duminică, 30 octombrie 2011

Terminatorul și groparii lui


Terminatorul/mântuitorul Băsescu este în mijlocul groparilor. Acum doar a Bisericii ortodoxe, mâine poate chiar a lui. Unele chipuri sunt fericite, altele sunt mulțumite, altele sunt indiferente iar altele sunt îngândurate. Deși împreună se pare că fruntașii bisericii românești nu sunt într-un cuget și o simțire. O fi băgat și între ei zâzania Băsescu de râde cu gura până la urechi ?

Sau, nu cumva, unii se gândeau la altceva ?

joi, 27 octombrie 2011

Jandarmeria face poliție politică. Pe bune !


25 octombrie 2011. În interiorul Parcului Izvor. Ora 10.30-11.00. Un plutonier de jandarmi verifică în sistemul on-line dacă sunt urmărit general. Nu am fost. În dreapta mea, un locotenent de jandarmi, în vorbă cu un coleg, m-a acuzat constant că nu cunosc legea și că ei au dreptul să ia datele de identitate celor care sunt prezenți acolo. Nu să vadă doar că ești persoana „X” sau „Y”, ci să preia datele de identitate. Motivul ... așa le dă voie legea.

Ei bine, legea nu le dă voie. La sugestia lui Lilick am scormonit prin legile pe care Jandarmeria Română este obligată să le aplice. Plecând de la Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, trecând prin legile ce privesc ordinea publică, adică Legea nr. 60/2001 (republicată) privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, Legea nr. 61/1991 (actualizată și republicată) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice și cum este normal, legile care fac referire la prelucrarea datelor cu caracter personal: Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (lege adoptată după aderarea României la Convenția europeană în materie) și Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile MAI în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Ce au făcut jandarmii în parcul Izvor, cu noi, cei prezenți acolo, este o încălcare evidentă a prevederilor legale și, după cum îmi spune Lilick, au continuat și la statuia lui Carol I, acolo unde a fost aprobată, de primărie, manifestația adepților sistemului monarhic.

Ce a fost la Izvor ?

M-am uitat în lege. La art. 3 din Legea nr. 60/2001 se dispune că „nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative ...”. Stop ! În față era Parlamentul. În Parlament se desfășura o adunare comemorativă în cinstea Regelui Mihai I, cu ocazia zilei sale de naștere și împlinirea onorabilei vârste de 90 de ani. Unii au reușit să intre în Parlament și să asiste la discursul Regelui (magistral, de altfel). Ceilalți, care nu au putut intra s-au adunat în interiorul parcului Izvor în speranța că sărbătoritul va ieși la balcon și îi va saluta. Participanții nu se manifestau zgomotos, unii aveau banderole albe, se discuta civilizat.

În concluzie, circumstanțial, era o adunare a unor oameni, marea majoritate necunoscuți, veniți să îl omagieze pe Rege. A fost o adunare comemorativă. Legea a fost respectată.

Ce au făcut Jandarmii ?

Jandarmii au știut că în parcul Izvor se vor aduna oameni care doresc să îl omagieze pe Regele Mihai. Pentru a nu permite crearea unor condiții care să favorizeze adeziunea unui număr mai mare de cetățeni, pentru a intimida populația ce începuse să se adune, au trecut la „prelucrarea datelor cu caracter personal având funcție de identificare” - titlul art. 8 din Legea nr. 677/2001 care prevede că

(1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având funcția de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a) persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul
b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală
Eu am refuzat ca jandarmul să treacă în carnetul lui (zicese înregistrat, adică cu regim de secret de serviciu) însă am fost de acord să mă verifice în baza de date ca urmărit general. În imagine asta se arată.

Știam că nu au voie. Am lucrat în sistem iar Legea nr. 677/2001 a dat multe dureri de cap șefilor din MAI, obișnuiți să facă ce vor ei fără a fi limitați de legi.

Rămânea ca să existe o lege care să prevadă în mod expres prelucrarea datelor personale pentru identificare. Ei bine, există, numai că nu este pentru situația de la parcul Izvor sau alte situații ale adunărilor publice, cu sau fără declarare prealabilă. Este Legea nr. 238/2009 (lege băsesciană). Legea este restrictivă pentru structurile/unitățile MAI. Probabil că Jandarmeria Română are dreptul de la șefii ei să o încalce. Mai știi ?

La art. 2, alin. (2) se prevede :
„Structurile/unitățile MAI utilizează sisteme de evidență și/sau mijloace automate sau neautomate de preluare a datelor cu caracter personal , cu respectarea drepturilor omului și aplicarea principiilor legalității, necesității, confidențialității, proporționalității și numai dacă, prin utilizarea acestora este asigurată protecția acestora”.

Cu referire la această prevedere, în situația de la parcul Izvor, sunt încălcate prin preluarea datelor cu caracter personal principiile legalității, necesității, proporționalității și nu este garantată confidențialitatea și protecția datelor preluate. Toate acestea vor reeși din prevederile legii pe care le voi arăta mai jos.

La Cap. III, intitulat „Colectarea datelor cu caracter personal”, legea prevede la art. 4 se prevede că:
(1) Pentru realizarea activităților prevăzute la art. 1 alin. (1), structurile/unitățile MAI colectează date cu caracter personal, cu sau fără consimțământul persoanei vizate în condițiile legii.
(2) Colectarea datelor cu caracter personal fără consimțământul persoanei vizate ... se face numai dacă această măsură este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent, cel puțin asupra vieții, integrității corporale sau sănătății unei persoane ori a proprietății acesteia, precum și pentru combaterea unei anumite infracțiuni.
La alin. (4) se reia textul de la alin. (2) unde se dispune că preluarea datelor fără consimțământul persoanei „trebuie limitată” la situațiile expres prevăzute la alin. (2).

Este evident faptul că legea îl contrazice pe jandarmul care colectează datele de identificare ale persoanelor din parc, acestea nefiind în vreuna din situațiile expres prevăzute de lege. Nu era nici un pericol iminent și nici nu era în curs de săvârșire o infracțiune dată în competența de soluționare a Jandarmeriei.

Dar hai mai departe.

La Cap. IV din lege, intitulat ”Încheierea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal”, la art. 12, alin. (1) și (2) sunt prevederi care vin să confirme, mai mult, ilegalitatea jandarmilor.
(1) Datele cu caracter personal stocate în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) se șterg atunci când nu mai sunt necesare scopurilor pentru care au fost colectate.
(2) Înainte de ștergerea datelor cu caracter personal, potrivit alin. (1), și dacă activitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) nu mai pot fi prejudiciate prin cunoașterea faptului că datele cu caracter personal au fost colectate și stocate, persoana vizată trebuie informată atunci când colectarea și stocarea datelor s-a efectuat fără consimțământul său.
Ei bine, pentru cei care au fost în parc, dar și pentru oricare altă persoană cu mai mult de neuronul portocaliu al jandarmilor, scopul pentru care jandarmii au colectat datele persoanelor din parc, de la statui, s-a realizat prin îndepărtarea oamenilor care stăteau cu ochii către Parlamentul României, acolo unde Regele lor rostea o declarație către națiune. Potrivit legii, articolele arătate de mine mai sus, datele colectate vor trebui șterse ! Dacă ele sunt în carentul înseriat al jandarmului, a predat acesta carnetul la ajungerea la unitate în vederea distrugerii ? Eu, care am fost verificat pentru urmăriți general, care am refuzat să îmi fie înscrise datele în carnetul jandarmului, voi fi informat că datele mele (numele și CNP) au fost șterse din baza lor de date ? Da, poate rămâne o dată statistică - o persoană verificată dacă este urmărit general -, nu însă sub forma ”Crăciun Florin, CNP ..., a fost verificat pe 25 octombrie 2011 în baza de date a urmăriților general”. Având în vedere faptul că le cunosc năravurile, tuturor celor din MAI, sigur voi rămâne în baza lor de date ca o persoană ce pune probleme. Iar mai târziu, cine știe, mă trezesc cu un procuror care circumstanțiază aceste date cu o înjurătură aruncată spre Băsescu, Boc sau mai știu eu care handicapat se află la conducerea țării.

Este clar că jandarmii au încălcat legea. Constat însă faptul că unii dintre noi (se știu ei care) le dau credit. Păcat.

Jandarmii au făcut poliție politică. Așa arată o acțiune de poliție politică. Trăim într-un stat polițienesc. Nu au pus bâtele pe noi pentru că încă nu au scos o lege care să le dea voie în mod explicit. Mare lucru să nu apară. Igaș, incompetentul tâmplar ajuns ministru este capabil și de o astfel de tâmpenie.

 Imagine și text de la mine, pentru că sunt darnic.

Actualizare:

O imagine trimisă de un prieten. Le explic jandarmilor legea, legea lor, nu alta. Nu pricep băieții. Ei execută „ordine cu caracter militar” !

