri cu cântec

Alegerile de ieri, de la Neamț și Maramureș, au fost câștigate de Rădulescu de la PD-L (până mai ieri independent) la Neamț și Tătaru de la PSD (pentru USL). Contracandidații perdanți, Harbuz de la PSD la Neamț și Mariana Pop de la PD-L nu sunt cu nimic mai prejos decât câștigătorii, când vorbesc de „cântecul” din titlu.

Până la ajunge la ei, la oameni, observ că PSD - ei au nominalizat candidații, potrivit înțelegerii din coaliție -, a pierdut un loc în Parlament. La Neamț. Pinalti a deschis mai larg punga, a fost mai vizibil, a comis cu mai multă nonșalanță niște ilegalități, a fost mai prezent în viața și la porțile electorilor „agricoli” din colegiul în cauză. A fost mai „deștept”. Harbuz însă, a pierdut timpul pe la televiziunile centrale să-l vadă țară. O prostie. Alegătorii țintă se uitau mai atent la ugerul vacii și la rodul merilor decât la Tv. Cum îți așterni așa dormi. Spune o vorbă bătrânească. Somn ușor, Harbuz.

Dacă eram votant al colegiului de la Neamț aș fi stat acasă. Harbuz are în spate atât de multe ... Dar nici cu Rădulescu nu mi-e rușine. Și ăsta este un escroc, la fel de patentat ca Harbuz. Cu privire la Harbuz, eu iau de bune cele scrise de George Șerban, pe blogul lui. Cu privire la Rădulescu, am niște amintiri, relativ proaspete la scara istoriei și o oarecare documentare privind afacerile acestuia în Muntenia, unde a intenționat să ocupe o poziție de monopol în creșterea și procesarea cărnii de porc. Afacere mult lăudată de unii aflată însă în faliment după ce a fost prost organizată - lăcomia a fost principalul ingredient -, și prost administrată. Nu a adus nimic bun. Date și comentarii am găsit aici. La comentarii sunt cei înșelați, în majoritate.Le consider reale, având în vedere faptul că am stata la masa negocierilor, cu niște ani în urmă, împreună cu un prieten iar el avea alături pe cel care cu puțin timp în urmă gestiona fonduri Sapard la ministerul agriculturii pe timpul guvernării Năstase. Adrian Rădulescu este impresionant în CV-ul lui. Dar, vorba aia, afară este vopsit gardul, înăuntru este leopardul.

USL a primit o palmă severă de la alegători. Nu că alegătorii ar fi avut această întenție, ci pentru că marii maeștri ai USL au gândit prost. Nu au cunoscut alegătorul. Nu i-au vorbit pe limba lui. Nu i-au știut nevoile. Iar aici trebuie să arăt că un țăran în vârstă, abia mergea, a punctat decisiv. Nu a refuzat mita candidatului Rădulescu, pe care l-a votat, pentru că alimentele alea nu se pot refuza ! A primit o pungă înainte de vot, a mai primit una după vot. Așa că, pentru el, om bătrân și cu multe neputințe, mita îi mai asigură niște zile cu stomacul plin. Pe cine să condamni ? Bașca faptul că din informațiile vehiculate se degajă (na vorbă mare !) ideea că și Harbuz ar fi umblat cu niște pachete. Păi, dacă este așa, omul simplu a ales pe cel care a dat mai mult. Iar eu, cârcotașul blogului de față, trag concluzia că între Harbuz și Rădulescu nu există nici o deosebire, din punct de vedere politic. Amândoi sunt corupți și coruptibili. Mi se confirmă și faptul că în cadrul partidelor componente USL nu există departamente care să se ocupe de analiza factorilor de risc. Posibil să existe ceva legat de riscul politic, dar în mod sigur nu există ceva coerent din punctul de vedere al riscului electoral. Se pare că la nivel central, în toate partidele componente USL, nu se cunoaște alegătorul român, nevoile și putințele acestuia. Probabil că presa este singura lor sursă de informație, ceea ce este o mare eroare, iar membrii lor de la nivel local nu se înghesuie să vorbească cu oamenii de pe stradă sau uliță, după caz, pentru a da cuiva informațiile necesare în vederea cunoașterii alegătorului român. Nu mai spun despre faptul că se „lucrează” doar cu valori mari, cu turma, cum spuneam în altă postare. Ei bine, au greșit grav și vor mai greși pentru că nu sunt capabili să învețe din greșeli. Nu îi cred capabili să facă din aceste alegeri cazuri de analiză amănunțită care să le dea învățămintele necesare câștigării alegerilor viitoare. Nu cred.

