Au unii o logică ... de te ia cu capul

A picat greu Congresul PNL și CN al PNL în care au fost aleși liderii partidului pentru perioada de 4 ani. Jale mare și supărare pe mai toate fițuicile print sau on-line.

Pun aici rezultatul alegerilor (l-am furat de la alții mai harnici ca mine !).

În urma Congresului PNL, din 17 iunie 2017, a fost ales președinte al Partidului Național Liberal Ludovic Orban, conducător al moțiunii ”Partidul Național Liberal – Forța Dreptei”.

De asemenea, în cadrul Congresului PNL a fost ales președintele Curții de Arbitraj, Daniel Buda, și președintele Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori, Mihai Barbu.

În cadrul Consiliului Național al PNL, din 18 iunie 2017, a fost ales Secretarul General al partidului, Robert Sighiartău, la propunerea președintelui PNL.

De asemenea, au fost aleși prim-vicepreședinții PNL: Ilie Bolojan (Strategii Politice), Raluca Turcan (Comunicare), Iulian Dumitrescu (Mediu de afaceri și societate civilă), Mircea Hava (Relații internaționale).

Au fost votați vicepreședinții PNL pe domenii de activitate, astfel:
Politică externă, apărare și siguranță națională – Vlad Nistor
Administrație, ordine publică și siguranța cetățeanului, fonduri europene și dezvoltare regională – Laurențiu Leoreanu
Justiție și drepturi cetățenești – Ben Oni Ardelean
Buget și politici fiscale – Florin Cîțu
Sănătate, muncă, familie și protecție socială – Sulfina Barbu
Educație, cercetare, tineret și sport, cultură, culte, minorități – Dan Motreanu
Agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară și mediu, ape și silvicultură – Adrian Nechita Oros
Infrastructura de transport, comunicații și societate informațională – Virgil Guran

Au fost votați vicepreședinții pe regiuni de dezvoltare, astfel:
Nord-Est – Ioan Bălan
Sud- Est – Victor Paul Dobre
Sud Muntenia – Răducu Filipescu
Sud -Vest Oltenia – Gigel Știrbu
Vest – Gheorghe Falcă
Nord- Vest – Lucian Bode
Centru – Florin Roman
București-Ilfov – Marian Petrache

Consiliul Național a mai ales cei 16 membri ai Biroului Executiv al PNL:
Costel Alexe
Viorel Badea
Cristian Buican
Ștefan Drăgulin
Nicolae Giugea
Bogdan Huțucă
Adrian Miuțescu
Ionel Palăr
Virgil Popescu
Gheorghe Șișcu
Costel Șoptică
Ion Ștefan
Nelu Tătaru
Adrian Veștea
Dan Vîlceanu
Tinel Gheorghe

Antonel Tănase a fost ales în funcția de trezorier al PNL.

Cine citește lista, va observa că au fost aleși, în majoritatea lor, susținătorii moțiunii lui Ludovic Orban. Iar în moțiunea acestuia există ca obiectiv politic, susținerea candidaturii Președintelui Klaus Iohannis pentru al doilea mandat !

De fapt, și în moțiunea lui Cristian Bușoi era același obiectiv pentru alegerile prezidențiale !

Ce au înțeles marii jurnaliști de la HotNews, Cristian Pantazi și Dan Tapalagă ?

Că liberalii au votat contra lui Klaus Iohannis ! În articolul lor „Semnificația votului din PNL: respingerea lui Iohannis” aceștia îmbârligă niște idei false cu păreri proaste pentru a ajunge la o concluzie tâmpită. Articolul ar trebui folosit ca probă a stricăciunii tărtăcuții autorilor. Nu de alta, dar parcă a dat molima prostiei în presa românească. Au mai rămas, pe ici-colo, niște jurnaliști care mai au încă obiceiul de a fi decenți și a trata inteligent evenimentele. Cei doi, alături de alții, ar cam trebui luați, chiar „cu forța” de va fi nevoie și duși să le se facă o reparație capitală. La tărtăcuță, desigur ! De acolo le pleacă prostia.

Având la îndemână „istoricul” celor doi jurnaliști, nu putem evita „statura” lor de băsiști înverșunați. Cum a picat Băsescu, cum au trecut la atac asupra lui. Sunt și printre jurnaliștii care au trecut în altă tabără din momentul în care Băsescu nu a mai avut „cheia de la lada cu zestre” a României. Au rămas însă înverșunați adversari ai liberalilor dar, dacă stau să îmi amintesc mai bine, chiar adversari ai lui Iohannis ! Am o amintire de la o întâlnire a lui Iohannis din 2014 cu jurnaliștii și bloggerii. Dan Tapalagă și Doru Braia și-au declarat neîncrederea în Klaus Iohannis. Tapalagă era din „tabăra” Băsescu-Udrea iar Braia din tabăra „monarhiștilor”.

Citind rezultatul alegerilor din PNL vom observa că toți cei aleși sunt ... „iohanniști” ! Iar asta înseamnă că mandatul dat delegaților la Consgres și la Convenția Națioinală de liberalii țării a fost „pro-Iohannis” ! Cum naiba au putut scoate din tărtăcuța lor contrariul cei doi jurnaliști ? Naiba știe ce legături neuronale au fost defectate de ură, de ciudă, de neputință, ne neîmplinirea prorocirilor lor promovate după fuziunea PNL cu PDL: Traian Băsescu va ajunge președintele PNL !

Articolul lor după alegerile din PNL poate fi interpretat ca o răbufnire a neputinței lor, a invidiei amestecată cu dușmănie. Nu a fost cum au încercat ei să lămurească lumea. De aici și ciuda lor. Băsescu nu a ajuns președintele PNL și nici nu va ajunge vreodată. Închidem astfel o pagină din propaganda ostilă PNL, din propaganda care a urmărit ca fuziunea PNL cu PDL să devină un eșec. Bănuiesc că ar fi corect ca Băsescu, Elena Udrea, alții de pe lângă ei să le ceară banii înapoi.

Cineva spunea o vorbă: muncitorul incapabil dă vina pe unelte ! Așa și cu cei doi.

PNL nu are ce căuta în gâlceava PSD vs PSD

Ludovic Orban a dat un interviu HotNews joi.

Întrebările referitoare la „chestiunea zilei”, măcelul pornit de o grupare de infractori roșii contra altei grupări roșii, pentru motive deloc clare, au primit răspunsuri tranșante.

Iulia Rosca: Sa incepem cu subiectul la zi, decizia liderilor coalitiei de a retrage sprijinul politic pentru propriul guvern Sorin Grindeanu. Avand in vedere ca Sorin Grindeanu nu cedeaza deocamdata si exista posiblitatea sa incerce un guvern 2, PNL cu dvs presedinte ar sustine, tacit chiar, un astfel de guvern in Parlament?

Ludovic Orban: "Sub nicio forma. Nu, Grindeanu este PSD-ist si nu trebuie uitat niciun moment acest lucru. Pe cat de iresponsabil este Dragnea si gasca lui sa creeze o criza politica la nici sase luni de la instalarea unui guvern propriu din niste motive pe care nu le putem intelege, pe atat de iresponsabil este si Grindeanu. Cand a primit osul se gudura, acuma musca cand i se ia osul. In nicio tara civilizata un premier care este sustinut de un partid, in momentul in care partidul ii retrage sprijinul nu se cramponeaza  de putere. Atitudinea actualului premeir este deplasata, irationala si nu face altceva decat sa adanceasca criza politica creata de Dragnea si de aliatii lui."

Esența este că PNL, sub mandatul lui Ludovic Orban, va fi adversarul PSD dar și a altor formațiuni care cochetează cu PSD. Poziția lui Ludovic Orban este constantă. Iar de când a intrat în competiția internă pentru președinția PNL este întărită cu fiecare declarație. PNL și PSD sunt adversari politici, sunt purtătoarele unor valori politice aflate în adversitate, iar acolo unde valorile politice se aseamănă declarativ, măsurile propuse de fiecare partid în parte sunt în opoziție.

Ludovic Orban punctează și asupra absurdului situației din PSD.

"Ce ma surprinde este nonsalanta cu care liderii PSD care in urma cu o saptamana, doua, trei laudau performantele si rezultatele remarcabile ale guvernului astazi arata ca guvernul este foarte slab, ca nu si-a indeplinit mare parte a angajamentelor - ceea ce este adevarat - doar ca sa scape de Grindeanu."

Cine nu vede absurdul, are ceață pe ochi. PSD și ALDE au format coaliția de guvernare și stau strâns îmbrățișate în Parlament. Programul de guvernare, construit la PSD, de Vâlcov, Busuioc, Dragnea etc. a fost dat pentru aplicare unui guvern format din miniștri aleși de Dragnea și „consultanții” lui ! Premierul Grindeanu a fost prezentat ca un discipol al lui Dragnea. La finalul lunii trecute, în mai, Dragenea lăuda Guvernul în ansamblul său dar și fiecare ministru în parte ! Suntem la 15 iunie, și nimic nu mai este bun ! Cum naiba vine asta ? Concluzia lui Ludovic Orban este pertinentă. Vor să scape de Grindeanu. Dar de ce ? Oare dorința unora este atât de mare încât se acceptă punerea țării pe butuci ?

I.R.: Dar daca se va ajunge la situatia unei motiuni de cenzura, cum va vota PNL?

L.O.: "Vom hotari pozitia intr-o astfel de situatie, deocamdata sunt candidat la functia de presedinte nu pot vorbi in numele PNL. Dar adversarul nostru este "ciuma rosie", avatarul Partidului Comunist si niciodata nu vom face niciun fel de pact si niciun fel de intelegere cu actualul partid de guvernamant." 

I.R.: Cum vedeti continuarea, un viitor pentru Grindeanu? Ce ar putea sa se intample?

L.O.: "Dupa parerea mea nu are niciun viitor, a fost pus premier sluga, probabil nu a slujit cu prea multa supusenie, acum i s-a ridicat rolul de marioneta care i s-a dat, nu va mai avea niciun rol de jucat."

Am fost surprins să văd sensul reacțiilor la articol. Întâi am crezut că cei din PSD au invadat HotNews. Mi-am dat seama că sunt postaci cu state vechi. Apoi, am constatat că postacii sunt nu doar ai PSD ci și ai USR. Ca să vezi ! Ce combinație reușită ! Poate vor apare și cei ai PMP, cine știe !

După părerea mea, PSD vrea să evite o moțiune de cenzură. Cu orice preț. I-ar duce în fața Președintelui Klaus Iohannis și nu au garanția că acesta nu va forța alegerile anticipate. Ca să evite anticipatele, PSD și ALDE vor trebui să accepte un premier propus de Președintele Iohannis care va forma un guvern minoritar. Un guvern care nu va mai avea de urmărit programul lui Dragnea, Vâlcov și alte hahalere de la PSD. Nu este exclus ca obiective din programul actual de guvernare al PSD, puse deja în operă, să fie corectate sau chiar modificate  pentru a fi sustenabile.

Rămâne pentru PSD doar varianta să îl determine pe Grindeanu să își dea demisia. Dacă însă Grindeanu nu vrea, dacă va primi un sprijin serios din partea lui Ponta dar și a altor PSD-iști, nu este exclus ca acesta să forțeze eliminarea actualei conduceri a PSD.

Este un război intern în PSD pentru putere. PNL nu are ce căuta între taberele beligerante ale PSD. Dar va putea să sprijine mișcarea politică a Președintelui Iohannis și să voteze moțiunea de cenzură a PSD pentru a da inițiativa politică în mâna Președintelui. După aceea, normal, s epot produce multe alte lucruri.

Ludovic Orban are perfectă dreptate.

Lupta cu birocrația este la fel de grea ca lupta Justiției cu mafia !

Un interviu excelent luat de HotNews lui Cristian Ghinea.

O poveste despre o guvernare care vrea să facă pentru oameni acel bine de care oamenii au nevoie. O guvernare care se lovește de inerția funcționarilor publici și a unor șefi și șefuți îngroziți că își pierd funcțiile și „puterile” dacă aplică noi legi sau dacă dau aviz favorabil unor proiecte legislative.

Ca unul care am trecut prin așa ceva, nu pot fi decât încântat de reușitele și recomandările ministrului Ghinea.

O ideea îmi place foarte mult: Guvernul să legifereze, așa, pe grabă mai mult, pentru corectarea abuzurilor iar populația să participe activ, având la bază legea, prin darea în judecată a instituțiilor care nu aplică legea ci aplică propriile reglementări pe care nu vor să le pună în acord cu legea.

Cineva poate veni cu motivarea că să se aștepte să își corecteze HG-urile sau ordinele de ministru ministerele. Ce să se aștepte ? Miniștrii au semnat Ordonanța de urgență ? Au semnat. Tot miniștrii trebuie să dea termen de 3-5 zile departamentelor din subordine să i se prezinte actele normative subsecvente cu modificările și completările de rigoare și să le prezinte în prima ședință de Guvern pentru a fi aprobate. De aia au funcționari publici și înalți funcționari publici în schemă. Dacă eliminarea unor acte normative și proceduri impune și o reorganizare structurală, au departament specializat de organizare care poate să prezinte modificările într-o zi. Fiind nevoie doar de un ordin de ministru, problema se poate rezolva urgent.

Până la urmă să aleg un paragraf care îmi place. Cine vrea tot interviul să meargă la link-ul pus de mine. Am ales acest calup, este o imagine a dezastrului guvernărilor fără cap, de până acum.