Ambiții și dorința de „răzbunare”

Ieri am participat la o discuție. Prima, în cadrul restrâns al celor care doresc niște modificări legislative. Ambiția de a sancționa „pe cineva” a fost mai prezentă decât gândirea lucidă a majorității. Ambiția a fost și zgomotoasă, ambiția cerea și „răzbunare”, în sensul de „răzbunare” pe alții, la fel de oropsiți de guvernarea actuală. Pentru mine a fost clar. Nu vom ajunge la consens atâta timp cât nu dăm tuturor dreptul la respect, nu considerăm reale drepturile celorlalți, nu ne vedem ca parte a societății fără privilegii. Pot fi mai dur în aprecieri, nu are sens. Orice spun la un moment dat stimulat de nemulțumire poate fi interpretat ca ranchiună, ceea ce nu îmi doresc. Ziua de ieri m-a nemulțumit profund. Iar de azi de dimineață, cu cafeaua în față și țigara în gură am rememorat ziua de ieri. Am ajuns la concluzia că nu mai am antrenamentul din anii trecuți pentru a suporta divergențe aiurea. Trebuie făcut ceva pentru a da unitate în gândirea celor care sunt preocupați de soarta lor dar și de soarta celor asemenea lor, fără a aduce atingere altor categorii profesionale. Nu înțeleg această discordie între categoriile profesionale. Suntem diferiți, este normal, avem munci care diferă în conținutul lor, este normal, dar avem și puncte comune, acolo unde Constituția și legea dispune restrângerea unor drepturi și libertăți. Legea dispune pentru fiecare categorie în parte atunci când în conținutul activității profesionale sunt diferențe cu valori sociale ce impun o altă abordare. La unii dai, la alții nu. Dar nu se cuvine să dai doar pentru că cineva a lucrat acolo și că într-o anume cultură, o profesie este considerată „nobilă”. Pentru că nu se recompensează nobilitatea profesiei ci complexitatea ei și situațiile în care profesionistul acționează, rezultatele sociale pe care activitatea profesională le aduce societății în ansamblul ei. Fie că o apără, fie că îi asigură siguranța, fie că rezolvă situațiile conflictuale, toate contribuind la libertatea socială.

Trebuie să avem respect față de toți participanții la viața publică, să le recunoaștem contribuția profesională și dreptul de a avea garanția unei vieți demne. Guvernarea lui Băsescu a fost suficientă pentru a ne arăta că dezbinați ajungem la rău, la foarte rău și la dezastru.

Mă voi readapta la acest mod de lucru. Of, cât l-am urât !

miercuri, 26 octombrie 2011

Evenimente

Ieri a fost zi plină. Dimineață am fost în Parcul Izvor pentru a fi alături de prietenii monarhiști pe timpul rostirii, de către Regele Mihai, a cuvântului său către popor de la tribuna Parlamentului. O parte dintre prieteni au reușit să intre în Parlament, alții am rămas în parc. În Parlament s-a produs revelația. Parlamentarii au înțeles ce înseamnă normalitatea. Un cuvânt simplu de la o emblemă a istoriei noastre moderne, de la cel care reprezintă azi modelul de șef de stat pentru o bună parte a românilor. Regele Mihai I.

În parc, jandarmii cu carnețele, zic ei înseriate (cu regim special), luau datele personale ale celor ajunși lângă statui pe motiv de miting neautorizat. Eu am refuzat să îmi fie înscrise datele în caietele lor, este un abuz, o acțiune de poliție politică, se încalcă pur și simplu legea privind protecția datelor personale, potrivit căreia preluarea datelor personale se poate face doar în scopul instrucției penale. Unii au zis că au dreptul. Să o creadă ei. Așa că, prin stație, au trimis CNP-ul meu și numele pentru a mă verifica dacă sunt urmărit general. Nu s-a confirmat însă nu este mare lucru să mă trezesc cu dosar de urmărire polițienească (așa este moda la MAI) și să îmi fie monitorizate activitățile anti-băsesciene la fel ca tuturor celorlalți.

În timp ce eram în parc m-a sunat buna mea prietenă, Elena Cobuz, rezervistă și ea, să mă cheme la o lansare de carte la care a fost invitată. De la ora 18.00 la Cafeneaua liberală Brătianu. Am fost și am participat la eveniment. SCDM și PNL S4 și-au dat mâna pentru a ajuta pe autorul George Teodorescu să scoată această lucrare a amintirilor de militar. Pe lângă prietenii cu grade înalte ai autorului erau prezenți și cei care au devenit personajele cărții, subofițeri participanți la acțiunile din Afganistan. Din povestirile lor s-au creat multe pagini ale cărții.

Am frunzărit câteva pagini pentru a vedea cum este scrisă. Frumos. Mi-a creat senzația că autorul, Teo, așa cum semnează invitația către colegi de a participa la eveniment, stă cu cititorul la „un pahar de vorbă” în timp ce îi spune cum a fost la americani, cum a ajuns la afgani, ce a făcut pe acolo, îți arată pozele cu el, cu colegii și cu populația locală, îți arată pozele cu monumentele care l-au impresionat etc. Promite să fie o lectură plăcută, cel puțin pentru mine.

Ajuns acasă m-am postat, ferm, în fața televizorului pe A3. Am prins câteva minute bune cu spectacolul de gală de la Opera Română, momentele absolut emoționante ale finalului cu interpretarea imnului regal și cu reacțiile publicului și ale familiei regale. Cunoșteam cuvântul de la Parlament al Majestății Sale, l-am postat de dimineață, acum am ascultat „vocea” celor care au participat la evenimentul de la operă. Emoționant.

Get Adobe Flash player

Iar afară, la ieșire, Regele Mihai a fost primit de bucureștenii care nu au putut fi în sala Operei.

Get Adobe Flash player

O zi plină de evenimente. Dar, poate că așa arată normalitatea ! Într-un fel, mă bucur că anumite persoane nu au participat. Și-au confirmat calitatea de mojici naționali.

Din mijlocul evenimentelor comemorative, Lilick își scrie, pe scurt, impresiile. Citind ce a scris chiar că sunt convins de faptul că așa arată starea de normalitate.

marți, 25 octombrie 2011

Un gest inteligent


Adriana Năstase mă surprinde. A oferit azi parlamentarilor câte un plic cu timbre tipărite în 1947 cu chipul Regelui Mihai. Normal și cartea lui de vizită era acolo. Am luat și știrea și poza de la Gândul.

Este gestul unui om inteligent, opțiunea lui republicană nefiind în pericol. Sunt sigur că deși republican, Adrian Năstase nu ar fi deranjat de trecerea la monarhie. Pentru că monarhia modernă este una constituțională, democrația fiind temelia existenței statului modern, așa cum reiese și din discursul Regelui ținut în Parlament.

Discursul Regelui Mihai în Parlament

Get Adobe Flash player


Doamnelor si domnilor senatori si deputati,


Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.


Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.


Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.


Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.


Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.


Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.


Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.


Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.


Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.


Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.


Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.


Doamnelor si domnilor senatori si deputati,


Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!


Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.


In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.


Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.


Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.


Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.


Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.


Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.


Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.


Asa sa ne ajute Dumnezeu!



La mulți ani, Majestate !

duminică, 23 octombrie 2011

Regina Ana a României

Regina Ana a României. Da, a României, la fel ca toți cei care sunt români, care se simt responsabili de starea lor, care sunt fericiți că sunt români.

Am urmărit aseară interviul luat reginei în 2008, dat în reluare la TVR 1, luat Reginei Ana de realizatoarea Eugenia Vodă. Am rămas impresionat. Nefiind monarhist am avut beneficiul lipsei emoției generate de simbolul pe care Regina îl reprezintă și am putut urmări omul care s-a confesat jurnalistei. Am cătat azi să văd dacă pot lua un video, ceva, de la TVR însă nu am putut. Interviul însă este publicat, iar eu l-am luat de Hotnews, care l-a publicat în 13 ianuarie 2008. Nu îmi amintesc să fi văzut interviul, poate mă lasă memoria, dar mă bucur că l-am văzut ieri.

Sincer, interviul m-a emoționat. Republican, republican însă noblețea și calitatea umană demonstrate de Regina Ana au fost de excepție.

Preiau interviul și îl pun aici. Mi-a plăcut atât de mult încât îl citesc și recitesc cu multă plăcere.