Mie aceste alegeri îmi confirmă și o altă idee. Electoratul român care își exprimă votul nu este cel căruia i se adresează programele politice sau de guvernare. Proiecțiile de viitor sunt pentru tineri. Oamenii trecuți de prima tinerețe nu au gânduri pentru proiecții prea lungi ale viitorului. Pentru ei, ziua de mâine este cea în care vor ieși la pensie iar sistemul actual instaurat pe timpul guvernărilor socialiste ale PSD, menținute parțial de PNL și accentuate radical de PD-L, nu îi dau speranța că vor mai fi activi și după o anumită vârstă. Nu mai spun de cei care deja au ieșit la pensie și sunt văzuți ca o ciumă de cei mai tineri - Băsescu și gașca lui de idioți au avut grijă să facă din pensionari principalii vinovați pentru lipsa banilor de la buget în timp ce aceștia sunt „dăruiți” clientelei lor politice prin tot felul de programe, care mai de care mai tâmpit, garantate de Elena Udrea. USL nu are programe pentru cei peste 45 de ani ! Nu îi ia în calcul ? Mare greșeală. De asta au pierdut și vor mai pierde. Nici la PNL nu se zbat cei responsabili să repare această eroare. Tinerii sunt cei mai folosiți. Dar ... sunt buni doar pentru hămăleală. Marea mută. Ciocul mic și joc de glezne. Dacă aduni aceste aspecte nu ai cum evita concluzia că politicienii - cei de la vârful partidelor - trag sforile pentru beneficiul lor. De aici la „toți sunt la fel” nu este o distanță prea lungă.

Concluzia acestor alegeri este simplă. USL nu a confirmat. Țăranii ăia de la Neamț nu au treabă cu viața din capitală și cu luptele politice între Băsescu și gașca lui cu celelalte formațiuni parlamentare. Nu mai spun de faptul că la Neamț, în mod special, candidații nu erau ai locului ! Nici Rădulescu nu are treabă cu acel colegiu dar nici Harbuz. Oare PSD nu a avut nici un personaj al locului care să fie simțit de localnici că este al lor ?

Este de ales ?

Discutând cu diferiți oameni, majoritatea prieteni, unii cunoștințe iar alții convivi ocazionali, am constatat că ne apropiem, periculos de mult, iar, de partidul stat. Oamenii doresc ca USL să devină pentru o perioadă mult prea lungă de timp „partidul stat” care să guverneze până prin 2020, reparând acolo unde PD-L și UDMR au distrus cu inconștiență pe baza unor principii de guvernare aservite marelui capital. Oamenii doresc  să iasă din „capitalismul bancar”, o formă diformă a societății bazată pe „scopul” comercial al celor care au înființat băncile și să revină la capitalismul tradițional unde banu nu este stăpânul ci doar instrumentul cu care se înființează și dezvoltă o afacere, este obiectul care simulează o valoare convenită la un moment dat și nu valoarea obiectului de schimb în sine.

Eu cred că o astfel de idee nu este benefică omului, în primul rând, fiind la fel de nocivă ca și gândirea economică și guvernamentală a actualei puteri băsesciene. Iar PNL, partid de oameni independenți, proprietari ai propriului destin, este în pericol să fie absorbit de un partid de mase, cum este PSD, datorită mulțimilor care se complac în sisteme care le conduc și care sunt prea leneșe să impună conducerea de către societate a sistemelor. Mai pe șleau spus, în loc să ne asumăm responsabilitatea pentru a avea o societate democratică alegem să mimăm democrația.

Constat cu surprindere că liberalii care pun pe primul plan partidul și valorile liberalismului au mari șanse de a fi puși la colțul rușinii atunci când se exprimă fie negativ fie cu îndoială cu privire la alianța dintre PNL(+PC) și PSD. USL devine în mentalul colectiv o formațiune politică unificatoare și nu o alianță între formațiuni politice de sine-stătătoare. Astfel, cei care încearcă să își apere identitatea politică, mai ales cei din PNL, devin ținta batjocurii și urii celorlalți, persoane care simt că exprimarea liberă a liberalilor le pune în pericol noul Eden promis de unii politicieni guralivi ai formațiunilor politice în cauză. Ei bine, eu mă delimitez de cei care duc în derizoriu principiul libertății de asociere și care desființează, dintr-un condei, identitatea politică și socială a celorlalți.