„Institutiile publice din Romania nu au posibilitatea fizica de a interconecta bazele de date intre ele si, astfel, cetatenii au fost trasnformati in "carausi de informatii" dintr-un loc in altul. "Fiecare institutie a facut contractele de IT, fara sa se gandeasca cum sa se lege de altele. Fiecare este o insula", au devaluit, in cadrul unui interviu pentru HotNews, Cristian Ghinea, ministrul fondurilor europene, si Andra Bucur, consilier in cadrul Cancelariei premierului. O alta problema este ca institutiile nici nu au acces la propriile baze de date, fiind santajate de catre firmele IT. Santajeaza "pentru a obtine un nou contract de mentenanta", a spus Ghinea.

• În particular, așa, între noi, nu cumva este vorba despre firmele „băieților deștepți” acoperiți de miniștri „frumoși și deștepți și doctori la ei acasă” ?

De aceea, actul normativ privind debirocratizarea seteaza pentru viitor principiul ca nu se mai fac achizitii publice de IT, fara sa fie proprietatea deplina la institutia publica, a spus Ghinea. Potrivit acestuia, odata rezolvata problema controlului asupra propriilor baze de date, urmeaza pasul doi, cel legat de interoperabilitatea reala. In acest scop, va fi creat la nivelul Cancelariei premierului pozitia de Coordonator pentru Tehnologia Informatiei. Acesta se va ocupa de impunerea tuturor standardelor de interoperabilitate, astfel incat toate sistemele informatice sa fie dezvoltate dupa aceleasi criterii, a spus Andra Bucur. Institutiile vor putea accesa fonduri europene pentru interoperabilitate doar in baza unui plan guvernamental. In acest fel, s-ar putea ajunge ca la nivelul anului 2018, institutiile publice sa-si poata interconecta bazele de date. Cristian Ghinea spera ca viitoarele guverne sa continue acest plan. Ghinea a mai spus ca Ordonanta de Urgenta privind debirocratizarea creaza posibilitatea ca insitutiile publice sa ceara informatii intre ele. "Dar tot este o modalitatea primitiva, prin e-mail, in loc sa-si ia automat din baza de date", a mai spus Ghinea.”

Printre alte concluzii, cetățenii mai au de așteptat până când nu vor mai lucra fără plată pentru funcționărimea publică din ministere și agenții. Dar și când vom scăpa de „ghițisme” ! Debirocratizarea va fi ca o a doua naștere.

Niște lămuriri cu privire la „tandemul” Sava-Piedone „descoperit” de politrucii PSD și amplificat de alți jurnaliști „fomiști”.

Cătălin Predoiu a dat un interviu la HotNews lui Dan Tapalagă (aici).

Temele abordate au fost interesante. „De ce”-urile au curs. După părerea mea, Tapalagă a încercat să fie un judecător în fața căruia „inculpatul candidat” a trebuit să își susțină poziția în fața acuzelor de presă și nu a realității cotidiene. Acest interviu a fost din seria „presa acuză iar candidatul se scuză”, numai că Predoiu a mai schimbat din „scenariul” „judecătorului” Tapalagă oferind o altfel de interpretare a problemelor și evenimentelor.

Scopul meu, evident astăzi, evident acum, este de a combate propaganda politrucilor plătiți de Antena Group și a propagandiștilor din presă care și-ar fi dorit acest interviu (pentru o mai mare vizibilitate) dar nu au noroc. Aseară sau astă noapte, la Rareș Bogdan, s-a întrunit un „complet de trei judecători jurnaliști” care au făcut tot posibilul să denatureze o realitate în speranța că vor fi băgați în seamă iar Predoiu și candidații PNL la sectoare vor merge în fața lor să se explice. Este și asta o tactică jurnalistică pentru a provoca un interviu.

În fine, la modă este „alianța” Răzvan Sava - Popescu Piedone. Declanșată de politrucii PSD de la Antene. Interpretată aiurea de unii și alții din presă și de pe paginile de socializare. Vezi, Doamne, PNL se compromite. Fleoșc ! Părerea lor. O părere care insultă nu doar PNL, membrii PNL, insultă și cetățenii Sectorului 4 care ar vota cu Piedone și cu partidul pe care Piedone îl susține.

Culmea, cei care își dau cu părerea în presă sunt plini de pete. De toate culorile. Pe nici una din pete nu scrie „onest”, „moral”, „profesionist” etc. Toți acești jurnaliști au cochetat cu teancul de bani pe care formațiunile politice îl puneau la dispoziție să se scrie de bine despre ele sau să nu se scrie rău. Nu să tacă jurnaliștii porniți pe șantaj mediatic, ci să nu pomenească despre respectivele partide sau personalitățile acestor partide intrate în greșeală.

Cătălin Predoiu a tratat bine problema. Fără istericale.

„DT: Si mai aveti o problema domnule Predoiu, cand vorbiti despre oamenii noi din Bucuresti. Nu doar Secara de la Voluntari e problema. Candidatul PNL la sectorul 4, domnul Sava, inteleg ca a iesit de mana cu domnul Piedone prin sector. E ok? 

CP: L-am interpelat si eu imediat pe domnul Sava si mi-a explicat ca nu e vorba de altceva decat de o actiune electorala. Pana la urma, in campanie trebuie sa dai mana cu toata lumea. Dar vreau sa spun foarte clar: PNL nu face nici o alianta cu nici un Piedone. 

DT: Dar se bucura de imaginea lui, atata cat mai are. 

CP: PNL nu face nici o alianta cu nici un Piedone si nu ne folosim de nici un Piedone si nici de altcineva pentru imaginea partidului. Domnul Sava e in campanie si ca orice om in campanie da mana cu toata lumea. Acolo, trebuie sa dea mana si cu Piedone. E un alegator, dar nu-i nimic mai mult. 

DT: Nu-i cam cinica abordarea asta, domnule Predoiu? 

CP: Nu-i cinic, nu-i vorba de pragmatism aici. Pana la urma, orice candidat are tacticile lui de sector, dar ce vreau sa spun clar este ca nu este vorba de nici o alianta. Dealtfel, este o decizie a partidului, sa nu facem aliante inainte de alegerile locale”.

Logic, la obiect, fără sentimentalisme, fără idei revanșarde.

Apropo ! După mintea destul de îngustă pentru a permite rațiunii și bunului simț să se evidențieze a unora, PNL ar fi trebuit să preia de la fiecare în parte nemulțumirile față de anumite persoane și evenimente. Respectivii cu mintea îngustă nu au capacitatea de a vedea mai mult decât le permite ochelarii de cal. Piedone este un posibil vinovat de abuz în serviciu pe timpul cât a fost primar nu autorul oribilei crime de la Colectiv. Criminalii sunt trimiși în judecată, procesul este în curs de desfășurare. Piedone și cei din primărie care l-au ajutat să încalce legea prin aprobarea funcționării societății comerciale care administra Colectiv au alt dosar penal pentru abuz în serviciu. Cetățenii Sectorului 4 care încă îl mai susțin politic pe Piedone sunt, totuși, electori ai Sectorului 4, obligația unui candidat este să îi atragă să voteze cu el. Piedone însuși este un cetățean al Sectorului 4 care are statutul de alegător. Dacă este atras să voteze pentru Sava la primărie, care este crima ? Nu este nici una. Este însă un „dezastru” în mintea de manipulatori a jurnaliștilor care trăiesc doar din catastrofe, fenomene, dezastre, întâmplări nemaivăzute și nemaiauzite etc.

Să fie clar, PNL nu are nimic a face cu Piedone și cu PPU, partidul lui Ghișe și al lui Grapini. PPU nu mai are candidat la primărie și a decis, au un interes, să sprijine candidatul PNL la primărie și nu candidatul PSD. PPU își promovează decizia speculând susținerea candidatului PNL, Răzvan Sava. Într-un fel, PPU vrea voturi arătând, direct, că sunt de partea celui mai tare. Treaba asta nu o văd jurnaliștii deveniți politruci ai PSD.

PNL nu are nici o formă de promovare a deciziei PPU și a lui Piedone. Asta nu o văd politrucii PSD însă nu o văd nici perverșii jurnaliștii care își dau cu părerea la Realitatea Tv „ghidonați” de Rareș Bogdan.

Tot cazul lui Orban. Cu ceva analiză și mai ales neclarități.

De ieri îmi stă pe creier „evenimentul”. Am luat la puricat textele incidente. Primul, normal, este articolul de lege la care s-au raportat procurorii.

„Fapta persoanei ... de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii ... de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite” este un text care incriminează intenția de a face !

„ART. 13
Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani”.

În descrierea faptei, procurorul folosește termenii „a solicitat sprijin financiar” - la 1 martie, apoi la 20 martie „i-a pretins omului de afaceri suma de 50 mii euro în numerar”, suma să fie disponibilă în una-două săptămâni și plătită unor persoane pe care le-a menționat de la două televiziuni.

Solicitarea sprijinului nu este infracțiune. Dacă sprijinul era sub forma donației pentru campania electorală și prin intermediul unui cont bancar, nu era nici o problemă.

Pretinderea banilor în numerar este o problemă. Ar fi vorba despre bani negri, ceea ce nu este de acceptat.

Ultima frază a procurorului în textul de incriminare îmi provoacă o și mai mare confuzie: „Omul de afaceri a acceptat să efectueze plata sumei de 50.000 euro în considerarea funcţiei de conducere pe care Orban Ludovic o deţine în cadrul unui partid şi a potenţialului de intervenţie al acestuia în domenii de interes în afacerile controlate de acest om de afaceri”.

Dacă Ludovic Orban i-ar cerut în clar sprijinul financiar „în considerarea funcției de conducere pe care o deține și a influenței”, ar însemna că Ludovic se încadrează în prevederea legii fără nici un fel de discuție.

Dacă însă omul de afaceri face afirmația în fața procurorului, fără ca Ludovic să o folosească pentru a motiva cererea, atunci sunt în fața unei speculații făcute de procuror. Sau nu doar de procuror.

Dacă omul de afaceri este cel care a făcut denunțul, introducerea acestui text „în considerarea ...” are scopul de a incrimina, ceea ce mă determină să cred că acțiunea a fost premeditată. Înseamnă că acest om de afaceri a avut în spate un „om politic” interesat să îl elimine din cursa pentru primăria Bucureștiului pe Ludovic Orban.

Din textul procurorului mai apare o informație. La dat de 20 martie, „Inculpatul Orban Ludovic a precizat că are nevoie de suma solicitată în aproximativ una – două săptămâni”. Adică într-un interval între 7 și 14 zile. Adică între data de 27 martie și 04 aprilie ! Tot din textul procurorului reiese faptul că omul de afaceri ar fi trebuit să dea el banii către responsabilii din televiziuni, așa că trag concluzia că Orban nu a pus mâna pe bani. Acesta este un aspect, important, dar nu are relevanță în economia textului procurorului. Are relevanță faptul că omul de afaceri a dat banii sau nu. Pentru că suntem în penal iar banii dați ar urma să fie confiscați ! Eu înclin să cred că nu. Nu a dat banii !

Tot din comunicatul procurorului apare informația că Ludovic Orban este „inculpat” și nu suspect. Aici trebuie să fac precizarea că nu mai suntem în fața urmăririi penale ci în fața acțiunii penale, calitatea de inculpat fiind prevăzută pentru persoana împotriva căreia începe acțiunea penală care se încheie cu rechizitoriul procurorului și trimiterea în judecată. Ca atare, procurorul are probele necesare pentru a realiza raportul de cauzalitate între fapta incriminată de legea penală și autorul acesteia.

Informațiile sunt suficiente să încerc să îmi imaginez cum au decurs evenimentele. Sunt niște particularități care ajută la clarificare.

La 1 martie, Orban solicită un sprijin financiar pentru campanie iar omul de afaceri este de acord. Trec 20 de zile și are loc o nouă întâlnire/întrevedere în care Orban solicită banii în numerar și nu vărsarea unei donații într-un cont bancar special deschis pentru campanie. Înseamnă că Orban a discutat, între timp, cu reprezentanții „semnificativi” ai televiziunilor la care își dorea promovată campania și a lămurit cu aceștia modul în care să fie făcută plata. Fiind vorba despre bani lichizi, înseamnă că respectivii „semnificativi” nu doreau ca banii să intre în contul televiziunilor pentru servicii de publicitate și nici în conturile lor pentru că nu ar fi putut justifica sumele.

Tot în timpul de 20 de zile, omul de afaceri a avut alte întâlniri, cu caracter personal sau „nu”, pentru că aici sunt mai multe variante. Variantele sunt obligatorii având în vedere evoluția evenimentelor de după data de 20 martie.

Omul de afaceri a vorbit cu apropiații despre cererea lui Orban. Omul de afaceri sau unul dintre cei care au aflat despre cerere are o relație cu unul dintre adversarii politici ai lui Orban (relație despre care Orban nu știe). Adversarul politic al lui Orban (poate chiar contracandidat anunțat !) are ideea să îi întindă lui Orban o capcană. Dacă ideea a aparținut omului de afaceri, este mai trist. Ca să fie capcana bine făcută și să aibă rezultat, omul de afaceri a fost instruit inclusiv sub aspecte legate de procedura penală. Sunt obligat să fac această afirmație din cauza notei procurorului : „Omul de afaceri a acceptat să efectueze plata sumei de 50.000 euro în considerarea funcţiei de conducere pe care Orban Ludovic o deţine în cadrul unui partid şi a potenţialului de intervenţie al acestuia în domenii de interes în afacerile controlate de acest om de afaceri”. De aici trag concluzia că omul de afaceri a fost instruit pentru că art. 13 arătat mai sus cumulează condițiile pentru ca fapta condamnabilă să existe:

- persoana să îndeplinească o funcție de conducere într-un partid;
- de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii sumei de bani ...