Bine v-am gasit, stimati telespectatori! Invitata noastra este o profesionista a nobletei, daca se poate spune asa, regina Ana. Majestate, si inainte de a incepe filmarea, mi-ati spus ca Majestate e prea complicat si prea pretios si ca preferati sa va spun simplu. Ideea de protocol nu v-a caracterizat niciodata.
Regina Ana: Sunt o femeie normala, care a avut bucuria, fericirea de a se casatori cu un om extraordinar, regele Mihai de Romania. Sunt fericita sa fiu sotia Sa, totusi tot acest protocol si tot /.../ nu il inteleg.
Realizator: Ne aflam in sufrageria Palatului Elisabeta. Focul arde in seminee si trosneste din cand in cand si, de fapt, mi-ati spus ca e prima oara cand vedeti focul aprins aici.
Regina Ana: Da.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca, daca am face focul aici, ar trebui inlaturata cenusa si asta este munca. Sa spargi lemnele, sa le asezi, sa le aprinzi si asa mai departe, asta inseamna multa munca in casa si nu sunt multi cei care muncesc. In plus, un foc /.../.
Realizator: Un singur lucru am adus cu noi, jilturile, pe care, cand le-ati vazut ati spus ca vi se par prea grandioase si daca o regina nu le foloseste, cine sa le foloseasca?! Deci, trecem peste protocol si vreau sa va rog, ca v-ati nascut in Franta, sa incepem din asa-numitul chestionar al lui Proust. Suna amuzant chestionarul lui Proust cu o regina. Care e principala dvs. trasatura?
Regina Ana: Sunt incapatanata.
Realizator: Sunteti incapatanata?
Regina Ana: Da. Pentru ca, daca trebuie facut un lucru, se face. /.../ Trebuie sa fii corect sa faci ce spui.
Realizator: Si mergeti totdeauna pana la capat?
Regina Ana: Trebuie pentru ca nu e bine altfel, e ca o iarba pe care nu o tunzi, o lasi sa creasca. stiti cum este iarba pe o peluza, daca nu o tunzi cu regularitate creste prea mare si nu e bine, nu se vede frumos. Deci trebuie sa faci lucrurile pana la capat.
Realizator: A face lucrurile profund, adevarat si la timp.
Regina Ana: Da.
Realizator: Iata! Poate asta e prima lectie a ceea ce se cheama educatie regala. Indeletnicirea dvs. favorita?
Regina Ana: Nu as spune ca am ocupatii favorite. Imi place sa citesc, imi place gradinaritul.
Realizator: Stiti de ce facem acest chestionar al lui Proust? Pentru ca sa telespectatorii sa vada, prin acest chestionar, si modul dvs de a gandi, cifrul dvs sufletesc, daca se poate spune asa, pentru ca am vazut ca v-ati ferit de interviuri foarte mult.
Regina Ana: Nu am dat niciodata interviuri.
Realizator: A, bun.
Regina Ana: Nu, niciodata ca acum; e prima oara.
Realizator: Calitatea pe care o preferati la un barbat care e?
Regina Ana: As spune ca onestitatea.
Realizator: si calitatea pe care o preferati la o femeie?
Regina Ana: Sa fie sincera.
Realizator: Ce pretuiti cel mai mult la prietenii dvs?
Regina Ana: Prietenia lor.
Realizator: Imi plac oamenii?
Regina Ana: Sinceri.
Realizator: Chiar daca sinceritatea este dureroasa uneori?
Regina Ana: imi place si asa. Trebuie sa te porti cum ti-e felul.
Realizator: si dumneavoastra cum sunteti?
Regina Ana: Asa cum sunt. /.../
Realizator: Defectul dvs care credeti ca e? O regina poate recunoaste ca are un defect?
Regina Ana: Am multe defecte. /.../
Realizator: Pentru interviul nostru ajunge unul.
Regina Ana: Un defect...
Realizator: Defectul principal al unei femei, al unei regine incapatanate.
Regina Ana: Sa critic. Da, pentru ca critica poate ajunge departe, poate merge in multe domenii.
Realizator: Si in domeniul politic?
Regina Ana: Nu, politica nu ma intereseaza nici catusi de putin /.../, exista politicieni care se ocupa cu asta si ii las sa isi faca treaba.
Realizator: O sa le spun telespectatorilor ca fratele dvs Jacques avea sa aiba un sfarsit trist si absurd.
Regina Ana: E trist pentru ca eram patru in familie, eu am trei frati: Jacques, apoi Michel si Andre, care erau cei mai mici. Deci ei erau totdeuna impreuna si cand am auzit de un accident stupid de masina, care nu era din vina sa, asta m-a marcat intr-adevar, a fost o lovitura teribila si pentru parintii mei de asemenea. El venea de la /.../ la volanul masinii sale, venea de la serviciu si o alta masina a incercat sa il depaseasca.
Realizator: Asta se intampla in anii '60?
Regina Ana: Nu imi mai amintesc. Ma intrebati de date, dar eu nu ma pricep la calcule.
Realizator: Uitati varstele, cred ca si varsta dvs, dar o sa le spun telespectatorilor ca impliniti - si ii purtati foarte frumos - in 2008, 85 de ani si regele implineste...
Regina Ana: 87 de ani, cred.
Realizator: ...87 de ani. impliniti si 60 de ani de la nunta.
Regina Ana: Da, este adevarat.
Realizator: si m-am gandit, citind cartile despre rege, chiar a aparut de curand o carte interesanta de...
Regina Ana: Ivor Porter.
Realizator: Ivor Porter, "Mihai I al Romaniei - Regele si tara" - foarte interesanta - si citind-o am remarcat un lucru ca exact in ianuarie 1948 regele Mihai a parasit tara.
Regina Ana: Asa este.
Realizator: Deci, si de la acel moment au trecut 60 de ani.
Regina Ana: Da, intr-adevar.
Realizator: Sa continuam chestionarul lui Proust. Locul in care v-ar placea sa traiti?
Regina Ana: Sunt fericita unde ma aflu.
Realizator: Care e visul dvs de fericire? Cum va imaginati fericirea?
Regina Ana: Nu am nevoie sa imi imaginez, sunt fericita.
Realizator: si ati avut-o intotdeauna?
Regina Ana: Da.
Realizator: Asta e un secret al dvs. Am vazut in carti ca ati avut intotdeauna ceea ce se cheama la joie de vivre, "bucuria de a trai", chiar cand nu aveati un ban, chiar cand erati in plina criza financiara.
Regina Ana: Cum se spune in franceza "Banii nu aduc fericirea" si asa este pentru ca oamenii care au multi bani credeti ca sunt fericiti? Ei se tem mereu ca ii vor pierde.
Realizator: Au grija. Care ar fi, dupa dumneavoastra, culmea nefericirii? /ab/
Regina Ana: Sa pierzi pe cineva pe care il iubesti. Poate fi un caine, o persoana, o vaza care se sparge /.../.
Realizator: Cu inima.
Regina Ana: Cu inima.
Realizator: Culoarea dumneavoastra preferata care este?
Regina Ana: imi place foarte mult albastrul, albastrul marii, pentru ca este un albastru care /.../ care se schimba, care nu e niciodata la fel. Pot sa privesc marea ore-n sir.
Realizator: Da?
Regina Ana: E minunat ce vedeti ca si culoare.
Realizator: Floarea dumneavoastra preferata?
Regina Ana: imi plac foarte mult florile de camp, cum ar fi macii, /.../, florile salbatice; Lacrimioara e asa de frumoasa! Natura ne daruieste atat de multe lucruri! De aceea iubesc eu florile natuirale pentru ca exista multe flori prea sofisticate si care devin artificiale cu toata frumusetea lor.
Realizator: Asta va caracterizeaza. Sunteti o regina care nu iubeste protocolul, artificialitatea si prefera lucrurile naturale, adevarate. Pasarea dumneavoastra preferata?
Regina Ana: Toate pasarile sunt minunate. Unde locuim acum, in Elvetia, sunt doua /.../ si daca nu li se dau grauntele in cutioarele lor, ele vin la fereastra sa ni le ceara.
Realizator: Sa continuam chestionarul lui Proust. Un poet care va place mult, poetul dumneavoastra?
Regina Ana: La Fontaine. Pentru ca sunt simple si le inteleg.
Realizator: Prozatorii dumneavoastra preferati?
Regina Ana: O, sunt atat de multi!
Realizator: Compozitorii preferati?
Regina Ana: imi plac Chopin, Saint-Saens, care e foarte frumos. imi plac clasicii. Muzica m-a ajutat mult. Cand eram la scoala trebuia sa invatam texte si unicul mod in care puteam invata texte era impreuna cu muzica.
Realizator: Ati studiat la Paris?
Regina Ana: Nu. Pentru ca a trebuit sa muncesc. Pentru ca parintii mei au vrut ca noi toti sa avem un serviciu. Daca ai un serviciu, muncesti, nu puteai incepe sa te distrezi. Noi am mers toti la munca si fiicele mele lucreaza toate. Trebuie sa muncesti.
