La Comisia pentru Justiție a PNL

Aseară, la orele 18.00 fix, cu întârzierea admisă de obiceiul locului, Alina Gorghiu a întrunit membrii Comisiei pentru Justiție a PNL la Palatul Parlamentului, sala Grupului parlamentar PNL. „Goarna” a sunat de duminică, pentru mine solul a fost colega și prietena Elena Cobuz care mi-a cerut să vin la comisie dar și la întrunirea de azi a Alinei cu rezerviștii din sectorul 5. Am ajuns la timp. Discuții cu colegii veniți, însă am avut și plăcerea de a vedea că activitatea Clubului Bloggerilor Liberali este cunoscută și urmărită. Este bine. Este loc și de mai bine. Să fie.

Alina a intrat în subiect direct. Urmează să se lucreze Programul pe Justiție al USL, program ce va cuprinde atât ideile din programul pe justiție al PNL cât și programul pe care PSD îl are. Termenul de muncă pentru noi pentru a revedea programul PNL pe justiție este de două săptămâni. Să facem observații acolo unde considerăm că se impun modificări. Problema este că ideile din program trebuie să sprijine un sistem în funcțiune și că nu se poate veni cu așa-zise reforme care să îl bulverseze. Destul au dat peste cap cei din PD-L și UDMR sistemele de învățământ, sănătate, asigurări sociale, ordine publică s.a. ca să mai venim și noi cu tâmpenii asemănătoare.

Programul PNL pentru justiție, prezentat pe site PNL, este ușor de înțeles. Munca din spatele lui este însă imensă. Continuarea reformelor în justiție este legată de lupta împotriva corupției. Totuși, legat strict de actul de justiție, PNL pleacă de la ideea liberală potrivit căreia justiție trebuie să fie aproape de cetățean, astfel ca accesul acestuia la actul de justiție să fie cât mai facil cu putință.

Iau primul calup de ideii, fundamentale pentru întregul program, de pe site:

O justiţie mai aproape de cetăţean

 Accesul la justiţie este prima condiţie a statului de drept. Cetăţeanul trebuie să-şi poată valorifica şi apăra drepturile fără a înfrunta bariere administrative, financiare sau geografice.

Astfel, PNL susţine:

• apropierea justiţiei de cetăţean prin respectarea principiului proximităţii; toate cauzele minore, care în acelaşi timp sunt cele mai frecvente şi au impact asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor, trebuie să fie soluţionate în primă instanţă de judecătorii, instanţele cele mai apropiate de domiciliul cetăţeanului;

• reducerea taxelor aferente actului de justiţie; valoarea taxelor pentru deschiderea unei acţiuni nu trebuie să aibă un efect descurajator;

• adoptarea Codului de Procedură Administrativă; procedurile trebuie să fie simple şi clare, pe înţelesul tuturor, în special în ceea ce priveşte condiţiile de emitere şi contestare a actelor administrative;

• continuarea eforturilor de unificare a jurisprudenţei.

Pentru fiecare dintre ideile de mai sus se vor duce ample „bătălii” politice și se va ajunge cumva la un consens.  Trebuie adăugat la ele efortul pe plan național de îmbunătățire a legislației, astfel încât considerentul proximității să aibă valoare în adevăratul sens al cuvântului. Degeaba am judecătorul aproape dacă legislația după care acesta judecă este complicată, îmbârligată, se contrazice sau se suprapun acte normative distincte tratând separat ipoteză cu ipoteză, dispoziție cu dispoziție, sancțiune cu sancțiune. Acest lucru se întâmplă, parlamentari liberali și social-democrați sesizând de multe ori faptul că Guvernul Boc emite ordonanțe care tratează, de multe ori, instituții juridice care au mai fost tratate odată, ba mai mult, vin și limitează, prin specificații nelalocul lor, posibilitatea magistratului de a decide în funcție de situația reală în cauza dedusă judecății. Aici trebuie să fie făcută curățenia necesară pentru ca întreaga societate să reintre în normalitate.