În cazul lui Orban erau îndeplinite condițiile dacă din declarația „donatorului” reieșea că Orban s-a folosit de influența sau autoritatea sa pentru obținerea banilor. Sau dacă dintr-o înregistrare a unei convorbiri (telefonice sau ambientale) ar fi reieșit o afirmație a lui Orban în acest sens. Contra unor servicii ulterioare, evident. Se poate specula cu favorizarea obținerii unor contracte dacă ar fi ajuns primar.

M-am gândit la posibilitatea ca procurorul să fi început o acțiune la sesizarea omului de afaceri imediat ce Orban ar fi cerut sprijinul acestuia pentru finanțarea campaniei sale. M-am răzgândit după ce am văzut că cererea pentru finanțare cu bani lichizi apare abia la data de 20 martie. M-am răzgândit deși, nu este exclus ca omul de afaceri să fi vorbit cu un procuror iar acesta să fi considerat că a „prins pe Dumnezeu de picior” cu un posibil caz de corupție electorală. Cireașa de pe tort i-a venit atunci când a apărut „plata în numerar”. Iar aici am o dublă variantă. Prima ar fi că Orban a cerut plata în numerar pentru că așa au cerut-o cei de la televiziuni. A doua variantă ar fi că omul de afaceri, „actor” al „capcanei”, i-a spus lui Orban că nu îl poate ajuta cu plata prin cont bancar din anumite motive și că preferă să îl ajute cu banii în numerar. Ar putea fi o variantă și în cazul în care procurorul a urmărit să îl prindă pe Orban în „flagrant”. Dacă Orban ar fi refuzat plata în numerar, cazul ar fi fost închis.

Îmi rămâne mai la îndemână organizarea „capcanei” de către un adversar politic cu concursul omului de afaceri. Mai ales că am citit la HotNews un material în care cei de acolo se laudă cu faptul că ei au avut o corespondență cu DNA privind deschiderea unei acțiuni penale împotriva lui Orban care s-a sfârșit la 07 aprilie ! Două scrisori ale HotNews, două răspunsuri ale DNA ?! În cât timp ? Răspunde DNA așa de repede la toate mesajele pe care le primește ?

În corespondența HotNews-DNA apare un prim răspuns al celor din urmă că nu au o cauză penală pe numele lui Orban deschisă împotriva afirmațiilor celor de la HotNews care spun că ei au informații pe surse că doi oameni de afaceri au reclamat pe Orban la DNA pentru acte de corupție ! Când au informat „sursele” pe cei de la HotNews ? Nu îmi aduc bine aminte însă am impresia că HotNews a început corespondența cu DNA din luna martie ! În ultima decadă ! Parcă 27 martie, dar nu sunt sigur (nu am mai găsit articolul !). Data are importanță, ar fi fost primul termen cerut de Orban pentru disponibilizarea sumei de bani cerute - „în aproximativ una – două săptămâni” ! Am arătat mai sus.

Capcana începe să fie din ce în ce mai vizibilă. HotNews, un fervent susținător al lui Nicușor Dan, „află” despre acțiunea lui Orban de pe „surse” și îndeplinește rolul de „clopoțel” pentru DNA. DNA devine atent iar denunțul la DNA făcut de „omul de afaceri” are deja „pârtia” făcută. Totul din scurt. Iar declarația „omului de afaceri” cuprinde toate ingredientele pentru încadrarea lui Ludovic Orban în prevederile art. 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

După anunțul DNA, reacțiile au fost diferite. Nicușor Dan se bucură și face gargară cu pioneze, Firea regretă și cade pe gânduri ... Unii jurnaliști dezbat „furios” problema. Am văzut și o postare a unui jurnalist care îl indică pe Nicușor Dan ca autor al dosarului lui Orban ! Nu trebuie exclusă varianta, Nicușor Dan este un „expert” în formularea plângerilor penale.

Ludovic Orban are posibilitatea să se apere. Nu sunt avocat însă cred că poate ataca declarația denunțătorului astfel ca să nu se îndeplinească condiția cumulativă a funcției politice cu „folosirea influenței și a autorității pentru a determina” obținerea sumei de bani. Un avocat bun ar ști ce să facă.

Regret profund situația. Sunt un prieten al lui Ludovic Orban. Acum a picat în capcană. A crezut că lumea îl iubește, îl apreciază, poate că acel „om de afaceri” îi era chiar un cunoscut bun. Păcat !

Pe motiv de Rusia, un atac la Iohannis.

Am ajuns, cumva, la acest articol - interviu cu Iulian Chifu fost consilier al lui Traian Băsescu pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă (cum îl prezintă autorul interviului), azi președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning. Interviul este aici.

O primă observație: are multe elemente interesante, în special concluzii la care a ajuns pe baza studiului asupra comportamentului Rusiei în acești ani. Aici stă bine. De acord cu el. Nu stă bine când atacă, pur și simplu, comportamentul politic și diplomatic al României de la câștigarea alegerilor de către Klaus Iohannis cu privire la „poziționarea” față de Rusia.

Îl pot înțelege pe om. A fost „eminența cenușie” pe timpul lui Traian Băsescu iar acum este dat la o parte. I se refuză accesul la informația deținută de Palatul Cotroceni, nu i se cere părerea, nu se face o campanie vizibilă împotriva Rusiei (asta cred că ar fi obiectivul lui, din punct de vedere mediatic). Dacă politicul nu este vizibil anti-rus, anti-Putin, el își pierde obiectul muncii la ONG-ul pe care îl conduce. Este evident că ONG-ul lui își dorește să devină un moderator între conducerea statului și societatea civilă pe probleme de securitate, pe relația cu vecinul Federația Rusă. Vrea și el să i se ceară părerea și să afle lumea că este consultat de conducerea statului. Își pierde sensul și interdicția de intrare în Federația Rusă dispusă de Moscova pe timpul cât îl consilia pe Traian Băsescu. Eu cred că îi este teamă că rușii vor ridica interdicția pentru că el, acum, nu mai reprezintă nimic. Interdicția avea sens când era consilier prezidențial. Azi este un oarecare acolo, la fel ca mulți alți români care comentează negativ comportamentul politic al lui Putin. Aici este durerea omului.

Omul vrea mai multă agitație politică, diplomatică, mediatică legată de Rusia. Vrea declarații tranșante, agresive (ca să critice, evident, abordarea greșită a politicienilor !), vrea introducerea în strategia de Securitate națională a României a Federației Ruse ca stat agresor sau posibil agresor (iar el să vină și să recomande altceva) etc.

Fondul problemei este însă altul. Bănuiesc că interviul este o parte a unui aranjament de politică publică cu beneficiar cunoscut, deja. Traian Băsescu. Mai ales că în ultimul timp s-a declanșat o campanie furibundă a susținătorilor lui Traian Băsescu împotriva lui Klaus Iohannis. Au ajuns să fie mai mizerabili decât susținătorii lui Victor Viorel Ponta, și ei în campanie furibundă împotriva lui Klaus Iohannis. În timp ce susținătorii lui Ponta luptă să îi salveze acestuia reputația serios amenințată de comportamentul aberant la guvernare și a dosarului penal în care are calitatea de inculpat (cu teama că este posibil să urmeze și alte dosare după ce va fi trimis în judecată și eventual condamnat !), susținătorii lui Băsescu luptă cu disperare să îi păstreze acestuia locul în istorie ca Președinte de țară care a avut rezultate pe plan extern și intern. Lucru greu de realizat din moment ce Băsescu a fost unul dintre campionii distrugerii imaginii pe plan internațional a României ca stat serios, competent, capabil să își îndeplinească angajamentele internaționale.

Interviul vine și susține comportamentul de „țață” avut de Traian Băsescu ca Președinte al României. Iulian Chifu susține, indirect, declarațiile publice ale lui Băsescu referitoare la Rusia și la Vladimir Putin. Aduce în sprijinul poziției lui declarațiile Ambasadorului Rusiei la București, Moghilov, un intelectual rafinat, care a ieșit în public de 3 ori. Moghilov nu avea altă soluție. Este reprezentantul Rusiei pe lângă Președintele României și a ieșit public pentru a transmite mesajul Președintelui Putin de motivare a politicii sale în Uncraina, Georgia, în relația cu UE și NATO, cu SUA etc. Chifu nu spune că Moghilov nu a atacat România ! Moghilov nu a făcut ce fac politicienii maghiari ! În frunte cu Viktor Orban, primul ministru care, la Tușnad, a deplâns stricarea relațiilor cu România după ce Iohannis a devenit Președinte.

Deși este interesant interviul, nu trebuie omis faptul că Iulian Chifu dezinformează prin omisiune. România s-a poziționat ferm față de comportamentul Rusiei fiind printre țările care susțin sancțiunile UE și NATO față de Rusia, chiar a cerut înăsprirea lor în opoziție cu poziția Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Bulgariei etc., România a reactivat acordurile de cooperare militară la nivel strategic cu Polonia și Turcia formând o axă militaro-politică la frontiera de est a NATO în Europa și a UE. România a ridicat nivelul participării țării la NATO, prin înființarea comandamentelor operative ale NATO și înmulțirea colaborărilor militare prin înființarea de unități operative comune cu alte state membre NATO dar și, de curând, cu Ucraina și Republica Moldova - cu Moldova va fi înființat un batalion de menținere a păcii cu sediul la Iași. Nu mai spun de sprijinul direct al Armatei Române la pregătirea Armatei R. Moldova. La toate acestea se adaugă înmulțirea participărilor României la aplicațiile NATO și la misiunile comune NATO de supraveghere a spațiului aerian est-european. Marea Neagră devine, pe zi ce trece, o mare NATO. Ca să nu mai vorbesc despre creșterea bugetului apărării de la 0,87% la 1,58% în mai puțin de un an. Ca să nu mai spun despre acordul politic de creștere a bugetului apărării la 2% din 2017.

Dacă cele de mai sus nu sunt mesaje pentru „potențialul agresor din est” (chit că formularea este un eufemism, după cum spune Chifu), atunci să avem iertare. Omul are cam multă „mătreață pe creier”.

Să îi dau și dreptate. În special când se referă la media, inclusiv la rețelele care funcționează pe net. Da, rușii duc o campanie furibundă pe net și în media „atacând” la nivelul consumatorilor de media. Aceștia sunt ținta lor. Da, este adevărat că susțin tot felul de grupuri care instigă la trădare națională: acei „pacifiști” care nu vor război contra Rusiei, care îndeamnă la refuzul de prezentare la o eventuală mobilizare în România, la grupurile care susțin „ecologismul” prin atacarea politicilor naționale de exploatare a resurselor naturale (interesant este faptul că ținta o formează tocmai acele resurse care pot fi achiziționate d ela ruși, cât privește resursele exploatate de ruși în România, nici o problemă, chiar dacă procedurile sunt dăunătoare mediului).

Până la urmă, Iulian Chifu face ce arată că fac grupurile de presiune rusești. Unii spun o jumătate de adevăr, alții spun o altă jumătate însă în sens contrar iar el vine și formulează concluzia pentru obținerea acelei imagini publice care este obiectul intervenției. Nimic deosebit în procedură față de propagandă rusă. Beneficiarul este însă altul. Nu este Putin, este Băsescu. Doi descreierați.

Iohannis la CSM. Discurs despre normalitate. Anormalii atacă.

Klaus Iohannis a punctat, ieri, un moment important al mandatului său. În fața reprezentanților Justiției și-a expus crezul. Cum vede el Justiția și ce vrea de la Justiție. Ce trebuie să facă Justiția, ce va face el și ce vor face ceilalți pentru ca Justiția să fie împlinită. Să fie, pe deplin, o Justiție a statului de drept.

Preiau discursul lui de pe pagina oficială a Președintelui României (aici). Fac acest lucru pentru că am de gând să mă „războiesc” cu handicapații susținători ai altor „modele”. Handicapați și răuvoitorii care au și apărut ca ciupercile după ploaie imediat după susținerea discursului. Răuvoitorii care au urmărit discursul cu alte scopuri (în special distructive), handicapați care nu au înțeles ideile, habarniștii care au vrut să se bage în seamă.

„Ref.: Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii


Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a condus marţi, 6 ianuarie a.c., prima şedinţă din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii. Vă prezentăm discursul susținut de șeful statului cu această ocazie:

„Stimată Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Stimate doamne, stimați domni, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Înainte de toate, vreau să vă spun, sigur, «La Mulţi Ani!» şi un an nou 2015 cu împliniri, cu sănătate şi cu realizări profesionale.

Este un moment special pentru mine, fiind prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii la care particip și pe care am onoarea să o prezidez. Sunt totodată bucuros să vă întâlnesc, acum, la începutul carierei mele prezidențiale, când beneficiez de multă simpatie și de mai puțină dezaprobare, deși sunt conștient că lucrurile se pot schimba uneori. Dar aici, între dumneavoastră, între magistrați, nivelul de neutralitate este mult mai ridicat chiar și la început, ceea ce îmi dă un sentiment de încredere.

Ședința dumneavoastră de astăzi este un moment de bilanț, dar și o adunare electivă în care vă alegeți colegii care vor conduce, pentru un an, Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, având în vedere scopurile întrunirii de astăzi, aș vrea să vă vorbesc despre viziunea mea asupra rolului și misiunii constituționale pe le aveți.