Realizator: Indiferent de banii pe care ii ai.
Regina Ana: Absolut!
Realizator: Dar, daca ati fi fost posesoarea unei mari averi?
Regina Ana: stiti, munca va confera libertate. Daca nu munciti ce faceti, iesiti, va plictisiti? Daca aveti un serviciu, sunteti fericit. /.../ Munca este ceva important.
Realizator: Da, dar depinde de munca. Nu uitati ca fascistii spuneau "Arbeit macht frei", "Munca va face liberi".
Regina Ana: Da, dar trebuie sa faci ceva. Nu neaparat sa muncesti pana nu mai poti, dar poti /.../. Bucataria nu e chiar...
Realizator: Munca dumneavoastra preferata. Am vazut ca ati lucrat la New York intr-un magazin.
Regina Ana: Da, eram vanzatoare de panglici si flori artificiale. Nu era /.../ pentru mine, dar ceea ce era amuzant era aranjarea vitrinelor. E ciudat cat de multe persoane cumpara panglici, flori artificiale pentru costumele lor. O astfel de munca te invata ceva si anume ca exista persoane care pot fi foarte politicoase cu tine si altele care te trateaza ca si cum nu ai exista. Eu sunt intotdeauna foarte atenta sa spun multumesc, sa spun buna ziua vanzatorilor.
Realizator: Da? De atunci ati ramas cu asta. Atunci aveati cati ani?
Regina Ana: Avem vreo 20 de ani, cred.
Realizator: Aveati in jur de 20 de ani, erati vanzatoare la New York, intr-un mare magazin. inca nu il cunosteati pe regele Mihai. Erati principesa Ana de Bourbon-Parma.
Regina Ana: Nu principesa, va rog. Eram Anne de Bourbon.
Realizator: Ana de Bourbon-Parma. Erati...
Regina Ana: Nu, Parma era prea lung. Anne de Bourbon.
Realizator: Fiica?
Regina Ana: Fiica lui Rene Bourbon.
Realizator: Titlul dumneavoastra nobiliar care era?
Regina Ana: Alteta regala. /.../ Te nasti asa.
Realizator: Aveti o noblete autentica si prima intrebare ar fi, de fapt, focul trosneste in semineu.
Regina Ana: /.../
Realizator: Ce inseamna, dupa dumneavoastra, a avea sange albastru?
Regina Ana: M-am intrebat mereu si multumesc lui Dumnezeu /.../. Nu stiu, nu stiu /.../ e ridicol.
Realizator: Apropo de asta, vreau sa va spun un lucru, ca cineva antimonarhic - e un sentiment pe care poate sa-l aiba foarte multa lume, nu, antimonarhismul, si l-ati cunoscut.
Regina Ana: Eu nu inteleg asta, antimonarhism. /.../
Realizator: Antiderapant?
Regina Ana: Da. /.../
Realizator: Antipatii. Pot exista. O realitate este, si anume este vorba de realitatea arborelui genealogic. Pe de alta parte, ati remarcat ca arborele genealogic nu este suficient ca sa faca din cineva un profesionist al nobletei si ca exista persoane - am vazut, chiar dumneavoastra povestiti admiratia pentru Elisabeta Rizea - exista taranci, de pilda, care au o noblete...
Regina Ana: Asa este. Iata, de pilda, cum vorbiti despre aceasta doamna extraordinara /.../, de ce a facut ea in viata. Cred ca este o mare doamna. Nu e nevoie sa fii nobil pentru a fi mare.
Realizator: Exact. Mi-ati spus ca va place sa criticati. Spuneti-mi, dumneavoastra priviti o femeie si dupa ce va ghidati ca sa va dati seama daca este o doamna sau face pe doamna.
Regina Ana: O doamna adevarata o cunosti imediat pentru ca e umila, modesta.
Realizator: Modestia.
Regina Ana: Da, modestia.
Realizator: Asta este prima calitate de noblete. Dar, din pacate, realitatea ne contrazice.
Regina Ana: Ce vreti, daca atat de multi vor sa para nobili! Bietii de ei! ii plang...
Realizator: Bine, realitatea istorica va contrazice, pentru ca, din pacate, istora este plina de regi aroganti, de regine arogante. Din nefericire.
Regina Ana: Da. Priviti istoria Frantei... Sunt foarte multi.
Realizator: Iata.
Regina Ana: Da, pentru ca li s-a urcat la cap.
Realizator: Puterea absoluta care corupe in mod absolut, dar nu pe toata lumea.
Regina Ana: Nu pe toata lumea.
Realizator: Exista si oameni care rezista la asta. De pilda, citind biografia regelui Mihai, m-a induiosat un lucru, ca toata lumea spunea ca mediul corupt de la Palat, luat de Carol al II-lea si crescut acolo, in acea atmosfera, repet, corupta, regele se va molipsi de la asta. Or, regele Mihai, prin structura, nu s-a molipsit.
Regina Ana: Da, asa este.
Realizator: Eroinele dumneavoastra preferate din viata privata, cine au fost?
Regina Ana: Regina Elena a Romaniei.
Realizator: Mama regelui Mihai. Ati iubit-o.
Regina Ana: Da.
Realizator: si ea v-a iubit. Cred ca ideea Majestatii sale Regina Elena a fost sa va casatoriti cu regele Mihai. Nu credeti?
Regina Ana: Nu cred, pentru ca daca as fi stiut, nu s-ar mai fi intamplat asta.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca este o mare responsabilitate, responsabilitatea de a trai cu cineva si de a-l iubi.
Realizator: Dar dumneavoastra nu fugiti de responsabilitati. Am vazut ca, dimpotriva. Ce grad ati avut in razboi?
Regina Ana: Mai intai, caporal, apoi aspirant si apoi am fost avansata la gradul de locotenent.
Realizator: Deci, ati fost locotenent in al II-lea razboi mondial. si ce ati facut?
Regina Ana: La inceput, am condus o ambulanta. Era o munca foarte grea pentru ca vedeai atat de multa suferinta... Tineri care stiai ca o sa moara si nu puteai face nimic pentru ei, decat, uneori, sa-i tii de mana.
Realizator: Ati tinut mana unor tineri care mureau in ambulanta?
Regina Ana: Da, da. intotdeauna trebuie sa oferi dragoste, daca poti. Nu aveau parinti, nu aveau pe nimeni. Erau foarte tineri si am vazut multe asemenea situatii... Dupa asta m-am mutat si am devenit soferul comandantului. Faceam curierat.
Realizator: Erati pe front. si cat timp ati stat pe front?
Regina Ana: Aproape doi ani si jumatate.
Realizator: Doi ani si jumatate? V-ati riscat viata, nu?
Regina Ana: Dar toata lumea isi risca viata!
Realizator: stiti multe altete care au plecat sa lupte pe front si care au condus ambulanta?
Regina Ana: Toti fratii mei au fost pe front. Jacques a fost aviator, in Norvegia, Michel a fost parasutist si Andre in "Irish Guards". Deci toti am fost inrolati in armata.
Realizator: Toti voluntari.
Regina Ana: Da. Tata a facut si razboiul din Finlanda, ca voluntar. Suntem oameni care iubim libertatea.
Realizator: O familie regala, cum spune fiica dumneavoastra cea mare intr-un interviu, "usor anarhista". si mama dumneavoastra, Margarethe a Danemarcei, era nonconformista.
Regina Ana: Pentru ca mama avea patru frati. Asa cum eu am avut trei, ea a avut patru, si poate asa se explica felul nostru de a fi.
Realizator: Adica?
Regina Ana: Sa faci ceva in viata, despre asta este vorba. Ne-au invatat sa muncim. Mama si tata au fost niste oameni extraordinari.
Realizator: Continuam chestionarul lui Proust. Ce detestati cel mai mult?
Regina Ana: Sunt multe lucruri care nu-mi plac, dar pe primul loc sunt oamenii ingamfati, cu nasul pe sus. Care-i privesc pe ceilalti de sus.
Realizator: Detestati aroganta.
Regina Ana: Da, aroganta.
Realizator: Talentul pe care v-ati fi dorit sa-l aveti?
Regina Ana: Poate as fi dorit sa fiu pictor. Sa cant, nu! Cant fals !
Realizator: si n-ati pictat niciodata?
Regina Ana: Am pictat doar de amuzament.
Realizator: in schimb, ati facut enorm de multe fotografii.
Regina Ana: Regele este un fotograf formidabil!
Realizator: Dar si dumneavoastra.
Regina Ana: Eu fac fotografii ca sa pastez o amintire, dar el poate fotografia orice. Este un artist si face fotografii minunate.
Realizator: V-ati gandit vreodata cum ar arata toate fotografiile regelui si ale dumneavoastra, adunate intr-un album?
Regina Ana: Ar fi multe...
Realizator: si am vazut ca regele Mihai este ordonat si stie fiecare cliseu unde este, in timp ce dumneavoastra, iata, un mic defect, le tineti intr-o dezordine...! Este adevarat?