La muncă. Acesta a fost îndemnul cu zâmbetul pe buze al Alinei. Trebuie să avem reacții față de tâmpeniile guvernării portocalii pe domeniul Justiției. Normal că nu doar aici, dar aici avem noi obligații pe linie de partid. Așa că vom monitoriza site-urile guvernamentale pentru a identifica ideile, actele și faptele guvernamentale care aduc prejudicii interesului cetățenilor. Și sunt astfel de tâmpenii, viața de zi cu zi vine și ne aduce confirmarea proastei administrări a actului de justiție. Iar mulțimea de procese întârziate este cum se spune „cireașa de pe colivă”, cea care deranjează cel mai mult, cea care crează cea mai intensă stare de stress justițiabilului care se vede cu dreptatea în mână însă în imposibilitatea de a i se recunoaște dreptul subiectiv de către instanța de judecată într-un termen rezonabil pentru ca acesta să își producă efectele necesare. Unii mor iar urmașii lor moștenesc drepturi ce urmează a fi obținute în instanță într-un termen nedeterminat. Iar asta nu mai este justiție. Este orice altceva.

Noul cod civil intrat în vigoare la data de 1 octombrie a fost un subiect de interes. Prof. Rădulescu a folosit imaginea plastică atunci când a calificat intrarea lui în vigoare: „ne-a intrat un balaur în casă”. Pregătirea precare a intrării în vigoare a noului cod civil și graba nejustificată a momentului intrării acestuia în vigoare este evidentă din moment ce nu a fost însoțită de intrarea în vigoare a noului cod de procedură civilă, pregătirea magistraților nu a fost finalizată, acțiunile logistice de reorganizare a instanțelor de judecată pentru aplicarea noului cod nu s-au realizat etc. Noul cod va merge o bună bucată de timp în paralel cu vechiul cod. Iar dacă iau în calcul doar un amănunt, devenit fundamental pentru dreptul românesc, introducerea în cadrul izvoarelor de drept a cutumei, a obiceiului locului, ce s-a evitat a se face după 1800, atunci când au apărut principalele coduri - civil și comercial -, văd că vom avea mari probleme în soluționarea cauzelor. Magistratul primește puteri mai mari în soluționarea unei cauze fără a i se da toate instrumentele necesare exercițiului mandatului cu care este investit. Au fost abrogate foarte multe acte normative de substanță, codul comercial fiind unul dintre ele astfel că vor apare foarte multe aspecte negative în înțelegerea de către justițiabil a esenței dreptului pretins. Fără a mă lungi, urmează ca practicienii dreptului din cadrul comisiei să identifice în activitatea lor la instanțe sau la catedră acele „hibe” ale noului cod și să le comunice Comisiei în vederea analizării lor și stabilirea reacției PNL față de acestea. Pe lângă noul cod care va avea în curând o analiză detaliată promisă de prof. Rădulescu, însoțită cu propunerile necesare de corectare, se vor analiza prevederile legii de punere în aplicare a noului cod și prevederile codului de procedură civilă care însă se mai chinuie să apară. Iar peste toate astea, Codul penal aflat și el în dezbatere la Comisia Juridică a Camerei va avea parte de atenția colegilor practicieni din Comisie care activează în domeniul penal pentru propuneri de îmbunătățire. Multă muncă și delicată.

Azi urmează să particip la întâlnirea Alinei cu rezerviștii din Sectorul 5. Elena mi-a spus că vor veni rezerviști membri ai mai multor organizații, unii chiar din țară. Merg ca forță de sprijin pentru Alina și Elena, ca unul dintre cei care au interesul bine exprimat în protejarea unor valori ce au fost călcate în picioare de Băsescu și acoliții lui din Guvernarea Boc. După ședința propriu-zisă am mai stat la o vorbă cu Alina în vederea ședinței de azi. Să vedem ce va fi.