În șirul noțiunilor fundamentale pe care românii le-au redefinit după 1989, un loc aparte îl ocupă ideea de «justiție». Cu precădere însă în ultimii ani, românii au arătat că au înțeles că așezământul social al națiunii se sprijină în bună măsură pe justiție și că privilegiile de care se bucură se numesc drepturi, iar aceste drepturi trebuie apărate și respectate. Aceasta este, de fapt, demonstrația că oamenii onești și performanți din sistemul judiciar românesc au trezit în conștiința semenilor ideea de dreptate, un pas decisiv spre o democrație consolidată, pentru care merită cu prisosință să fie felicitați și încurajați.

Doamnelor și domnilor,

În calitate de președinte, este obligația mea constituțională să asigur Justiției cadrul normativ de funcționare, să apăr independența sistemului judiciar, să exprim așteptările, dar și să atrag atenția asupra unor probleme restante ori nerezolvate.

Sistemul de justiție nu este ceva abstract, ci este compus din oameni și trasăturile personale ale acestora, iar abilitățile lor sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului. De aceea, dintre toate mijloacele prin care se realizează consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente. În același timp, trebuie să știm că niciun cadru normativ și nicio garanție încredințată de o altă putere a statului nu pot asigura independența personală a unui magistrat, dacă acesta nu își însușește și nu aplică ideea de independență. Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul și responsabilitatea mea să mă asigur că Justiția va beneficia de liderii potriviți, acolo unde numirile imi revin în competență. Mai departe însă, performanța de caz și de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia.

Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituțiile nu „aparțin” conducătorilor. Doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice. Așadar, instituțiile trebuie consolidate și apărate în ansamblu, și aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA și DIICOT. De asemenea, din același punct de vedere al consolidării sistemului judiciar, opinez că, în perspectiva regândirii și modernizării arhitecturii instituționale a legilor siguranței naționale și a legii CSAT, este util să luăm în discuție dacă nu cumva între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general, nu o persoană anume, ci instituția procurorului general. De asemenea, cred că CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă pentru că reprezintă instituțiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justiției.

Rolul meu constituțional de mediator mă obligă, totodată, să veghez la protejarea sistemului judiciar de orice ingerință din partea altor puteri ale statului sau a altor entități instituționale. Există linii roșii a căror traversare produce o periculoasă debalansare a echilibrului în stat, iar recalibrarea constituie un proces lung și dificil. Dumneavoastră știți cel mai bine că, inclusiv în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, magistratul trebuie să judece în baza probelor, nu în baza informațiilor, indiferent de unde ar veni acestea.

Un alt obiectiv pe care îl vom asuma împreună este garantarea integrității instituționale și funcționale a instituțiilor din sistemul judiciar. Aceasta este o chestiune ce ține de președinte întrucât orice tentativă de modificare a legislației în domeniul justiției trebuie sa treacă de promulgare.

Consider important de subliniat faptul că Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic. În același timp, Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare. De asemenea, este fundamental ca mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător. Astfel, este esențial ca magistrații judecători și procurori să exercite un control efectiv asupra proporționalității, legalității și utilității tuturor măsurilor procesuale. Aici nu e vorba de a apăra inculpații și faptele lor de ochii opiniei publice, ci de exercitarea cu decență a actului de justiție, de apărarea principiilor care stau la baza oricărei societăți democratice.

Așa cum am văzut cu toții, unii politicieni nu s-au ferit să atace independența justiției. Luând în considerare aceste antecedente, ca și misiunea dumneavoastră conferită de lege, de garant al independenței justiției, trebuie să dovediți în continuare că știți să apărați reputația, onoarea și independența colegilor și a sistemului în ansamblul său. Așadar, CSM trebuie să aibă reacții rapide și să sancționeze imediat orice atacuri, ingerințe, derapaje și imixtiuni în justiție, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal.

Cred că este necesar, de asemenea, să sublinez că, atât în Constițutie, cât și în legile organice ale Justiției, scrie foarte clar că Justiția se înfăptuiește în numele legii. Adică, nu în numele vreunei divinități sau a vreunei persoane, entități ori stări de lucruri. De asemenea, atât în materie civilă, cât și penală, actul de justiție trebuie îndeplinit într-un termen rezonabil, în mod unitar și cu garantarea tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Fiecare din puterile statului, precum și fiecare actor instituțional trebuie să se limiteze la cadrul normativ care îi este trasat prin Constituție și prin legile statutare într-un stat laic și nu religios, civil și nu militar. Doar astfel România va demonstra că este o democrație consolidată și puternică. În fapt, toate acestea reprezintă o Românie a normalității.

Doamnelor și domnilor,

2015 este al optulea an în care România se află sub instrumentul instituit de Comisia Europeană, numit Mecanismul de Cooperare și Verificare. De-a lungul timpului, acesta nu a fost o sperietoare, ci un instrument util, rezultat din parteneriatul cu Uniunea Europeană. MCV-ul a generat un exemplu de bune practici la multe din elementele cheie pe justiție și sunt convins că experiența României va fi fructificată în viitor de alte state care vor adera la Uniunea Europeană.

Au fost opt ani în care sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în consolidarea statului de drept, sub această «umbrelă« instituțională. În ultimii ani însă, rapoartele MCV au constatat progrese importante realizate de aproape toate instituțiile din justiție și, de aceea, cred că este timpul pentru o schimbare.

Stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

Astăzi, aici, în fața dumneavoastră, declar cu responsabilitate că a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită și să se constate că acele condiționalități, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite. 

Așadar, cred că unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituțiile din Justiție, dar și Parlamentul și puterea executivă trebuie să își dea concursul pentru ca, atunci când actualul CSM și actualul Parlament își termină mandatele, să putem bifa împreună această reușită. În încheiere, vreau să vă încurajez – judecători și procurori – să vă continuați munca de schimbare la față a României. Nu vă lăsați intimidați, nu vă lăsați pradă influențelor politice sau amenințărilor! Pentru că nu există altă șansă a acestei țări decât cu un stat de drept consolidat și cu o justiție independentă. Indiferent de natura și dificultatea obstacolelor, magistrații onești vor avea în mine un partener loial în depășirea oricăror piedici.

Vreau să fiți alături de mine, așa cum eu voi fi partenerul dumneavoastră instituțional. Să îmi fiți alături și să ne opunem împreună, din toate puterile, oricăror tentative de distorsionare a realităților și interacțiunilor specifice unui stat de drept, a unei lumi normale. Și nu mă aveți alături doar pe mine, ci și milioanele de cetățeni care au venit la vot, în noiembrie anul trecut. În final, urez succes candidaților înscriși în cursă și vă doresc tuturor multe împliniri profesionale și multă putere de muncă! Vă mulțumesc!”.
Departamentul de Comunicare Publică 
06 Ianuarie 2015”.

Am subliniat acele părți din discurs care au o importanță deosebită. Klaus Iohannis ne-a obișnuit (să sperăm că rămâne constant) cu un comportament bazat pe reguli. Discursul lui a enumerat regulile pe care el le va urma în relația cu Justiția și în relația altor instituții publice cu Justiția.

Imediat după discurs au apărut „criticile”. Monica Macovei a dat tonul pentru presa și susținătorii ei. Că nu trebuie renunțat la MCV, că procurorul general nu are ce căuta în CSAT. Alții au sărit de fund în sus că ICCJ, Ministerul Public și CSAT nu pot avea inițiativă legislativă etc. Presa de scandal, cum ar fi Evenimentul Zilei, HotNews, B1Tv, Antena 3, fiecare în felul său, au criticat cererea lui Iohannis ca din dosarele aflate pe rol să nu mai fie date informații la presă. Panarame. De sus până jos și de la stânga la dreapta.

Să fim clari. MCV a avut și are rolul său. Au trecut 8 ani. Justiția nu se poate reforma dacă nu își dorește să se reformeze. Iohannis i-a spus „Justiției” că este timpul să termine cu reformele, să ajungă la punctul final al reformelor cerute de MCV și să stea pe propriile picioare. A fost un sprijin pentru Justiție MCV-ul însă devine un balast pentru statul român care, păstrând MCV-ul, admite că este incapabil să aibă o Justiție independentă în afara unui control extern.

Intervențiile critice ale unor persoane la ideea finalizării acestui sprijin dar și sistem de supraveghere externă a Justiției sunt ostile statului român. Fac afirmația fără nici o reținere. Îmi vine să folosesc cuvinte mai dure la adresa acestor persoane însă mă abțin. Reacția Monicăi Macovei și a susținătorilor ei este un îndemn la renunțarea la independență. Renunțarea la suveranitate. Pe de altă parte, obiectivul stabilit Justiției de Președintele Iohannis va lipsi pe Monica Macovei și gașca de incompetenți sau oameni de rea credință care o acompaniază de un instrument de tortură mediatică la adresa politicienilor români, la adresa oamenilor care compun Justiția. Fără MCV, Macovei devine o nulitate (cum de fapt și este).

Prezența procurorului general în CSAT este văzută diferit. Bănuiesc că procurorii vor strâmba din nas. Pe de o parte, CSAT este un instrument de conducere administrativ, supra-guvernamental, așa cum are sarcinile constituționale:

„Art. 119 - Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii”.

Membrii CSAT sunt stabiliți prin lege ! Este vorba despre Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT. Unii comentatori și jurnaliști puteau accesa pagina de pe site Președinției (aici) înainte de a spune tâmpenii la televizor.

Unii au sărit în sus pe motiv că procurorul general este magistrat și nu poate îndeplini o altă funcție, iar ca membru al CSAT ar fi o altă funcție. Greșit. Procurorul general conduce instituția care are rolul de acuzator public, singura instituție care poate duce în Justiție cauzele penale ce privesc apărarea țării și securitatea națională ! Ei bine, din punctul meu de vedere, soluția poate fi bună. Chiar foarte bună. Dacă ne uităm la actuala componență a CSAT observăm că acolo apare ministrul Justiției, ministru care are în subordine Ministerul Public (constituțional) însă nu are dreptul să intervină în activitatea acestei structuri. Aici apare o contradicție între competențe. Pentru problemele privind apărarea țării și securitatea națională, procurorul general are mai multe competențe (datorită atribuțiilor funcționale) decât ministrul Justiției !

Se va spune că instituțiile statului sunt obligate să ducă la îndeplinire hotărârile CSAT și că astfel Ministerul Public ar fi obligat să execute dispoziții ale unei instituții administrative. Pe undeva este corect, pe de altă parte este complet greșit. Ministerul Public și mai apoi Justiția au aceleași obligații ca oricare altă instituție a statului român pentru apărarea țării și pentru securitatea națională. Apoi, procurorul general, membru al CSAT, are dreptul și posibilitatea de a își spune cuvântul în cadrul ședințelor și chiar va vota o rezoluție sau alta. În acest fel, procurorul general va informa membrii CSAT care îi sunt limitele și care îi sunt obligațiile pentru fiecare situație în parte. În fine, dacă se ia „la puricat” fiecare idee ce se naște din analiza acestei idei de bază se va ajunge la concluzia că este vorba despre o idee bună.

Presa este nemulțumită pentru apelul lui Iohannis ca CSM să ia atitudine cu privire la „scurgerile nepermise de informații în presă, din dosarele aflate în curs de soluționare”. Primii care au sărit de fund în sus sunt tocmai jurnaliștii care au beneficiat de astfel de informații, cei de la HotNews, Evenimentul Zilei, Antena 3, B1Tv ... Ba, cei de la EvZ spun că informațiile provin de la avocați ! Hait ! Dacă este așa, procurorii se pot auto-sesiza că avocatul „X” a comis o infracțiune și îl pot duce în fața instanței de judecată pentru a fi condamnat. De fapt, nu este cum spun așa-zișii jurnaliști de la EvZ și ... Mare lucru dacă nu or fi procurori care dau cinstea pe rușine lăcomiți la niște „verzișori”. Cererea lui Iohannis este clară: „scurgeri nepermise” din dosarele aflate în curs de soluționare. Este vorba nu doar de protejarea muncii procurorului de caz (nu va mai fi supus presiunii media), este vorba despre protejarea persoanelor cercetate. Nu are ce căuta în presă date despre persoanele care, din varii motive, ajung să dea declarații la procurori. La un moment dat, dosarul devine public, curățat de suspiciuni și variante de lucru operative, cu autori clar determinați. Presa va putea scrie pentru „informarea publicului” (și constituirea dosarelor de șantaj mediatic !) fără nici o teamă.

Și aici a apărut Macovei și ciracii ei. S-au adăugat „salariații” lui Udrea. De aici trag concluzia, fără jenă, că Macovei ar cam fi la originea „justiției” prin intermediul presei. Prea a sărit baba asta de fund în sus.

În concluzie, Iohannis a pus prima „cărămidă” la relația sa cu Justiția. Pentru o țară a normalității.

Cât privește inițiativa legislativă a CSM, ICCJ și MP, eu sunt de acord. Administrarea Justiției se face de către Justiție și nu de către Guvern. Aici este nevoie de modificarea art. 75 alin. (1) din Constituție. Probabil că CSM ar fi cel mai indicat să fie introdus în prevederile constituționale. Guvernul va avea dreptul la un punct de vedere la cererea Camerei Deputaților. Parlamentul însă va hotărî. Am auzit păreri ale unora și altora care m-au făcut să îi privesc pe autori cu multă „reținere”. Geaba diplome dacă ideile sunt puține.