Regina Ana: Da, este adevarat.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca este mai usor sa fii dezordonat decat ordonat. Sa fii ordonat, este o disciplina si eu n-am aceasta disciplina. si atunci prefer sa fiu dezordonata.
Realizator: Banuiesc ca va alintati, pentru ca ati avut toata viata o disciplina teribila.
Regina Ana: Cand faci ceva pentru tine iti poti permite sa fii indisciplinat.
Realizator: Ah, deci este un lux. Luxul indisciplinei.
Regina Ana: Da!
Realizator: in fine, ultima intrebare a chestionarului: deviza dumneavoastra.
Regina Ana: Nu neaparat sa te distrezi, dar sa traiesti fiecare zi. Asta este deviza mea. Nu te gandi la ziua de maine. Pana maine mai e... Ziua de ieri a trecut, sa traim ziua de azi. si azi pastrez aceasta deviza. Nu stii niciodata ce o sa se intample.
Realizator: Cu toate ca se spune "si maine este o zi"
Regina Ana: Da, dar asta uneori nu se intampla. "O sa vedem maine", se poate spune. Dar intotdeauna cu un imens semn de intrebare. O sa vedem... Oare o sa vedem, sau nu? Azi stim, pentru ca traim clipa.
Realizator: Deci, "carpe diem". Dar, la dumneavoastra "bucura-te de ziua de azi", cu modestie, cum ati spus, cu tenacitate, intr-un spirit al nobletii innascute, nu? Asa vedeti bucuria zilei si nu, sa zicem, in stil Carol a II-lea.
Regina Ana: Nu l-am intalnit niciodata pe Carol al II-lea, deci n-as putea spune. Ce a facut bine Carol al II-lea... A facut cateva lucruri frumoase, cum ar fi Muzeul Satului si alte doua sau trei muzee... in sensul acesta era formidabil.
Realizator: Dar am vazut ca atunci cand v-ati maritat cu regele Mihai, Carol al II-lea v-a scris o scrisoare in care va sfatuia sa fiti o sotie buna pentru regele Mihai.
Regina Ana: in scrisoarea mea, in esenta, i-am raspuns asa: "Sper sa fiu la fel de buna sotie, pe cat de bun sot ati fost pentru soacra mea!" Cred ca era foarte ironic./ee/
Realizator: Dar v-a sfatuit cineva sa-i scrieti asa?
Regina Ana: Nu, am facut-o singura.
Realizator: Nu v-ati consultat cu regele?
Regina Ana: I-am citit scrisoarea si l-am intrebat "Pot sa i-o trimit tatalui tau?" si el mi-a raspuns "Da-i drumul!"
Realizator: Va dati seama? Scrisoarea asta poate, intr-un fel, a avut drept consecinta faptul ca niciodata nu l-ati vazut pe Carol al II-lea si ca niciodata tatal nu si-a cautat fiul.
Regina Ana: Nu.
Realizator: si nici fiul nu l-a cautat pe tata, cu toate ca, iata ce scena de cinema, in 1940, cand Carol a parasit Romania, noaptea, la ora 3:30, singurul din familie, care l-a insotit pe peron, cu toate ca Antonescu l-a sfatuit sa nu mearga, sa nu-si conduca tatal, a fost regele Mihai. Regele Mihai avea 18 ani si si-a condus la gara tatal. Aici e destinul sotului dumneavoastra inainte de a va cunoaste. Un copil cu un destin trist.
Regina Ana: Trebuie spus ca regele e un rege onest si drept. Daca s-a gandit ca e de datoria lui sa-si conduca tatal la gara, a facut-o. El si-a facut intotdeauna datoria. Asa e regele Mihai.
Realizator: L-a condus la gara. Atunci a fost ultima oara in viata cand si-a vazut tatal. Iata ce destin. Un copil crescut fara mama - cand avea 11 ani regina Elena a plecat la Florenta si copilul a vazut-o doar doua luni pe an.
Regina Ana: Gasesc teribil faptul ca parintii sa nu-si vada copiii. Acum depinde si ce fel de parinti... Iar o mama sa nu-si vada copilul decat o luna pe an, uneori si mai putin... E infiorator si necinstit.
Realizator: Au fost conflicte si o stare de tensiune permanenta intre regina Elena si Carol al II-lea, iar regele Mihai, anii in care un copil e cel mai sensibil, i-a petrecut intr-o atmosfera incalcita si corupta si totusi regele a reusit, in acel context, sa ramana un copil, un rege bun, bland.
Regina Ana: Daca ati fi cunoscut-o pe regina Elena, ati fi vazut ca regina e cea care i-a transmis fiului ei toate aceste calitati. Iata de ce ii sunt foarte recunoscatoare reginei.
Realizator: Cand ati vazut-o prima data pe regina Elena?
Regina Ana: Cred ca la Copenhaga, in Danemarca, pentru ca era verisoara cu mama. Se intelegeau foarte bine si se vedeau si la Paris. Era o persoana minunata, care a dat mereu dovada de spirit de dreptate. Ne-a ajutat mult pe mine si pe fiicele mele. Reginei Elena ii datoram mult din ceea ce suntem astazi.
Realizator: Dar am vazut in carte ca regina Elena avea o vila superba, vila Sparta, intre Florenta si Piesole. O intrebare ar fi de ce nu ati mers sa locuiti acolo?
Regina Ana: Regina Elena a spus ca un cuplu tanar trebuie sa locuiasca singur, si nu cu socrii.
Realizator: si avea dreptate?
Regina Ana: Da.
Realizator: si atunci v-ati luat destinul in maini.
Regina Ana: Cred ca a fost o idee buna. Pentru ca altfel mama ii va spune mereu fiului sau fiicei ce sa faca.
Realizator: si v-ati mutat in Anglia.
Regina Ana: Da.
Realizator: Regele Mihai in 1947 a semnat abdicarea fortata.
Regina Ana: Da, pentru ca daca nu ar fi semnat, ar fi fost impuscati o mie de tineri.
Realizator: Erau tinerii care erau deja in puscarii, pentru ca ei vedeau in Coroana singura solutie a acelui moment, ca sa se opuna comunismului care urma sa vina si de asta au fost arestati. si a fost santajul asupra regelui ca, daca nu semneaza, acei o mie de tineri vor fi lichidati.
Regina Ana: Da.
Realizator: si regele a semnat si a plecat cu acel tren care nu continea valori. stiti ca in Romania ani de propaganda au introdus in creierele unor generatii ideea ca regele a plecat cu vagoane cu bunuri, cu averi, cu trenul regal, care era plin de comori si care a parasit Romania si, citind acum adevarul istoric, ramai socat sa vezi ca regele a plecat cu strictul necesar impreuna cu mama, regina Elena, ca au fost controlati. Pana si painea si fructele au fost taiate in doua in trenul care a plecat...
Regina Ana: Exact asa.
Realizator: ...si s-a suit in tren. Pana a ajuns la tren, a trecut printr-un culoar de ofiteri intorsi cu spatele si ultima imagine a regelui din Romania a fost un soldat a intors capul si regele a vazut cum plangea. V-a povestit aceasta scena?
Regina Ana: Nu, am citit-o. Sunt atatea intamplari... Nu-mi placea sa ne povesteasca intamplari triste!
Realizator: Spuneti in carte ca au fost necesari zece ani pentru ca regele sa-si depaseasca traumatismul sufletesc privitor la tara lui.
Regina Ana: Asa e.
Realizator: si trenul a ajuns la Viena. Viena avea sectorul sovietic. Trenul a trecut de sectorul sovietic, a aparut un capitan american, care i-a spus "Sire, sunteti liber!"
Regina Ana: Asta e formidabil!
Realizator: Este, cred, replica care desparte ca o bariera existenta regelui Mihai. si de acolo, de la aceasta bariera, l-ati preluat dumneavoastra. Primul moment cand l-ati vazut pe regele Mihai care a fost?
Regina Ana: Varul meu, Jean de Luxemburg, dadea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Am mers acolo, mai ales ca nu fusesem la nunta reginei Elisabeta. Mama si fratii mei erau deja acolo, la hotelul Claridge's. Cand am ajuns, am urcat la apartamentul unde stiam ca e mama. Intrand, am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei si pe mama. Iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat, ca sa merg la verisoarele mele, care erau la alt etaj.
Realizator: si lumea s-a amuzat?
Regina Ana: Nu stiu. Atunci am plecat foarte repede. Dupa asta am mers la cinema impreuna, pentru ca regele nu stia cum se sta la coada la un cinematograf, cum se plateste... Da! Atunci fratele meu Michel si cu mine l-am invatat cum se traieste simplu, nu intr-un palat. Asa a aflat cum se sta la coada, cum se plateste la un magazin, cum se cumpara bilete la cinema. Era amuzant. Nu stia nici cum se plateste taxiul.
Realizator: Nu stia sa plateasca taxiul! Deci, iata, dvs sunteti omul care l-ati ghidat pe rege spre normalitate.
Regina Ana: Voila!