După mine nu este de ales. Rămân consecvent atașat de ideile liberalismului și doresc dezvoltarea mișcării liberale în România și a Partidului Național Liberal, în special. Nu vreau să devin un simplu votant USL în contrapartidă cu votanții băsescieni. Consider că dezvoltarea și întărirea PNL este mai importantă decât o alianță, conjuncturală, așa cum este USL. Pentru că în viitor, mai apropiat sau mai depărtat, PSD va încerca să încalece PNL și să se ajungă la partidul stat social-democrat. Iar eu vreau un stat liberal, care înseamnă altceva. Las teoreticienii nimicului să despartă firul în patru, eu am credința și voința mea și nu renunț la PNL pentru un ipotetic pericol național ce este promovat apocaliptic de către susținătorii înfocați ai USL.

Fac precizarea că ce am pus aici nu este împotriva unor persoane anume. Este impotriva unei idei nocive care își face loc cu insistență în viața mea. Poate și a altora.

El știe.

Întâlnirea cu Stelian Tănase a avut ceva deosebit față de celelalte. Stelian a dorit să ne determine să îl abordăm din perspectiva scriitorului și cumva a jurnalistului și nu a omului care se mai ocupă de politică deși, pe ici pe colo („prin părțile esențiale”), ne-a adus aminte că el a fost și om politic, „nașul” politic al lui Crin Antonescu - PAC, primele alegeri libere din anii '90, Crin era disputat de mai multe formațiuni ale CD etc.

Debutul a fost „furtunos” în sensul impunerii identității. Scriitorului Stelain Tănase. Care a scris, harnic, dedicații în toate cărțile lui, cumpărate atunci sau aduse de acasă, întinse pe masă. Abia după ce și-a îndeplinit acest atribut scriitoricesc am intrat în probleme.

El știe. Știe multe, în amănunt, are cunoștințe și cultivă relații, a răscolit și răsfoit (dacă se poate spune așa) arhive, dosare, cărți, ziare, tot ce se putea și tot ce i-a fost la îndemână pentru a ști. Are siguranța celui care și-a format opinia, nu are prea multe întrebări de pus afirmațiilor pe care le face și nici nu se chinuie să le pună. Ele îl poziționează în sfera celor „bogați” în informații certe. Este adevărat că nu pot fi verificabile, pentru că sursele trebuiesc protejate (boală jurnalistică), dar noi trebuie să îl credem. Garanția pusă de Stelian Tănase în contrabalanța afirmațiilor lui este reputația lui. Joc periculos. Întotdeauna, acolo unde este puterea este și slăbiciunea. O vorbă, se pare că din China, spune că acolo unde zidurile sunt puternice poarta este slabă și invers. Eu cred că aici, în siguranța informațiilor afișată de Stelian Tănase stă și slăbiciunea lui. Și mă refer doar la „bomba” cu Patriciu, ca să nu mai „dezgrop morții”. Nu intru în detalii, am comentat zilele trecute tema, spun doar că Stelian Tănase a insistat asupra veridicității informației și a speculat că există o anume preocupare în acest sens, la nivelul conducerilor centrale ale partidelor implicate ... însă nu crede că Patriciu va deveni premier. Eu nu îl văd pe Patriciu premier, așa că l-am lăsat pe Tănase cu ale lui iar eu am rămas cu ale mele.