Fără isterie despre accidentul aviatic din Apuseni.

Nu trag concluzii. Observ. Îmi dau cu părerea. Mai puțin când vine vorba despre jurnaliști. Cu aceștia sunt în război.

Îmi repugnă isteria promovată de jurnaliștii de la Antena 3, Realitatea Tv, România Tv etc. Este evident, pentru mine, că jurnaliștii caută să obțină, pe fondul emoțional al populației, un control asupra instituțiilor statului. Prin teroare media vor să determine măsuri administrative benefice patronilor lor, războaielor politice pe care patronii lor le duc.

HotNews aduce niște precizări. Le preiau în integralitate. Au o semnificație despre care voi vorbi.

„„UPDATE ROMATSA: Aeronava BN2 emitea un semnal de urgenta care trebuia decriptat la Moscova, ceea ce nu s-a intamplat/Centrul COSPAS din Moscova: Luni nu a fost primit niciun semnal de avertizare din spatiul aerian al Romaniei
de A.V.     HotNews.ro
Marţi, 21 ianuarie 2014, 16:09 Economie | Telecom

 Au existat informatii de la aparatele aflate in zbor ca avionul prabusit luni avea functionala statia de de transmitere a unui semnal in caz de urgenta. Semnalul trebuia decriptat la centrul de la Moscova, dar expertii din capitala Rusiei nu au raspuns apelurile telefonice si mesajelor electronice ale partii romane se arata intr-un raport preliminar al ROMATSA, informeaza Digi 24.

"Au existat informatii de le aeronavele in zbor despre emisia statiei ELT a aeronavei YRBNP dar nu a existat Informare de la centrul COSPAS-SARSAT, prin centrul alocat de la Moscova (MCC), fiind ulterior contactat MCC de catre ROMATSA (telephonic si e-mail), fara niciun rezultat", se mai spune in documentul citat de Digi 24.

Coordonatele avionului, confirmate de unul dintre pasageri la 16.30.

La ora 16.04 a fost primita informarea de la ISU Oradea ca exista o aeronava aterizata fortat, localizata la sud de lacul Fantanele, cu coordonatele de localizare, potrivit raportului preliminar al ROMATSA.

Ulterior, a aparut informatia ca aeronava a cazut intre pestera Scarisoara si Huedin. La 16.08, ISU Alba a confrmat informatia si pozitia.

"La ora 16.30 ISU Alba a confrmat ca exista coordonatele geografce de la pasager de pe telefonul mobil si a transmis aceste coordonate', mai spune documentul, citat de Digi 24.

UPDATE Reprezentantii Centrului COSPAS din Moscova au declarat, pentru Digi24, ca, in cursul zilei de luni, nu au primit niciun semnal de urgenta din spatiul aerian romanesc si nicio informatie din Romania””.

În media și pe rețelele de socializare de pe internet se duce „războiul coordonatelor”. Se aduc acuzații grave. Nedrepte, de cele mai multe ori.

Este bine că s-au transmis coordonatele primite de la victimă. De aici încolo înțeleg că apar problemele.

Cei care le-au primit, au știut ce să facă cu ele ? Mă refer la echipele de căutare din teren. Știu să lucreze cu coordonatele geografice ? Au avut hărțiile necesare aplicării coordonatelor pentru identificarea poziției avionului prăbușit ? Se pare că au avut hărți turistice. M-am uitat pe hărți turistice pe net și am văzut că nu sunt caroiate, astfel că aplicarea unor coordonate fără o foarte serioasă pregătire topo-geodezică și cunoștințe anterioare în materie nu este posibilă. Ar fi un minus. Apoi, echipele din teren au avut telefoane sau alte instrumente pentru stabilirea propriei locații ? Posibil. Dacă medicul cu telefon și-a determinat poziția geografică, atunci și salvatorii au putut face asta. Dacă ei, salvatorii, și-au putut determina poziția însă nu au avut hărți bune la îndemână, atunci trebuia ca acele coordonate să fie comunicate unei instituții militare sau jandarmilor care să pună pe hărțile proprii (hărți militare) respectivele date, să facă identificarea în zonă și să stabilească un traseu de parcurs pentru echipele de salvare. Este evident că militarii și jandarmii ar fi văzut că accidentul s-a produs în apropierea unei localități - dovadă imaginile cu cetățenii din zonă care au venit cu popă și cruce la locul accidentului. Comunicarea cu responsabilii din acea localitate ar fi asigurat o intervenție mai bună la accident.

Nu s-a petrecut așa. Nu acuz, constat. S-a dat dovadă de amatorism. Eroic el, prin numărul mare de persoane angrenate în căutare și consumul de resurse, însă inutil. Cei 4 km, aproximativi, până la locul producerii accidentului se puteau parcurge într-o oră de către salvatori mergând pe jos și mai repede cu tractorul (cum s-a întâmplat) iar copila aia ar fi avut șanse de supraviețuire. Până la urmă, s-a reușit salvarea celorlalți, ceea ce este foarte bine.

Mai observ că hipotermia a fost cauză a morții fetei și condiție favorabilă a morții lui Iovan. Deduc că pilotul avea puține șanse de supraviețuire. El a avut cel mai dur impact cu solul. Copilotul este, la rândul lui, cel mai afectat fizic datorită impactului cu solul. Fata însă era dezbrăcată ! Se pot trage învățăminte de aici. Cu privire la echipamentul obligatoriu al pasagerilor și piloților în cazul zborurilor utilitare. În plus, se pot trage concluzii cu privire la echipamentul de salvare de la bordul aeronavei. Iarna sunt absolut necesare păturile. La mașini este obligația unei truse medicale. Aeronava avea așa ceva ?

Cu ani în urmă au fost scoase hărțile militare din dotarea standard a structurilor MAI. Poliția, Poliția de Frontieră, celelalte structuri ale MAI mai puțin jandarmii. Nu se mai folosesc. Am acuzat, pe atunci, că este o greșeală. Azi văd că am dreptate. Cu o hartă 1:25000 sau 1:50000 și un bun cunoscător al folosirii ei nu se pierdea timp. Timp care a costat cel puțin o viață.

Accidentul acesta îmi spune că erori au fost multe. De la organizarea deplasării la acțiunea de salvare. Sunt sigur că nu sunt greșeli. Sunt erori cu consecințe nefaste. Sper ca după acest nefericit eveniment să se tragă acele concluzii care să îmbunătățească tipurile de acțiuni.

De ce copila aia a fost luată așa dezbrăcată ?! Nu îmi dă pace gândul.

Crin Antonescu: USL ... dau nota 9

„Dau nota 9, iau un punct pentru că 10 e perfecțiunea și pentru că într-o asemenea coaliție, cu cei doi ani și toate încercările poate fi lipsit de credibilitate să pretinzi că totul a fost perfect în această privință” a spus Crin Antonescu la B1Tv.

După toate frământările din aceste luni din cadrul USL generate de guvernare și de interesele unora și altora, după toate frământările din cadrul USL generate de coabitarea lui Ponta cu Băsescu, după toate achizițiile partidelor din USL din curtea PDL (reevaluări cantitative și calitative care au generat reconfirmări în funcție a unor rapandule portocalii), Crin Antonescu dă nota 9. La B1 Tv acolo unde o apreciere a USL în fața lui Tapalagă și agitații susținători ai postului portocalizat până în fibra optică care asigură transportul informației digitale se traduce ca un cuțit înfipt în piept urmat de o răsucire sadică pentru lărgirea rănii.

Nota 9 este o sinteză, în fapt, a comportamentului alianței. Este o notă mare. Foarte mare. Părerea mea. Nota nouă este rampa spre perfecțiune, către nota 10, ceea ce nu este nici măcar în interiorul unui partid.

Totuși, acest 9 are probabil o explicație, din punctul de vedere al lui Crin Antonescu. Iar eu mă duc către actul de guvernare propriu-zis, în principal și apoi către relația cu Traian Băsescu, în particular. Guvernarea este în limitele permise. O recunoaște franc Crin Antonescu: „Sunt multumit de primele luni de guvernare USL. Depinde la ce ne raportam. Promisiunile din campanie nu se pot evalua acum. Nu s-au rezolvat multe lucruri, insa sunt multumit de guvernare pentru ca stiu ca incepand cu primul-ministru si restul guvernantilor au in vedere rezolvarea problemelor”. Hotnews.

Pe relația cu Traian Băsescu însă, Crin Antonescu se menține ferm pe poziție. Actul coabitării este o aiureală în favoarea suspendatului iar Ponta a comis o eroare. Eroare însă care nu are influență în actul de guvernare. Iar în favoarea actului de guvernare a vorbit favorabil până și suspendatul, cu o zi înainte la Digi24:


„Chiar daca deranjez pe cineva, pot sa spun ca Romania este stabilizata macro si ca veniturile pe primele trei luni s-au facut la nivelul prognozat. Nu inteleg de ce e agitatie pe piata.

Mai mult, semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie, cu 10% mai mult decat in primul trimestru din 2011, exportul e mai mare cu plus 6% in ianuarie, avem o crestere foarte puternica in primele doua luni la exporturile in afara spatiului comunitar, ceea ce arata ca firmele si-au reorientat apetitul de a vinde la export si spre pietele traditionale

Iata ca incep sa apara rezultatele, oamenii de afaceri se indreapta si spre alte zone, ceea ce reduce riscurile legate de productia industriala pe acest an, cand stim ca zona euro ramane pe recesiune

Cresterea nu e spectaculoasa, e la limita, anul trecut 0,7%, cam mare corectia de la 0,2%, nu as vrea sa pun pe seama vreunei presiuni politice, dar nu suntem in recesiune

Marea problema e neutilizarea fondurilor europene

Eu sunt optimist pentru Romania, avem stabilitate politica, pactul - acordul de colaborare institutionala cu guvernul functioneaza, nu avem niciun motiv sa fim ingrijorati

(despre angajamentele din acordul cu FMI) Privatizarile vor fi o problema si arieratele, Guvernul cred ca a luat masurile necesare sa reduca arieratele la autoritatile locale, dar mult mai in detaliu va poate explica premierul. Avem o majoritate larga, se ocupa in detaliu de problematica economica. 

Pe informatia de maxima acurate pe care o am e ca tara e in regula, nu avem motive de ingrijorare, pentru ca desi avem o majoritate uriasa nu a scapat haturile in populisme, sa arunce cu banii de la buget; dar avem o situatie inacceptabila la fondurile europene”. Hotnews.

Formularea lui Băsescu „... chiar dacă deranjez pe cineva ...” are rostul ei. Duce în derizoriu campania anti-USL a PDL, Forța Civică, PNȚ-CD, Noua Republică și presa afiliată. La care se adaugă, surpriză, Mișcarea Populară. Trădare ?! Da, de trei ori trădare ! Dar, vorba aia, să știm și noi. Culmea, au aflat și alții că Băsescu trădează !

În diferența de la 9 la 10, în acel 1, stau toate frământările noastre vizavi de USL. De colaborarea, înțelegerea, cooperarea dintre formațiunile politice care compun USL. Stau toate vorbele de obidă, de ocară spuse de o parte către cealaltă, toate nemulțumirile personale și toate sentimentele de trădare resimțite de noi. Mai ales cele generate de discursul lui Ponta potrivit căruia „Jos Băsescu !” este doar un slogan de campanie și nu poate fi un obiectiv politic, la care se alătură voios Tăriceanu. Tăriceanu care s-a trezit vorbind, anunțând necesitatea unui nou program al guvernării care să privească aspectele economice. Având în vedere ce face Varujan Vosganian la Ministerul Economiei și Chițoiu la Finanțe înclin să cred că Tăriceanu este complet paralel cu realitatea. Pentru că miniștrii care lucrează pe partea economică tocmai asta fac. Fac programe economice reale, căutând să rezolve probleme de fond ale economiei românești nu aiureli „investiționale” așa cum le cere Tăriceanu.

În fine, dau credit lui Antonescu. USL este, astăzi, de nota 9. Nu poate ajunge la 10 însă nici nu poate rămâne la această notă. Sper să nu ajungă mai jos de nota 7. Care este o notă bună, o notă care menține USL pe linia de plutire, o notă care permite o despărțire civilizată atunci când va veni momentul.

S-a terminat campania

Ieri seară s-a pus punct, oficial, campaniei electorale pentru alegerile locale. Oficial. Neoficial ea continuă. Diferite publicații de pe net au, încă, mesaje electorale în clar. Sportivele sunt în frunte. Noi, pe bloguri, continuăm. Pe rețelele de socializare continuăm să îi lămurim pe ai noștri că ai noștri sunt mai bun ca ai lor. Este din categoria bătutului apei în piuă. Sau a frecției la piciorul de lemn. Vorbim, vorbim și vorbim. Suntem buni.

Ieri USL și-a încheiat campania cu un mega-miting și un mic-interviu la grămadă la Gâdea în emisiune. Sinteza zilei. Gâdea era singurul penibil. Ceilalți, Crin Antonescu, Victor Ponta, Daniel Constantin și mereu tânărul Oprescu au fost buni. Chiar foarte buni. Cu alt moderator emisiunea ieșea o bijuterie.

USL spune că va câștiga peste 50% din voturi. Unii spun mai mult, Crin Antonescu și Daniel Constantin, alții sunt mai reținuți deși speră la mai mult. O sinteză bună de la emisiunea lui Gâdea pe HotNews.