Realizator: si aveti o replica, o replica usor consolatoare in care-i spuneti regelui ca ar fi putut fi un bun rege constitutional, dar daca viata a vrut sa fie altfel poate sa incerce sa fie un bun pilot, un bun fotograf.
Regina Ana: Chiar asa e, acum poate face de toate. E un excelent mecanic, ar fi putut fi inginer mecanic.
Realizator: Am vazut ca regele a fost la un moment dat pilot de incercare cativa ani. Nu va era frica cand incerca avioane, cand zbura?
Regina Ana: Nu, de ce sa-mi fie frica?
Realizator: De un accident.
Regina Ana: Cand ti-e frica tie, ii dai frica si celuilalt.
Realizator: Deci nu trebuie sa ai frica nici pentru ceilalti, nici pentru tine?
Regina Ana: Nu, pentru ca imi telefona cand ajungea undeva. Daca ti-e frica, frica ta genereaza frica
Realizator: Frica naste frica. si m-a surprins ca, pe langa munca asta de mecanic - regele iubea Jeep-urile, se stie, deja e intrat in istorie ca se pricepe la motoare si era un artist in zona asta - m-a surprins un lucru pe care mai putina lume il stie, si anume ca regele Mihai a facut timp de 9 ani brokeraj, a fost specializat la New York, la o agentie de brokeraj si a fost broker.
Regina Ana: Da, a fost dificil pentru el sa fie broker. Atunci cand esti broker trebuie sa iesi mult in oras, sa mergi la cocteluri si la dineuri, ca sa gasesti clienti. si nu era genul nostru. Deci, era dificil.
Realizator: M-a amuzat o replica din carte, si anume ca regele Mihai a renuntat la brokeraj dupa 9 ani de brokeraj, cand si-a pierdut si ultimul client.
Regina Ana: Nu as spune ca a pierdut ultimul client. Ultimul client l-a parasit.
Realizator: si regele a fost broker la New York. I se spunea Michael King. King devenise un nume propriu.
Regina Ana: in Elvetia, cand mergem la clubul nostru, al Jeep-urilor si masinilor militare, ni se spune "Monsieur Michel" si "Madame Anne".
Realizator: Mi-am amintit, citind despre dvs, o scena care m-a amuzat, de la New York, de la coafor. Ca v-a dus cu o prietena la coafor si v-a prezentat coafezei "Queen Anne" si cand v-a venit randul coafeza cum v-a strigat?
Regina Ana: Queenie (reginuta). A fost foarte nostim.
Realizator: si pe dvs asta v-a amuzat!
Regina Ana: Da, enorm, a fost teribil de amuzant.
Realizator: Deci l-ati preluat pe regele Mihai, un rege trist.
Regina Ana: E foarte greu sa pierzi o tara. Ganditi-va, pierzi totul! Cand ii vad astazi pe bietii refugiati, mi se pare ceva ingrozitor. Azi vezi refugiati peste tot in lume. Sa pierzi totul! Nu mai ai radacini... Pentru ca radacinile sunt in tara ta. E foarte greu... Ce bucurie a simtit cand s-a putut intoarce aici, in Romania, tara inimii lui...
Realizator: Radacinile regelui sunt in Romania. Regele era, este ortodox. Dvs sunteti catolica.
Regina Ana: Da.
Realizator: Cum ati rezolvat problema, pentru ca stiu ca papa nu a fost de-acord cu acest mariaj?
Regina Ana: Mama si soacra mea, regina Elena, au mers amandoi sa ceara acordul papei Pius XII. si mama a mers atat de departe incat a dat cu pumnul in masa!
Realizator: in fata papei?
Regina Ana: Da, erau asezati asa... Mama era furioasa pentru ca papa a spus "Nu-mi pot da binecuvantarea".
Realizator: Mama a izbit cu pumnul in masa in fata papei si asa banuiesc ca audienta s-a terminat pe loc.
Regina Ana: Da.
Realizator: Dar spuneti-mi, dvs, in toata viata dvs, ati izbit vreodata cu pumnul in masa? Sinceritate, Majestate!
Regina Ana: Cu palma, poate...
Realizator: A, e o diferenta.
Regina Ana: Asa nu, nu cred. in primul rand, te doare mana. Asa nu te doare.
Realizator: Deci, vedeti, acum imi dau seama ce diferenta e intre a izbi cu pumnul in masa si a izbi cu palma in masa. E o diferenta!
Regina Ana: A fost destul de amuzant ce s-a intamplat. in consecinta, parintii mei n-au putut veni la nunta. Unchiul meu, printul Erik de Danemarca, l-a inlocuit pe tata.
Realizator: Care era protestant si singurul din familie care a venit. Dar mama, tata, fratii, nimeni nu a venit la nunta dvs. si nu v-ati simtit atunci o victima? N-ati suferit, nu v-ati plans de mila?
Regina Ana: Dar de ce?
Realizator: Ca nimeni din fratii iubiti, mama, tata nu au venit la nunta de la Atena?
Regina Ana: Era alegerea mea. Daca iubesti pe cineva, e alegerea ta. Alegerea mera era regele Mihai. Deci m-am maritat cu regele Mihai! si mult mai tarziu, fratii mei, André si Michel, au venit la Vila Sparta cu catelusul meu, un pechinez pe care-l iubeam mult si pe care-l chema Whimpy. L-au adus cu ei.
Realizator: Dar ati avut deci curajul, independenta, sa va maritati cu regele Mihai la Atena si sa suportati ca nimeni din familia dvs iubita sa nu participe. si, cum ati spus, tenace, totusi, peste 18 ani ati avut si o ceremonie catolica.
Regina Ana: Eram foarte buni prieteni cu Rainier si Grace de Monaco. Mama locuia iarna la Monte Carlo, pentru ca nici ei nu-i placea frigul. Cand era acolo, veneam din Elvetia s-o vedem. intr-o zi ne-a spus ca o sa-i intrebe pe Rainier si pe Grace daca s-ar putea aranja o casatorie catolica, aici, cu preotul palatului./am/al/
Realizator: si ati facut si acest mariaj, la care a participat cineva din familie, sau nu?
Regina Ana: Da, mama era acolo. Era ceea ce conta.
Realizator: Cum a suportat regina Elena pierderea Vilei Sparta?
Regina Ana: Doamne, a fost teribil. Cand ne-am casatorit, regele, cu generozitatea lui mostenita de la regina Elena, mi-a daruit un formidabil colier de diamante. Cred ca exista fotografii in care il poarta regina Maria. L-am primit cadou. si cand n-am mai avut bani, nici noi, nici regina, l-am vandut. Am vandut toate bijuteriile pe care le-am primit. Am pastrat ceasul... si perlele astea... si asa am putut s-o ajutam pe regina. Dar, cand n-am mai avut nimic, n-am mai putut s-o ajutam. Atunci a trebuit sa vanda Villa Sparta. Pentru ea, a fost ceva ingrozitor. A venit sa locuiasca intr-un apartament la Lausanne, dar nu era acelasi lucru. Ne-a dat din mobila ei, ce-a mai putut salva. si acum, la Savarsin, avem multe care provin de la Villa Sparta.
Realizator: si sfarsitul reginei Elena care avea sa fie...
Regina Ana: Mergeam s-o vizitam la Lausanne cam de doua ori pe saptamana, pentru ca locuiam foarte aproape. intr-o zi s-a imbolnavit foarte tare si doctorul i-a spus fiului ei ca n-o sa mai traiasca. Eram acolo, cu doua dintre fetele noastre. Sfarsitul era foarte aproape si m-am gandit la Margareta, fiica noastra cea mare, care era la universitate, la Edinburgh. Atunci am mers in camera de alaturi si i-am dat un telefon, pentru ca ea isi adora bunica. si i-am spus, "Margareta, bunica ta e pe cale sa plece". in acel moment, am avut o viziune. L-am vazut, prin fereastra, pe regele Paul al Greciie, fratele ei, venind sa-si caute sora... A venit s-o ia.
Realizator: Ati avut viziunea asta?
Regina Ana: Am avut aceasta viziune a regelui Paul. Nu era ca o fantoma, era ca o aparitie. N-am vazut-o pe soacra mea plecand, l-am vazut pe el venind s-o ia. Am stiut atunci ca murise.
Realizator: Regele Paul al Greciei, fratele reginei elena.
Regina Ana: Da, fratele ei mai tanar.
Realizator: Frate iubitor, care s-a purtat si cu familia dvs extraordinar.
Regina Ana: Da, fantastic.
Realizator: Am vazut ca v-a invitat la o croaziera pe Mediterana cu o suta de familii nobiliare ale Europei. Ce va amintiti din aceasta croaziera?
Regina Ana: A fost o croaziera grozava. Ne-am putut intalni toti. Mai tineri si mai batrani, unii pe care nu-i cunosteam prea bine. I-am redescoperit gratie regelui Paul si reginei Frederika. Am vizitat locuri minunate in Grecia...
Realizator: Dar care era atmosfera pe acest vapor?
Regina Ana: Joviala. Foarte joviala, foarte relaxanta. Ca si cand o mare familie se intalneste in jurul unei mese mari.