USL a devenit, încet dar sigur, temă de dezbatere. Normal. Este o alianță politică care are o imagine destul de puternică în rândul opiniei publice însă are și slăbiciuni. Cea mai mare este lipsa de încredere în sinceritatea și corectitudinea cu care unii lideri ai PSD și PNL, ca să nu mai spun de PC, tratează această alianță. Subiectul nu a fost tratat prin prisma PSD, nu suntem pesediști, ci prin prisma PNL. Alianța a venit prea repede - PNL ar fi trebuit să își consolideze poziția lui 20% obținută la prezidențialele din 2009 -, angajamentele alianței sunt prea rigide (impresia mea), imaginea de putere politică promovată de liderii alianței duce la siguranța trecerii pragului de 50%+1, o slăbiciune în perspectiva alegerilor parlamentare viitoare în accepțiunea multora dintre participanți, PSD „o va coti” către individualism politic imediat ce condițiile îi vor fi favorabile, afirmațiile lui Băsescu cu privire la desemnarea premierului au suport în acțiunea politică - chiar dacă legal, constituțional, ele sunt total aiurea -, chiar de USL va forma guvernul viitor va fi erodat rapid de criza mondială în plină desfășurare - iar de aici la scenarii diverse nu te poți abate, și nu ne-am abătut -, UNPR vor fi „revelația” alegerilor locale prin achizițiile pe care le fac acum din rândurile aleșilor locali ... Impresia mea a fost că sindromul „scenaritei la români” a fost, cu acest subiect, pe deplin demonstrat. Oricărei afirmații i se pot aduce observații pertinente, care fie o consolidează fie o desființează. După părerea mea, toate scenariile omit, cu bună știință (?!), actul de voință al oamenilor care vor vota. De ei nu se ține seama. În plus, modul acesta de abordare a problemelor jignește, consider eu, demnitatea celor de bună credință. Este un subiect asupra căruia simt nevoia să insist, pentru că îl consider deosebit de important.

Scenarita are în prim plan liderul politic - conducătorii partidelor - și, cu ceva bunăvoință, unii sau alții dintre cei aflați în conducerile formațiunilor politice care pot, la un moment dat, să determine un anume comportament al membrilor partidului respectiv sau al unor simpatizanți. Restul membrilor partidului sau simpatizanții acestui sunt aduși, fără voia lor, la stadiul de „animale de turmă”. O ia „berbecul” la stânga, turma după el, o ia la dreapta, turma după el. Dar dacă nu va fi așa ? Dacă „berbecul” va fi părăsit ? Sau asta nu este voie să intre în scenariu ? Nu face bine la rating-ul publicației sau portului media ? Eu cred că voința membrilor partidelor politice, nu doar a liderilor de la nivel central sau local, este cea care va hotărî. De aceea nu cred că plecarea unui lider local de la PNL sau PSD la PD-L sau UNPR va antrena plecarea celorlalți membri. Nu pot crede că oamenii, membri ai unor formațiuni politice se consideră oi ! Nu pot să cred că toți sunt pedeliști în cuget și simțire ! Pentru PNL, plecarea „oilor” este benefică, partidul fiind populat cu cei care consideră și valorifică propria persoană și personalitate, de aceea se spune că PNL este un partid „de cadre”. Mă înspăimântă doar faptul că sunt puțini români acum care își valorifică politic și social propria personalitate. PNL și cultura liberală au puțini adepți, încă. Dar asta este altă discuție. Pentru cele de mai sus consider că scenaritele vânturate în cadrul discuțiilor de ieri sunt deja eșuate.

Prea mult Băsescu. O altă temă importantă, bine punctată de Tănase. Liderii politici ai USL se complac în manevrele jurnaliștilor și intră fără prea multă judecată în jocul propagandistic al Cotrocenilor. Trage Băsescu o bășină, hop și ei cu comunicatul de presă sau cu părerea personală. Acest lucru trebuie să înceteze. Iar Tănase a punctat bine faptul că Tăriceanu, la un moment dat, premier fiind, nu a mai răspuns atacurilor lui Băsescu. Încet, înevitabil, Tăriceanu a început să crească în percepția publică, PNL a avut de câștigat, guvernarea Tăriceanu s-a menținut - cu compromisurile de rigoare -, azi putând vorbi, când ne mai lasă loc presa, de un regret al populației după guvernarea liberală, perioadă de garanție a prosperității dacă nu chiar a prosperității unora. Eu am impresia că doar Vosganian mai promovează vechea guvernare, fie prin prezența lui în media fie pe blog. Și face bine. Eu apreciez asta. Concluzia a fost că Băsescu are ca scop spargerea USL sau, dacă asta nu se poate, împiedicarea USL de a ajunge la 50%+1 la parlamentare. Iar de se va ajunge acolo, Băsescu ar căuta motive pentru a provoca alegeri anticipate în speranța că erodarea rapidă a guvernării USL va crește procentajul PD-L și al aliaților lor (UNPR, PP-DD, UDMR ...).