PDL, prin Ioan Oltean spune altceva. Postacii PDL se află la datorie și „confirmă” spusele individului. Să vedem duminică seară cine are dreptate.

Presa portocalie este în delir. Cartianu de la Adevărul lui Dinu Patriciu îndeamnă la sabotarea alegerilor prin neprezentarea la vot. Asta doar pentru că o prezentare la vot substanțială ar duce PDL undeva în negura istoriei. Iar dacă PDL dispare, dispare și Băsescu iar Grigore Cartianu rămâne fără cur politic de pupat. Are cur de patron dar nu este suficient pentru „intelectualul” Cartianu. Cei de la Evenimentul Zilei spumegă. Gogoașa atomică Cristoiu face clăbuci. Antonescu l-a pomenit în zemflemea la mitingul USL. Alături de alți „hanaliști” de seamă ca Turcescu și compania. Boc câștigă, fără probleme la Cluj, spune EvZ, fapt ce nu m-ar mira, mare parte dintre clujeni fiind ales pomeniți de fosta guvernare, unii au chiar autostrăzi ce trec prin fața casei. Tot EvZ continuă cu puricatul USL și cu inventarea găinilor fătătoare pe diferite teme care mai de care mai absurde și mai inutile binelui public. Iar Antena 3 nu a încetat cu susținerea lui Florescu în dauna lui Mănescu la Sectorul 6. Iar dacă ne uităm în adâncurile Antenei găsim jocurile de culise ale lui Voiculescu și ale lui Piedone de la Sectorul 4. Mare lucru dacă după campania asta nu se va încerca înlocuirea lui Daniel Constantin cu Piedone pentru că sub conducerea lui Constantin PC a ajuns „periculos” de apropiat de PNL. Iar dacă este să ne amintim de Voiculescu și opțiunile lui, mai degrabă îl văd pe acesta alături de Gabriel Oprea (acest general al izmenelor militare), de Onțanu, de Iordănescu ... toți oameni de bine ai unui regim comunistoid. Ieri nu am urmărit B1 Tv și pe Turcescu, mea culpa, precis ar fi fost Mihail Neamțu pe acolo cu ale lui idei de dreapta culese de pe nu știu unde aplicabile cu ajutorul unor lagăre de concentrare populației unei țări care își dorește o identitatea de care este mândră și nu o imitare sau maimuțărire a unor concepte de stat construite în laboratoarele unor indivizi care nu au nici o cât de mică capacitate de a empatiza cu cei care urmează a fi conduși. Tipul de conducere de dreapta fără empatie, foarte asemănătoare cu regimul fascist din Germania interbelică, a început să fie practicat de Băsescu și gașca lui și a sfârșit sau urmează să sfârșească prost.

Acum trebuie să ne întoarcem la treabă. Avem de dat jos pe Băsescu. Urgent. Pentru a avea puterea în România este obligatoriu să îl ducem pe Crin Antonescu la Președinția României. Urgent.

Tâmpenie portocalie la Curtea Constituțională

Se apropie momentul unei decizii a Curții Constituționale a României la contestația depusă de PDL împotriva legii Ponta-Antonescu care instituie sistemul atribuirii mandatului de parlamentar după alegeri într-un singur tur câștigătorul fiind desemnat candidatul care ia cele mai multe voturi.

Constituțional și legal procedura contestării a fost respectată. Contestația am citit-o la HotNews, iar ei au preluat-o de la Iosif Buble. Pe scurt, fără a intra în amănunte tehnice, presa a prelucrat contestația. Se vorbește, cu precădere despre ce anume a contestat PDL și nu dacă respectiva contestație are legătură sau nu cu Constituția. Ei bine, eu constat că PDL nu are treabă cu Constituția în această contestație. Are treabă cu orice altceva, cu un referendum din 2009, cu un Raportul explicativ al Comisiei de la Veneția în materie electorală, cu părerile politice ale portocalezilor. Folosirea prevederilor constituționale pentru a motiva demersul politicianist îl duce în derizoriu.

Când ataci pentru neconstituționalitate un act normativ adoptat de Parlament te duci, punct ochit-punct lovit la acele prevederi din Constituție care sunt încălcate. În cazul legii adoptate de Parlament, prevederile constituționale sunt respectate. Ad-literam. Alegerile sunt universale, egale, directe, secrete și liber exprimate ((art. 62 alin. (1)). Modul în care sunt distribuite mandatele nu mai este o problemă a Constituției. Câți parlamentari sunt nu mai este treaba Constituției, sub aspectul lor numeric. Numeric se stabilește prin legea electorală.

Unul din pilonii contestației portocalii este referendumul din 2009, organizat de Traian Băsescu ca un apendice al campaniei lui prezidențiale, care a avut două întrebări. În prima se propunea trecerea la Parlamentul Unicameral iar a doua propunea limitarea numărului de parlamentari la 300 (cu excluderea unui raport cu populația țării !). Susținerea de către PDL, în contestație, a nerespectării prevederilor referendumului, în special a numărului de parlamentari, duce tocmai la nerespectarea de către ei a prevederilor art. 62 alin. (2) din Constituție. Ei critică creșterea numărului de parlamentari potrivit noilor prevederi electorale, având ca temei rezultatele recensământului din acest an (încă nefinalizat și neoficializat !) dar propun, anticonstituțional scăderea abruptă a lor fără nici o legătură cu acest raport. Tembeli. Pe de altă parte, referendumul din 2009 are caracter consultativ, nu este obligatoriu. Obligatorii sunt doar referendumurile pentru aprobarea Constituției și demiterea Președintelui României. Iar dacă este să fiu mai precis, din prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție, pe care se sprijină portocalezii, se desprinde și ordinea de prioritate a modului în care se exprimă suveranitatea poporului: organele reprezentative și referendum. Organul reprezentativ suprem este Parlamentul, prin investirea de către Parlament este Guvernul, referendumul organizat de către o putere sau o parte a unei puteri (Președintele este parte a puterii executive !) pentru a afla opinia la un moment dat a populației cu privire la o problemă de interes național având doar rolul de consultare. În caz contrar, o parte a puterii executive (Președintele) ar putea obliga puterea legislativă (Parlamentul) să adopte doar acele legi care îi convin la un moment dat prin rezultatele referendumurilor promovate pe bandă rulantă. Intrăm în zona absurdului.

Absurdul portocalezilor merge și mai departe. Prin contestația depusă ei se auto-denunță, Curții Constituționale, că nu au respectat prevederile referendumului din 2009. Nu au adoptat o nouă Constituție și nu au modificat numărul parlamentarilor pe timpul penibilelor guvernări Boc fără număr. Aici se cuvine, în mod foarte serios, să fac observația că stabilirea prin lege organică a unui număr fix de parlamentari încalcă prevederile actuale ale Constituției din art. 62 alin. (2) care leagă acest număr de raportul cu populația țării. De aceea eu consider că propunerea legislativă a PNL și PSD prin care numărul parlamentarilor este redus la puțin peste 300 de membri este neconstituțional dacă nu are la bază acel raport cu populația țării. Având în vedere că populația țării crește sau scade zilnic, acest raport este relativ. Pe de altă parte, având în vedere faptul că o anumită zonă a țării - localitate, județ -, parte a unui colegiu electoral tradițional, scade sau crește semnificativ în anumite perioade de timp, a stabili un număr mai mic de parlamentari ar duce la nereprezentare. Complicat dar adevărat. Pe de altă parte, norma de reprezentare trebuie să răspundă unei condiții fizice obligatorii: câți oameni poate reprezenta un parlamentar ? Poate un parlamentar să asculte pe toți alegătorii dintr-un colegiu și să le ducă în Parlament nevoile într-un mandat ? Nu cumva norma de reprezentare parlamentară este prea mică ? Iată subiect de discuție pertinent. Apoi, dacă tot este să modificăm Constituția, de ce să nu se prevadă că norma de reprezentare se stabilește decadal, după fiecare recensământ al populației validat ?

Aseară, Sever Voinescu bârfea cu Cartianu la Nașul Tv. Pentru portocalezii disperați de pierderea puterii a venit cotoiul cu ideea că, în Parlament, ar trebui mărit numărul parlamentarilor pentru diaspora pentru că în diaspora sunt, oficial aproape un milion de români iar neoficial peste 3 mil. Cotoiul nu face diferența între domiciliul stabil al acestora și reședința temporară, nu spune de cei care trăiesc aiurea, fără reședință, nu face referire la populațiile de rromi care s-au dus cu totul în statele europene, rromii fiind evident în număr foarte mare, devenind o problemă socială în statele în care parazitează.  O idioțenie mai mare nu am mai auzit până acum. Iar motivarea era legată tocmai de contestația depusă la CCR de PDL, contestație chipurile dezbătută de cei doi. Cretină observație. Separă, pe fond, poporul român de țara lui. Dacă pleacă mai mulți români la muncă în străinătate, după logica lui Voinescu, numărul parlamentarilor ar trebui să îi reprezinte. Am avea, astfel, mai mulți reprezentanți ai românilor care s-au stabilit în străinătate decât ai românilor rămași în țară. Parlamentul României și-ar pierde caracterul național. Ar deveni internațional. Ce reprezentare pot avea românii stabiliți în străinătate în Parlamentul României ? Legile necesare țării și care reflectă suveranitatea națională nu li se pot aplica, ei fiind supuși, în viața de zi cu zi, legilor statului în care s-au stabilit. Dacă este să mă iau după mai multe date publice, aproape jumătate dintre românii nativi sau urmași ai acestora locuiesc în afara țării. Sunt date care arată că în afara teritoriului românesc trăiesc peste 15 mil. de români ! Sunt supuși ai altor state. Înțeleg să fie reprezentați în Parlamentul României însă mi se pare absurd ca reprezentanții lor să fie mai numeroși decât reprezentanții din teritoriul românesc. Dacă am lua în calcul aceste evidențe, ar însemna că în Parlament am avea jumătate de parlamentari (sau mai mult) care să reprezinte, chipurile, interesele românilor din străinătate și jumătate (sau mai puțin) care să reprezinte interesele românilor din țară. Nu pot accepta.

O lungă pledoarie fac în contestația lor priorității Raportului Comisiei de la Veneția în materie electorală. Ideea „bombă” introdusă de cretinii portocalii este aceea că acest raport face parte din „legislația primară” a Uniunii Europene, obligatorie pentru România de la momentul aderării. Folosesc chiar sintagma că acest raport „a statuat”, ceea ce înseamnă că este un fel de statut sau act normativ european cu putere de lege. Aberant. Ar trebui ca în această accepțiune, potrivit prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituție, Raportul Comisiei de la Veneția să înlocuiască legea electorală ! Adevărul este că acest raport este doar o lucrare de recomandare pentru statele membre în materie electorală, autorii acestuia evidențiind liniile comune ale legilor în materie electorală din statele membre și principiile care ies în evidență ca bune practici. Pentru unificare legislativă, raportul recomandă bune practici fără însă ca acestea să fie obligatorii. Dacă acest Raport ar fi obligatoriu în statele membre ale UE, atunci ar trebui să constatăm că toate statele membre sunt cumva „în fault”.

Nici referirile la referendumul din 2009 și nici referirile la Raportul de la Veneția nu sprijină lipsa de constituționalitate reclamată de PDL. Cine citește „manopera” portocalie vede cu ușurință că PDL invită membrii politizați ai Curții Constituționale să voteze politic și să caute ei acele motive de neconstituționalitate de care au nevoie cei din PDL și UDMR pentru a bloca VUM. Nu este exclus să fie așa, din moment ce actuala Curte Constituțională populată cu juriști fără onorabilitate și fără „înaltă competență profesională” a mai comis abuzuri la Constituție pentru a favoriza guvernările Boc fără număr.

Am citit în Cotidianul materialul referitor la „eveniment” și replica lui Ponta. Eu sunt de acord cu ea. Rămâne să fie de acord „și Grivei”.

Regina Ana a României

Regina Ana a României. Da, a României, la fel ca toți cei care sunt români, care se simt responsabili de starea lor, care sunt fericiți că sunt români.

Am urmărit aseară interviul luat reginei în 2008, dat în reluare la TVR 1, luat Reginei Ana de realizatoarea Eugenia Vodă. Am rămas impresionat. Nefiind monarhist am avut beneficiul lipsei emoției generate de simbolul pe care Regina îl reprezintă și am putut urmări omul care s-a confesat jurnalistei. Am cătat azi să văd dacă pot lua un video, ceva, de la TVR însă nu am putut. Interviul însă este publicat, iar eu l-am luat de Hotnews, care l-a publicat în 13 ianuarie 2008. Nu îmi amintesc să fi văzut interviul, poate mă lasă memoria, dar mă bucur că l-am văzut ieri.

Sincer, interviul m-a emoționat. Republican, republican însă noblețea și calitatea umană demonstrate de Regina Ana au fost de excepție.

Preiau interviul și îl pun aici. Mi-a plăcut atât de mult încât îl citesc și recitesc cu multă plăcere.

Bine v-am gasit, stimati telespectatori! Invitata noastra este o profesionista a nobletei, daca se poate spune asa, regina Ana. Majestate, si inainte de a incepe filmarea, mi-ati spus ca Majestate e prea complicat si prea pretios si ca preferati sa va spun simplu. Ideea de protocol nu v-a caracterizat niciodata.