Realizator: V-ati simtit vreodata rudele sarace ale unei familii bogate?
Regina Ana: Niciodata.
Realizator: Chiar cand erati?
Regina Ana: Niciodata. Pentru ca e formidabil sa-ti intalnesti familia.
Realizator: intrebarea ar fi, dintr-o asemenea familie din care multi erau foarte bogati, cum de nimeni n-a ajutat-o pe regina Elena sa pastreze Villa Sparta?
Regina Ana: Cineva a ajutat-o... Regele Suediei.
Realizator: Regele Suediei. Cu care autorul sugereaza ca regina ar fi avut o frumoasa poveste de dragoste la varsta a treia.
Regina Ana: Erau foarte apropiati, foarte buni prieteni.
Realizator: Totusi, n-a ajutat-o ca sa poata pastra...
Regina Ana: Trebuia sa se gandeasca si la familia lui. Regii nu sunt totdeauna bogati.
Realizator: Dar uneori sunt.
Regina Ana: N-as putea sa va spun.
Realizator: Dar, stiu, cand ati plecat de la Florenta ati plecat in Anglia si acolo ati avut la un momment dat o locuinta bantuita de fantome. Sunteti prima invitata a emisiunii care a locuit intr-o casa bantuita de fantome.
Regina Ana: Da, era la Bramshill! E amuzant. Eram cu mama si amandoua am vazut fantoma lui Sir John Coope, in salon, pe un scaun. Am vrut sa aprindem lumina, ne pregateam sa ne uitam la televizor, si el era acolo. intr-o zi, cand am iesit, aveam totdeauna cainii cu noi, vanam iepuri, pentru ca era inca dificil sa procuri carne. Am iesit cu doi caini ai mei sa vanez un iepure. Am mers la o oarecare departare... Am vazut un iepure, ma pregateam sa-l ochesc si in spatele meu imi auzeam cainii... Le-am spus sa taca, am nimerit iepurele, dar, cand am intors capul, nici un caine nu era acolo! Cainii erau in casa, nu iesisera dupa mine. Deci, ceea ce auzisem eu, fusesera fantome... Iar prin camerele copiilor bantuia fantoma unei doamne in alb. Iubea copiii, am auzit ca ar fi avut o poveste trista.
Realizator: Ce poveste?
Regina Ana: Se pare ca si-ar fi pierdut copiii.
Realizator: Cu cate secole in urma?
Regina Ana: in urma cu vreo suta de ani, cand locuise la castel. De fapt, nu era un castel, ci o casa foarte mare, un conac. Cand ne-am mutat acolo, cu copiii, a fost probabil fericita. Prefera camera in care dormea micuta Elena. Am mutat-o pe Elena din acea camera, am sfintit-o si am lasat-o libera pentru doamna in alb. intr-o zi, am vazut urcand scare o femeie de serviciu.
Realizator: Pe care nu o aveati in casa?
Regina Ana: Nu stiam sa avem o noua femeie in casa. Am intrebat-o pe mama si pe sotul meu, regele, daca avem cumva o noua menajera. Mi-au spus ca nu. Dar eu o vazusem urcand scarile!
Realizator: Deci, fantomele exista.
Regina Ana: Da, pot s-o spun, exista fantome.
Regina Ana: Iata de ce trebuie facute rugaciuni pentru ele, si trebuie sa sfintesti, ca sa le ajuti sa poata arasi Pamantul. Pentru ca au avut in urma lor multa nefericire si povesti triste. Deci trebuie intotdeauna sa-ti sfintesti casa, ca ele sa poata pleca acolo sus.
Realizator: Palatul Elisabeta l-ati sfintit de cand v-ati mutat?
Regina Ana: si aici este o fantoma. Iata de ce am sfintit si aici. E vorba de o femeie foarte draguta.
Realizator: Cine credeti ca e?
Regina Ana: Nu stiu.
Realizator: Din personal sau din familia regala?
Regina Ana: Nu stiu, pot spune doar ca e o femeie.
Realizator: Am vazut ca in Anglia v-ati ocupat de gradinarit, ca la un moment dat v-ati castigat existenta dintr-o gradina de zarvzavat.
Regina Ana: Da.
Realizator: Ati facut si asta, ati crescut cinci fete.
Regina Ana: Cinci fete...
Realizator: Din tot, ce-ati facut cel mai greu, cel mai usor, ce v-a facut cea mai mare placere?
Realizator: Daca te daruiesti din plin facand lucrurile pe care le-ati amintit, atunci le faci cu placere pe toate. Trebuie luat totul in ansamblu. si eu asta fac.
Realizator: in toata existenta asta, in care crizele financiare au fost o realitate secreta, in toata existenta de regina fara tara, fara radacini, v-ati simtit vreodata umilita?
Regina Ana: Nu, de ce?
Realizator: Niciodata... Din cauza saraciei, a realitatii, a vietii... A nedreptatii?
Regina Ana: Nu. Sigur ca e o placere, daca ai bani, sa poti face cadouri, sa-i daruiesti cuiva ceva ce-l bucura. Daca poti face asta, e grozav.
Realizator: Cu toate ca situatia financiara a familiei nu era extraordinara, ati indraznit, de fapt, sa cresteti, sa aveti cinci copii.
Regina Ana: E un dar de la Dumnezeu! Fiecare copil e un dar. Cum poti refuza un dar al lui Dumnezeu?
Realizator: Cele cinci fiice cu ce se ocupa?
Regina Ana: Muncesc toate... Trebuie sa munceasca, sa-si castige existenta. Margareta are o fundatie pentru copiii saraci, dar si pentru batrani. Fundatia functioneaza foarte bine. Ea calatoreste mult ca sa adune fonduri. Elena lucreaza in Anglia cu al doilea ei sot, primul a murit. Sotul ei e avocat, iar ea lucreaza la o firma, e contabila. Irina a fost maritata cu un suedez, dar au divortat. Acum se ocupa de cai, in America, in Oregon. Sofia locuieste in Franta, in Bretania, unde-i place foarte mult. Are o fetita, Elisabeta, scrie carti pentru copii si picteaza foarte bine.
Ea ne-a facut toate felicitarile de Craciun. Maria, a cincea fiica, traieste in America, in New Mexico si lucreaza la cabinetul unor medici, se ocupa de programari. Nu are copii. Elena are un baiat si o fata, Irina tot un baiat si o fata, Sofia are o fata, deci avem cinci nepoti. Au fost toti in Romania acum trei ani, la Savarsin, de Anul Nou. Mai putin Elisabeta, care nu era nascuta.
Realizator: Regele se consulta cu dumneavoastra, obisnuia sa se consulte in toate problemele sau nu?
Regina Ana: Nu il sfatuiesc, vorbim.
Realizator: Am vazut in carte ca Truman, presedintele SUA, i-a facut la un moment dat regelui o oferta, de a veni in America si de a-i da o casa, un domeniu in anumite conditii.
Regina Ana: si am spus nu?
Realizator: Glumiti. Va dau un citat. Cand i s-a spus ca va pleca cu avionul in SUA sub un nume fals, acoperire folosita indeobste de CIA, regele Mihai a refuzat. Nu va amintiti momentul. Dar, de pilda, cand a murit regele Carol al II-lea, in 1953, de un atac cardiac, si regele Mihai a fost sunat noaptea si intrebat daca va merge sau nu la inmormantare, regele nu s-a dus. Ce l-ati sfatuit?
Regina Ana: El face mereu ceea ce este drept. Nu are nevoie de sfaturile mele.
Realizator: Regele Mihai spunea despre regele Carol al II-lea "Dumnezeu a facut sa nu ne putem intalni in nici o latura a caracterului nostru". Dupa aceea, am vazut in aceasta ultima carte ca regele Carol al II-lea, intr-adevar a avut o avere spectaculoasa, pe care a luat-o in 1940...
Regina Ana: Nu imi place sa vorbesc despre Carol. E mort, s-a terminat. Nu l-am cunoscut si nu am dorit sa-l cunosc. A facut mult rau si nu a fost un tata bun. Sotul meu este un tata extraordinar. Deci, prefer sa nu vorbesc despre acest domn. Pentru mine, este o chestiune incheiata, iar el e... nu stiu unde e.
Realizator: E platit, e sters, e uitat.
Regina Ana: Da, exact.
Realizator: Cum spunea Edith Piaf...
Regina Ana: Minunata Edith Piaf! A fost intr-adevar cineva.
Realizator: "Nu, nu regret nimic".
Regina Ana: Exact. Ador cantecul asta.
Realizator: Nici dumneavoastra nu regretati nimic, sunteti sigura?
Regina Ana: Pe fratele meu Jacques, da.
Realizator: Doar oameni, si nu gesturi.
Regina Ana: Nu, gesturi nu, pentru ca ce e facut e bun facut, nu te mai poti intoarce. Deci, s-a terminat.
Realizator: Din nou, in natura dumneavoastra fericita.
Regina Ana: Vad oameni mergand abatuti, cu un aer invins. Ei nu stiu sa priveasca viata. Viata poate fi foarte frumoasa. Critic oamenii care nu stiu cat de fericiti sunt.
Realizator: Ati plans vreodata in viata dumneavoastra?
Regina Ana: Da, cand a murit fratele meu Jacques. Nu suntem o familie in care se plange. Ar fi prea simplu.