Tănase ne-a propus să abordăm teme cu adevărat liberale. Să combatem, de exemplu, cârdășia dintre politică și biserică. S-au construit din bani publici peste 4000 de biserici însă nu s-au făcut drumuri, nu s-a dus curent electric în nu știu câte localități, unii români trăiesc, încă, ca la începutul secolului XIX, dar noi suntem preocupați să asigurăm clerului bunăstarea. Interesant este faptul că propunerile lui Tănase se completează cu cele ale lui Patriciu care ne-a propus, la rându'i, să tratăm probleme economice și financiare după doctrina liberală. Urmează să ne clarificăm în aceste privințe, cu Tănase urmând a ne mai întâlni, la fel și cu Patriciu, iar una din teme, consistente, va fi cea a rolului și locului intelectualului român în ziua de azi. Va fi interesant, pentru că noi am mai fost la o conferință ce a tratat tema, dar cu privire la intelectualii români din perioada interbelică. Chiar și noțiunea de „intelectual” va fi subiect al discuțiilor, cuvântul fiind aspru criticat pentru confuziile pe care le induce. Iar cu intelectualii ... discuția s-a dus la „intelectualii lui Băsescu” noi fiind fermi, Tănase evaziv, reacția intelectualilor recunoscuți sau mai bine spus lipsa lor de reacție la afirmațiile agresive ale lui Băsescu cu privire MS Mihai de România.

El știe. Și eu știu. Și alții știu. Dar eu cred că el este prea sigur pe ce știe. Este de comentat. Mie unul, discuția mi-a plăcut chiar dacă, uneori, mustăceam nemulțumit de prea multe „verdicte”.

Intoxicați cu „premierul” Patriciu

Știrile au ajuns bun de larg consum. Sunt multe, enorm de multe, imposibil de urmărit. Iar domeniile pe care le copleșesc sunt prea multe pentru a putea fi acoperite. Bașca faptul că multe dintre știri sunt bulevardiere, mai aproape de bârfa satului decât de interesul general.

Patriciu a intrat în calculele lui Băsescu pentru postul de premier în locul lui Boc. De la Stelian Tănase citire, pe blogul lui, în gura tuturor comentatorilor Tv de pe la oricare stație Tv din România până la băncile parcurilor unde se întâlnesc prietenii la o vorbă „înțeleaptă” sau la marginea șanțului din sat. Patriciu a dezmințit, ferm, o atare posibilitate, iar cei care au mai mult de un neuron în tărtăcuță au înțeles că omul este sincer. O analiză detaliată a posibilului dar improbabilului eveniment ar cuprinde prea mult spațiu aici și mi-ar ocupa ziua cu nimicuri. Totuși, cel mai puternic argument este acela că Băsescu are agenda și modul lui de a guverna iar Patriciu are altceva în minte. Este om de afaceri și nu are de gând să renunțe la ele pentru a deveni sluga lui Băsescu. Pentru că trebuie să fie clar. O acceptare a lui Patriciu, pentru năstrușnicia aruncată în piața de știri de Stelian Tănase, presupune o acceptare de către acesta a politicilor lui Băsescu, controlul în Parlament al majorității lui Băsescu (majoritatea verde+portocalie+roșie comunistoidă a UNPR și niște unii ce se vor reprezentanți ai românilor minoritari de alte etnii), guvernul lui Băsescu ... la naiba, prea mult Băsescu. Nu mai spun despre pierderile pe care Patriciu le va suporta în plan personal, începând cu actele notariale și comerciale prin care ar trebui să iasă din toate afacerile pe care le are, să nu se mai implice în derularea lor ... pierderi financiare imense dacă nu stagnare. Măi fraților, este cam prea mult.

Stelian Tănase revine, pe blog, la gânduri mai bune. Bănuiesc eu că nu s-a gândit la toate cele de mai sus, pentru că altfel ... nu dădea cu bomba. Gata, am scăpat de bomba cu Patriciu, chiar dacă moderatorii Tv își satisfac plăcerea insistând asupra subiectului când au ca invitat pe Crin Antonescu.