Regina Ana: Sunt o femeie normala, care a avut bucuria, fericirea de a se casatori cu un om extraordinar, regele Mihai de Romania. Sunt fericita sa fiu sotia Sa, totusi tot acest protocol si tot /.../ nu il inteleg.
Realizator: Ne aflam in sufrageria Palatului Elisabeta. Focul arde in seminee si trosneste din cand in cand si, de fapt, mi-ati spus ca e prima oara cand vedeti focul aprins aici.
Regina Ana: Da.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca, daca am face focul aici, ar trebui inlaturata cenusa si asta este munca. Sa spargi lemnele, sa le asezi, sa le aprinzi si asa mai departe, asta inseamna multa munca in casa si nu sunt multi cei care muncesc. In plus, un foc /.../.
Realizator: Un singur lucru am adus cu noi, jilturile, pe care, cand le-ati vazut ati spus ca vi se par prea grandioase si daca o regina nu le foloseste, cine sa le foloseasca?! Deci, trecem peste protocol si vreau sa va rog, ca v-ati nascut in Franta, sa incepem din asa-numitul chestionar al lui Proust. Suna amuzant chestionarul lui Proust cu o regina. Care e principala dvs. trasatura?
Regina Ana: Sunt incapatanata.
Realizator: Sunteti incapatanata?
Regina Ana: Da. Pentru ca, daca trebuie facut un lucru, se face. /.../ Trebuie sa fii corect sa faci ce spui.
Realizator: Si mergeti totdeauna pana la capat?
Regina Ana: Trebuie pentru ca nu e bine altfel, e ca o iarba pe care nu o tunzi, o lasi sa creasca. stiti cum este iarba pe o peluza, daca nu o tunzi cu regularitate creste prea mare si nu e bine, nu se vede frumos. Deci trebuie sa faci lucrurile pana la capat.
Realizator: A face lucrurile profund, adevarat si la timp.
Regina Ana: Da.
Realizator: Iata! Poate asta e prima lectie a ceea ce se cheama educatie regala. Indeletnicirea dvs. favorita?
Regina Ana: Nu as spune ca am ocupatii favorite. Imi place sa citesc, imi place gradinaritul.
Realizator: Stiti de ce facem acest chestionar al lui Proust? Pentru ca sa telespectatorii sa vada, prin acest chestionar, si modul dvs de a gandi, cifrul dvs sufletesc, daca se poate spune asa, pentru ca am vazut ca v-ati ferit de interviuri foarte mult.
Regina Ana: Nu am dat niciodata interviuri.
Realizator: A, bun.
Regina Ana: Nu, niciodata ca acum; e prima oara.
Realizator: Calitatea pe care o preferati la un barbat care e?
Regina Ana: As spune ca onestitatea.
Realizator: si calitatea pe care o preferati la o femeie?
Regina Ana: Sa fie sincera.
Realizator: Ce pretuiti cel mai mult la prietenii dvs?
Regina Ana: Prietenia lor.
Realizator: Imi plac oamenii?
Regina Ana: Sinceri.
Realizator: Chiar daca sinceritatea este dureroasa uneori?
Regina Ana: imi place si asa. Trebuie sa te porti cum ti-e felul.
Realizator: si dumneavoastra cum sunteti?
Regina Ana: Asa cum sunt. /.../
Realizator: Defectul dvs care credeti ca e? O regina poate recunoaste ca are un defect?
Regina Ana: Am multe defecte. /.../
Realizator: Pentru interviul nostru ajunge unul.
Regina Ana: Un defect...
Realizator: Defectul principal al unei femei, al unei regine incapatanate.
Regina Ana: Sa critic. Da, pentru ca critica poate ajunge departe, poate merge in multe domenii.
Realizator: Si in domeniul politic?
Regina Ana: Nu, politica nu ma intereseaza nici catusi de putin /.../, exista politicieni care se ocupa cu asta si ii las sa isi faca treaba.
Realizator: O sa le spun telespectatorilor ca fratele dvs Jacques avea sa aiba un sfarsit trist si absurd.
Regina Ana: E trist pentru ca eram patru in familie, eu am trei frati: Jacques, apoi Michel si Andre, care erau cei mai mici. Deci ei erau totdeuna impreuna si cand am auzit de un accident stupid de masina, care nu era din vina sa, asta m-a marcat intr-adevar, a fost o lovitura teribila si pentru parintii mei de asemenea. El venea de la /.../ la volanul masinii sale, venea de la serviciu si o alta masina a incercat sa il depaseasca.
Realizator: Asta se intampla in anii '60?
Regina Ana: Nu imi mai amintesc. Ma intrebati de date, dar eu nu ma pricep la calcule.
Realizator: Uitati varstele, cred ca si varsta dvs, dar o sa le spun telespectatorilor ca impliniti - si ii purtati foarte frumos - in 2008, 85 de ani si regele implineste...
Regina Ana: 87 de ani, cred.
Realizator: ...87 de ani. impliniti si 60 de ani de la nunta.
Regina Ana: Da, este adevarat.
Realizator: si m-am gandit, citind cartile despre rege, chiar a aparut de curand o carte interesanta de...
Regina Ana: Ivor Porter.
Realizator: Ivor Porter, "Mihai I al Romaniei - Regele si tara" - foarte interesanta - si citind-o am remarcat un lucru ca exact in ianuarie 1948 regele Mihai a parasit tara.
Regina Ana: Asa este.
Realizator: Deci, si de la acel moment au trecut 60 de ani.
Regina Ana: Da, intr-adevar.
Realizator: Sa continuam chestionarul lui Proust. Locul in care v-ar placea sa traiti?
Regina Ana: Sunt fericita unde ma aflu.
Realizator: Care e visul dvs de fericire? Cum va imaginati fericirea?
Regina Ana: Nu am nevoie sa imi imaginez, sunt fericita.
Realizator: si ati avut-o intotdeauna?
Regina Ana: Da.
Realizator: Asta e un secret al dvs. Am vazut in carti ca ati avut intotdeauna ceea ce se cheama la joie de vivre, "bucuria de a trai", chiar cand nu aveati un ban, chiar cand erati in plina criza financiara.
Regina Ana: Cum se spune in franceza "Banii nu aduc fericirea" si asa este pentru ca oamenii care au multi bani credeti ca sunt fericiti? Ei se tem mereu ca ii vor pierde.
Realizator: Au grija. Care ar fi, dupa dumneavoastra, culmea nefericirii? /ab/
Regina Ana: Sa pierzi pe cineva pe care il iubesti. Poate fi un caine, o persoana, o vaza care se sparge /.../.
Realizator: Cu inima.
Regina Ana: Cu inima.
Realizator: Culoarea dumneavoastra preferata care este?
Regina Ana: imi place foarte mult albastrul, albastrul marii, pentru ca este un albastru care /.../ care se schimba, care nu e niciodata la fel. Pot sa privesc marea ore-n sir.
Realizator: Da?
Regina Ana: E minunat ce vedeti ca si culoare.
Realizator: Floarea dumneavoastra preferata?
Regina Ana: imi plac foarte mult florile de camp, cum ar fi macii, /.../, florile salbatice; Lacrimioara e asa de frumoasa! Natura ne daruieste atat de multe lucruri! De aceea iubesc eu florile natuirale pentru ca exista multe flori prea sofisticate si care devin artificiale cu toata frumusetea lor.
Realizator: Asta va caracterizeaza. Sunteti o regina care nu iubeste protocolul, artificialitatea si prefera lucrurile naturale, adevarate. Pasarea dumneavoastra preferata?
Regina Ana: Toate pasarile sunt minunate. Unde locuim acum, in Elvetia, sunt doua /.../ si daca nu li se dau grauntele in cutioarele lor, ele vin la fereastra sa ni le ceara.
Realizator: Sa continuam chestionarul lui Proust. Un poet care va place mult, poetul dumneavoastra?
Regina Ana: La Fontaine. Pentru ca sunt simple si le inteleg.
Realizator: Prozatorii dumneavoastra preferati?
Regina Ana: O, sunt atat de multi!
Realizator: Compozitorii preferati?
Regina Ana: imi plac Chopin, Saint-Saens, care e foarte frumos. imi plac clasicii. Muzica m-a ajutat mult. Cand eram la scoala trebuia sa invatam texte si unicul mod in care puteam invata texte era impreuna cu muzica.
Realizator: Ati studiat la Paris?
Regina Ana: Nu. Pentru ca a trebuit sa muncesc. Pentru ca parintii mei au vrut ca noi toti sa avem un serviciu. Daca ai un serviciu, muncesti, nu puteai incepe sa te distrezi. Noi am mers toti la munca si fiicele mele lucreaza toate. Trebuie sa muncesti.
Realizator: Indiferent de banii pe care ii ai.
Regina Ana: Absolut!
Realizator: Dar, daca ati fi fost posesoarea unei mari averi?
Regina Ana: stiti, munca va confera libertate. Daca nu munciti ce faceti, iesiti, va plictisiti? Daca aveti un serviciu, sunteti fericit. /.../ Munca este ceva important.
Realizator: Da, dar depinde de munca. Nu uitati ca fascistii spuneau "Arbeit macht frei", "Munca va face liberi".
Regina Ana: Da, dar trebuie sa faci ceva. Nu neaparat sa muncesti pana nu mai poti, dar poti /.../. Bucataria nu e chiar...
Realizator: Munca dumneavoastra preferata. Am vazut ca ati lucrat la New York intr-un magazin.
Regina Ana: Da, eram vanzatoare de panglici si flori artificiale. Nu era /.../ pentru mine, dar ceea ce era amuzant era aranjarea vitrinelor. E ciudat cat de multe persoane cumpara panglici, flori artificiale pentru costumele lor. O astfel de munca te invata ceva si anume ca exista persoane care pot fi foarte politicoase cu tine si altele care te trateaza ca si cum nu ai exista. Eu sunt intotdeauna foarte atenta sa spun multumesc, sa spun buna ziua vanzatorilor.
Realizator: Da? De atunci ati ramas cu asta. Atunci aveati cati ani?
Regina Ana: Avem vreo 20 de ani, cred.
Realizator: Aveati in jur de 20 de ani, erati vanzatoare la New York, intr-un mare magazin. inca nu il cunosteati pe regele Mihai. Erati principesa Ana de Bourbon-Parma.
Regina Ana: Nu principesa, va rog. Eram Anne de Bourbon.
Realizator: Ana de Bourbon-Parma. Erati...
Regina Ana: Nu, Parma era prea lung. Anne de Bourbon.
Realizator: Fiica?
Regina Ana: Fiica lui Rene Bourbon.
Realizator: Titlul dumneavoastra nobiliar care era?
Regina Ana: Alteta regala. /.../ Te nasti asa.
Realizator: Aveti o noblete autentica si prima intrebare ar fi, de fapt, focul trosneste in semineu.
Regina Ana: /.../
Realizator: Ce inseamna, dupa dumneavoastra, a avea sange albastru?
Regina Ana: M-am intrebat mereu si multumesc lui Dumnezeu /.../. Nu stiu, nu stiu /.../ e ridicol.
Realizator: Apropo de asta, vreau sa va spun un lucru, ca cineva antimonarhic - e un sentiment pe care poate sa-l aiba foarte multa lume, nu, antimonarhismul, si l-ati cunoscut.
Regina Ana: Eu nu inteleg asta, antimonarhism. /.../
Realizator: Antiderapant?
Regina Ana: Da. /.../
Realizator: Antipatii. Pot exista. O realitate este, si anume este vorba de realitatea arborelui genealogic. Pe de alta parte, ati remarcat ca arborele genealogic nu este suficient ca sa faca din cineva un profesionist al nobletei si ca exista persoane - am vazut, chiar dumneavoastra povestiti admiratia pentru Elisabeta Rizea - exista taranci, de pilda, care au o noblete...
Regina Ana: Asa este. Iata, de pilda, cum vorbiti despre aceasta doamna extraordinara /.../, de ce a facut ea in viata. Cred ca este o mare doamna. Nu e nevoie sa fii nobil pentru a fi mare.
Realizator: Exact. Mi-ati spus ca va place sa criticati. Spuneti-mi, dumneavoastra priviti o femeie si dupa ce va ghidati ca sa va dati seama daca este o doamna sau face pe doamna.
Regina Ana: O doamna adevarata o cunosti imediat pentru ca e umila, modesta.
Realizator: Modestia.
Regina Ana: Da, modestia.
Realizator: Asta este prima calitate de noblete. Dar, din pacate, realitatea ne contrazice.
Regina Ana: Ce vreti, daca atat de multi vor sa para nobili! Bietii de ei! ii plang...
Realizator: Bine, realitatea istorica va contrazice, pentru ca, din pacate, istora este plina de regi aroganti, de regine arogante. Din nefericire.
Regina Ana: Da. Priviti istoria Frantei... Sunt foarte multi.
Realizator: Iata.
Regina Ana: Da, pentru ca li s-a urcat la cap.
Realizator: Puterea absoluta care corupe in mod absolut, dar nu pe toata lumea.
Regina Ana: Nu pe toata lumea.
Realizator: Exista si oameni care rezista la asta. De pilda, citind biografia regelui Mihai, m-a induiosat un lucru, ca toata lumea spunea ca mediul corupt de la Palat, luat de Carol al II-lea si crescut acolo, in acea atmosfera, repet, corupta, regele se va molipsi de la asta. Or, regele Mihai, prin structura, nu s-a molipsit.
Regina Ana: Da, asa este.
Realizator: Eroinele dumneavoastra preferate din viata privata, cine au fost?
Regina Ana: Regina Elena a Romaniei.
Realizator: Mama regelui Mihai. Ati iubit-o.
Regina Ana: Da.