Realizator: Ati spus ca apreciati spiritul critic.
Regina Ana: Da.
Realizator: Atunci, va intreb ceva: in 1978, cand Ceausescu a mers la Londra si regina l-a plimbat...
Regina Ana: stiu, pacat.
Realizator: A vorbit la Buckingham. Atunci, ce ati spus?
Regina Ana: Dumnezeule, mi-am spus, ce tupeu! Cum a indraznit sa ceara toate acestea? El avea nasul pe sus.
Realizator: si nu ati gandit despre regina Angliei cum de l-a invitat?
Regina Ana: Nu, niciodata nu i-as putea spune asa ceva reginei Angliei.
Realizator: Nu?
Regina Ana: Nu, pentru ca nu regina e cea care invita.
Realizator: Dar?
Regina Ana: Guvernul. Toate vizitele oficiale sunt hotarate de guvern. Noi, regii, suntem acolo ca sa-i primim pe oaspeti, ca sa fim prezenti.
Realizator: Reprezentativi.
Regina Ana: Da.
Realizator: in spatele regilor, deci, guvernle pot aranja asemenea intalniri. V-ati gandit vreodata la subiectul atat de delicat si de complicat al manipularii unui rege?
Regina Ana: N-as spune ca e o manipulare. Manipularea intervine cand ii esti favorabil.
Un rege nu este manipulat, ci este folosit, gratie pozitiei lui.
Realizator: Dar regele poate spune Nu.
Regina Ana: Poate, dar e foarte dificil sa spui Nu.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca el a numit guvernul.
Realizator: Am citit in carte ca in momentul cand Ceausescu a mers la regina Angliei, exact in aceeasi zi prietenul dumneavoastra Milica Marinescu, impreuna cu Jacques Vergotti si bietul general Petre Lazar stateau toti trei intr-o camera de hotel, nu departe de Buckingham. Au suferit in tacere si nu au vorbit toata seara decat despre poezia lui Eminescu.
Regina Ana: Da, e adevarat, toti ne-au fost prieteni devotati.
Realizator: Generalul Lazar a fost cel mai fidel insotitor al regelui...
Regina Ana: El si-a parasit familia ca sa-l urmeze pe rege.
Realizator: si ce s-a ales de familia lui?
Regina Ana: A ramas in Romania.
Realizator: Profesor de antropologie. Era un intelectual, era si general, si cale de o viata acest fidel al regelui a stat la Londra, incercand sa intermedieze o legatura intre rege si diaspora? Ce ati gandit cand ati vazut ca regele nu reusea sa obtina unitatea diasporei?
Regina Ana: Era foarte trist. si este si astazi.
Realizator: Ati fost la inmormantarea generalului Lazar?
Regina Ana: Nu am fost. Cred ca a fost multa vreme bolnav inainte de a muri. Nu eram in Anglia, dar ne vom intalni acolo, sus... A mai fost alaturi de noi si valetul Gheorghe.
Realizator: Gheorghe. si ce s-a ales de Gheorghe?
Regina Ana: S-a intors acasa, pentru ca isi lasase aici familia. A fost foarte trist, pentru ca tineam mult la Gheorghe. Era un om calm, amabil...
Realizator: si dupa ce s-a intors in Romania, stiti destinul lui care avea sa fie sau nu?
Regina Ana: Nu stim nimic. De cand a plecat, nu mai stim nimic.
Realizator: Credeti ca a facut puscarie?
Regina Ana: Nu stiu.
Realizator: Nu stiti nimic. Poate dupa emisiunea noastra o sa aflam ce s-a ales de valetul Gheorghe.
Regina Ana: Daca mai traieste.
Realizator: Am citit ca printre prietenii de suflet figureaza Milica Marinescu.
Regina Ana: Era un bun prieten al nostru, ne-a ajutat mult financiar pentru educatia fiicelor noastre.
Realizator: E cel care a platit studiile fetelor.
Regina Ana: Da. Nu integral, dar foarte mult.
Realizator: Din pura generozitate.
Regina Ana: Da. Cred ca era om de afaceri, venea des sa ne vada si ne-a ajutat mult.
Realizator: Sunteti o sotie care a avut o enorma rabdare: sa asteptati cu modestie, cu discretie si cu tenacitate si cu normalitate momentul care avea sa vina , peste aproape 50 de ani. Spuneti-mi, cand ati descoperit cu propriii ochi ceea ce regele va povestise semana sau v-ati imaginat altfel?
Regina Ana: Nu mi-am imaginat altfel. Vedeam ceea ce imi povestise el, mie si copiilor. Cand eram in Elvetia, ne povestea mie si copiilor, la masa, mereu despre Romania si, cand am ajuns aici, am regasit ceea ce ne spusese. Era fantastic! Cand am vizitat Romania, aveam un ghid care nu era alaturi de mine, ci in gandurile mele.
Realizator: si ghidul a fost corect?
Regina Ana: intrutotul.
Realizator: Primul cuvant pe care l-ati invatat in romaneste care a fost?
Regina Ana: Buna ziua.
Realizator: Ce ati gandit cand un politician, dupa '90, i-a propus regelui sa candideze la Presedintie? Vi s-a parut o idee nefericita, o idee inspirata, o idee posibila, imposibila? Ce idee vi s-a parut?
Regina Ana: Imposibila. Pentru ca ori esti cine esti, ori intri in politica. Ceea ce noi nu facem. Nu e posibil. Sunt sau nu sunt.
Realizator: Sunt sau nu sunt rege. Cine e rege, e rege, chiar si fara tara, chiar si dupa ce e mort, un rege, chiar si dupa ce a fost decapitat. Istoria ne arata ca un rege ramane un rege.
Regina Ana: Eu sunt sotia unui rege!
Realizator: Cum va explicati ca sunt tari in care monarhia a mers bine, Spania, sa zicem, Danemarca, Marea Britanie, de asemenea, si tari in care monarhia a fost abolita? Cu ce vedeti in relatie supravietuirea monarhiei sau privirea monarhiei ca un moment depasit din punct de vedere istoric, cu ce credeti ca intra asta in relatie? Ca nu cu nivelul de trai, in orice caz.
Regina Ana: Depinde cine e regele sau regina, depinde de ei daca pleaca sau li se cere sa plece. Din nou, e un fel de a trai.
Realizator: Deci, credeti ca e vorba de omul care sfiinteste locul?
Regina Ana: Da, depinde de oamenii care sunt acolo.
Realizator: Sau e vorba, intotdeauna, de un context istoric si de....
Regina Ana: Dar uitati-va la Belgia de azi, traverseaza un moment prost. Flandra si Bruxelles nu se inteleg foarte bine. Deci, li se intampla si provinciilor sa nu se inteleaga bine.
Realizator: Cum comentati expresia: "L'exactitude est la politesse du roi" ?
Regina Ana: Daca oamenii te asteapta si intarzii, inseamna ca esti prost crescut. Daca ajungi inainte, la fel...
Realizator: Esti si mai prost crescut, nu-i asa?
Regina Ana: Da.
Realizator: Nu e voie sa ajungi nici mai devreme, nici mai tarziu.
Regina Ana: Iata de ce regele trebuie sa fie foarte exact.
Realizator: Ati schimbat de-a lungul existentei dvs atatea case, care nu au fost ale dvs, mai cu fantome, mai umede, mai intunecate. Una am vazut ca o numeati chiar "casa neagra".
Regina Ana: Da.
Realizator: in care v-ati simtit cel mai senina? Caminul dvs cand l-ati avut si unde?
Regina Ana: Nu inca! Cand sunt aici, da. Savarsin e un loc fermecator, care imi place mult si pe care fiica mea Margareta l-a aranjat ca pe vremea Reginei Elena si a Regelui Mihai. E o casa care te primeste cu bratele deschise. Are si un parc frumos, cu arbori batrani. E un loc foarte ingrijit, e foarte bine.
Realizator: Dar, spuneti-mi, care e locul din Bucuresti unde va simtiti cel mai bine?
Regina Ana: Locul care imi place foarte mult e Muzeul Satului. Locuim alaturi, la Palatul Elisabeta, care i-a fost dat sotului meu, ca sa poata trai aici pana la moarte. E un loc foarte frumos, pentru ca suntem ca intr-un fel de padure, in afara orasului.
Realizator: si filmuletul nostru despre Muzeul Satului, pe ce muzica l-ati vedea montat?
Regina Ana: S-ar potrivi foarte bine o muzica pe care o iubesc de multi ani. "Poema" lui George Enescu, o muzica frumoasa si blanda, care are si mult caracter.
Realizator: Deci, cale de o viata regele Mihai v-a povestit despre Romania...
Regina Ana: Ne vorbea despre Romania, patria lui, in fiecare zi, mie si copiilor. Deci e un om care a fost mereu aici! si care va ramane mereu aici! Sunt mandra sa-i fiu sotie si cred ca pot privi acolo sus si pot spune: 'Doamne, iti multumesc!'



Cu toată concordia pe care am anunțat-o, nu pot să remarc faptul că mă miră reluarea interviului la TVR 1.

În 2008 erau alte timpuri.