Realizator: si ea v-a iubit. Cred ca ideea Majestatii sale Regina Elena a fost sa va casatoriti cu regele Mihai. Nu credeti?
Regina Ana: Nu cred, pentru ca daca as fi stiut, nu s-ar mai fi intamplat asta.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca este o mare responsabilitate, responsabilitatea de a trai cu cineva si de a-l iubi.
Realizator: Dar dumneavoastra nu fugiti de responsabilitati. Am vazut ca, dimpotriva. Ce grad ati avut in razboi?
Regina Ana: Mai intai, caporal, apoi aspirant si apoi am fost avansata la gradul de locotenent.
Realizator: Deci, ati fost locotenent in al II-lea razboi mondial. si ce ati facut?
Regina Ana: La inceput, am condus o ambulanta. Era o munca foarte grea pentru ca vedeai atat de multa suferinta... Tineri care stiai ca o sa moara si nu puteai face nimic pentru ei, decat, uneori, sa-i tii de mana.
Realizator: Ati tinut mana unor tineri care mureau in ambulanta?
Regina Ana: Da, da. intotdeauna trebuie sa oferi dragoste, daca poti. Nu aveau parinti, nu aveau pe nimeni. Erau foarte tineri si am vazut multe asemenea situatii... Dupa asta m-am mutat si am devenit soferul comandantului. Faceam curierat.
Realizator: Erati pe front. si cat timp ati stat pe front?
Regina Ana: Aproape doi ani si jumatate.
Realizator: Doi ani si jumatate? V-ati riscat viata, nu?
Regina Ana: Dar toata lumea isi risca viata!
Realizator: stiti multe altete care au plecat sa lupte pe front si care au condus ambulanta?
Regina Ana: Toti fratii mei au fost pe front. Jacques a fost aviator, in Norvegia, Michel a fost parasutist si Andre in "Irish Guards". Deci toti am fost inrolati in armata.
Realizator: Toti voluntari.
Regina Ana: Da. Tata a facut si razboiul din Finlanda, ca voluntar. Suntem oameni care iubim libertatea.
Realizator: O familie regala, cum spune fiica dumneavoastra cea mare intr-un interviu, "usor anarhista". si mama dumneavoastra, Margarethe a Danemarcei, era nonconformista.
Regina Ana: Pentru ca mama avea patru frati. Asa cum eu am avut trei, ea a avut patru, si poate asa se explica felul nostru de a fi.
Realizator: Adica?
Regina Ana: Sa faci ceva in viata, despre asta este vorba. Ne-au invatat sa muncim. Mama si tata au fost niste oameni extraordinari.
Realizator: Continuam chestionarul lui Proust. Ce detestati cel mai mult?
Regina Ana: Sunt multe lucruri care nu-mi plac, dar pe primul loc sunt oamenii ingamfati, cu nasul pe sus. Care-i privesc pe ceilalti de sus.
Realizator: Detestati aroganta.
Regina Ana: Da, aroganta.
Realizator: Talentul pe care v-ati fi dorit sa-l aveti?
Regina Ana: Poate as fi dorit sa fiu pictor. Sa cant, nu! Cant fals !
Realizator: si n-ati pictat niciodata?
Regina Ana: Am pictat doar de amuzament.
Realizator: in schimb, ati facut enorm de multe fotografii.
Regina Ana: Regele este un fotograf formidabil!
Realizator: Dar si dumneavoastra.
Regina Ana: Eu fac fotografii ca sa pastez o amintire, dar el poate fotografia orice. Este un artist si face fotografii minunate.
Realizator: V-ati gandit vreodata cum ar arata toate fotografiile regelui si ale dumneavoastra, adunate intr-un album?
Regina Ana: Ar fi multe...
Realizator: si am vazut ca regele Mihai este ordonat si stie fiecare cliseu unde este, in timp ce dumneavoastra, iata, un mic defect, le tineti intr-o dezordine...! Este adevarat?
Regina Ana: Da, este adevarat.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca este mai usor sa fii dezordonat decat ordonat. Sa fii ordonat, este o disciplina si eu n-am aceasta disciplina. si atunci prefer sa fiu dezordonata.
Realizator: Banuiesc ca va alintati, pentru ca ati avut toata viata o disciplina teribila.
Regina Ana: Cand faci ceva pentru tine iti poti permite sa fii indisciplinat.
Realizator: Ah, deci este un lux. Luxul indisciplinei.
Regina Ana: Da!
Realizator: in fine, ultima intrebare a chestionarului: deviza dumneavoastra.
Regina Ana: Nu neaparat sa te distrezi, dar sa traiesti fiecare zi. Asta este deviza mea. Nu te gandi la ziua de maine. Pana maine mai e... Ziua de ieri a trecut, sa traim ziua de azi. si azi pastrez aceasta deviza. Nu stii niciodata ce o sa se intample.
Realizator: Cu toate ca se spune "si maine este o zi"
Regina Ana: Da, dar asta uneori nu se intampla. "O sa vedem maine", se poate spune. Dar intotdeauna cu un imens semn de intrebare. O sa vedem... Oare o sa vedem, sau nu? Azi stim, pentru ca traim clipa.
Realizator: Deci, "carpe diem". Dar, la dumneavoastra "bucura-te de ziua de azi", cu modestie, cum ati spus, cu tenacitate, intr-un spirit al nobletii innascute, nu? Asa vedeti bucuria zilei si nu, sa zicem, in stil Carol a II-lea.
Regina Ana: Nu l-am intalnit niciodata pe Carol al II-lea, deci n-as putea spune. Ce a facut bine Carol al II-lea... A facut cateva lucruri frumoase, cum ar fi Muzeul Satului si alte doua sau trei muzee... in sensul acesta era formidabil.
Realizator: Dar am vazut ca atunci cand v-ati maritat cu regele Mihai, Carol al II-lea v-a scris o scrisoare in care va sfatuia sa fiti o sotie buna pentru regele Mihai.
Regina Ana: in scrisoarea mea, in esenta, i-am raspuns asa: "Sper sa fiu la fel de buna sotie, pe cat de bun sot ati fost pentru soacra mea!" Cred ca era foarte ironic./ee/
Realizator: Dar v-a sfatuit cineva sa-i scrieti asa?
Regina Ana: Nu, am facut-o singura.
Realizator: Nu v-ati consultat cu regele?
Regina Ana: I-am citit scrisoarea si l-am intrebat "Pot sa i-o trimit tatalui tau?" si el mi-a raspuns "Da-i drumul!"
Realizator: Va dati seama? Scrisoarea asta poate, intr-un fel, a avut drept consecinta faptul ca niciodata nu l-ati vazut pe Carol al II-lea si ca niciodata tatal nu si-a cautat fiul.
Regina Ana: Nu.
Realizator: si nici fiul nu l-a cautat pe tata, cu toate ca, iata ce scena de cinema, in 1940, cand Carol a parasit Romania, noaptea, la ora 3:30, singurul din familie, care l-a insotit pe peron, cu toate ca Antonescu l-a sfatuit sa nu mearga, sa nu-si conduca tatal, a fost regele Mihai. Regele Mihai avea 18 ani si si-a condus la gara tatal. Aici e destinul sotului dumneavoastra inainte de a va cunoaste. Un copil cu un destin trist.
Regina Ana: Trebuie spus ca regele e un rege onest si drept. Daca s-a gandit ca e de datoria lui sa-si conduca tatal la gara, a facut-o. El si-a facut intotdeauna datoria. Asa e regele Mihai.
Realizator: L-a condus la gara. Atunci a fost ultima oara in viata cand si-a vazut tatal. Iata ce destin. Un copil crescut fara mama - cand avea 11 ani regina Elena a plecat la Florenta si copilul a vazut-o doar doua luni pe an.
Regina Ana: Gasesc teribil faptul ca parintii sa nu-si vada copiii. Acum depinde si ce fel de parinti... Iar o mama sa nu-si vada copilul decat o luna pe an, uneori si mai putin... E infiorator si necinstit.
Realizator: Au fost conflicte si o stare de tensiune permanenta intre regina Elena si Carol al II-lea, iar regele Mihai, anii in care un copil e cel mai sensibil, i-a petrecut intr-o atmosfera incalcita si corupta si totusi regele a reusit, in acel context, sa ramana un copil, un rege bun, bland.
Regina Ana: Daca ati fi cunoscut-o pe regina Elena, ati fi vazut ca regina e cea care i-a transmis fiului ei toate aceste calitati. Iata de ce ii sunt foarte recunoscatoare reginei.
Realizator: Cand ati vazut-o prima data pe regina Elena?
Regina Ana: Cred ca la Copenhaga, in Danemarca, pentru ca era verisoara cu mama. Se intelegeau foarte bine si se vedeau si la Paris. Era o persoana minunata, care a dat mereu dovada de spirit de dreptate. Ne-a ajutat mult pe mine si pe fiicele mele. Reginei Elena ii datoram mult din ceea ce suntem astazi.
Realizator: Dar am vazut in carte ca regina Elena avea o vila superba, vila Sparta, intre Florenta si Piesole. O intrebare ar fi de ce nu ati mers sa locuiti acolo?
Regina Ana: Regina Elena a spus ca un cuplu tanar trebuie sa locuiasca singur, si nu cu socrii.
Realizator: si avea dreptate?
Regina Ana: Da.
Realizator: si atunci v-ati luat destinul in maini.
Regina Ana: Cred ca a fost o idee buna. Pentru ca altfel mama ii va spune mereu fiului sau fiicei ce sa faca.
Realizator: si v-ati mutat in Anglia.
Regina Ana: Da.
Realizator: Regele Mihai in 1947 a semnat abdicarea fortata.
Regina Ana: Da, pentru ca daca nu ar fi semnat, ar fi fost impuscati o mie de tineri.
Realizator: Erau tinerii care erau deja in puscarii, pentru ca ei vedeau in Coroana singura solutie a acelui moment, ca sa se opuna comunismului care urma sa vina si de asta au fost arestati. si a fost santajul asupra regelui ca, daca nu semneaza, acei o mie de tineri vor fi lichidati.
Regina Ana: Da.
Realizator: si regele a semnat si a plecat cu acel tren care nu continea valori. stiti ca in Romania ani de propaganda au introdus in creierele unor generatii ideea ca regele a plecat cu vagoane cu bunuri, cu averi, cu trenul regal, care era plin de comori si care a parasit Romania si, citind acum adevarul istoric, ramai socat sa vezi ca regele a plecat cu strictul necesar impreuna cu mama, regina Elena, ca au fost controlati. Pana si painea si fructele au fost taiate in doua in trenul care a plecat...
Regina Ana: Exact asa.
Realizator: ...si s-a suit in tren. Pana a ajuns la tren, a trecut printr-un culoar de ofiteri intorsi cu spatele si ultima imagine a regelui din Romania a fost un soldat a intors capul si regele a vazut cum plangea. V-a povestit aceasta scena?
Regina Ana: Nu, am citit-o. Sunt atatea intamplari... Nu-mi placea sa ne povesteasca intamplari triste!
Realizator: Spuneti in carte ca au fost necesari zece ani pentru ca regele sa-si depaseasca traumatismul sufletesc privitor la tara lui.
Regina Ana: Asa e.
Realizator: si trenul a ajuns la Viena. Viena avea sectorul sovietic. Trenul a trecut de sectorul sovietic, a aparut un capitan american, care i-a spus "Sire, sunteti liber!"
Regina Ana: Asta e formidabil!
Realizator: Este, cred, replica care desparte ca o bariera existenta regelui Mihai. si de acolo, de la aceasta bariera, l-ati preluat dumneavoastra. Primul moment cand l-ati vazut pe regele Mihai care a fost?
Regina Ana: Varul meu, Jean de Luxemburg, dadea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Am mers acolo, mai ales ca nu fusesem la nunta reginei Elisabeta. Mama si fratii mei erau deja acolo, la hotelul Claridge's. Cand am ajuns, am urcat la apartamentul unde stiam ca e mama. Intrand, am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei si pe mama. Iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma... Cum nu iesisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenta, am luat pozitie de drepti si l-am salutat lovind calcaiele ca un soldat! M-am simtit atat de umilita de mine insami, incat am iesit imediat, ca sa merg la verisoarele mele, care erau la alt etaj.
Realizator: si lumea s-a amuzat?
Regina Ana: Nu stiu. Atunci am plecat foarte repede. Dupa asta am mers la cinema impreuna, pentru ca regele nu stia cum se sta la coada la un cinematograf, cum se plateste... Da! Atunci fratele meu Michel si cu mine l-am invatat cum se traieste simplu, nu intr-un palat. Asa a aflat cum se sta la coada, cum se plateste la un magazin, cum se cumpara bilete la cinema. Era amuzant. Nu stia nici cum se plateste taxiul.
Realizator: Nu stia sa plateasca taxiul! Deci, iata, dvs sunteti omul care l-ati ghidat pe rege spre normalitate.
Regina Ana: Voila!
Realizator: si aveti o replica, o replica usor consolatoare in care-i spuneti regelui ca ar fi putut fi un bun rege constitutional, dar daca viata a vrut sa fie altfel poate sa incerce sa fie un bun pilot, un bun fotograf.
Regina Ana: Chiar asa e, acum poate face de toate. E un excelent mecanic, ar fi putut fi inginer mecanic.
Realizator: Am vazut ca regele a fost la un moment dat pilot de incercare cativa ani. Nu va era frica cand incerca avioane, cand zbura?
Regina Ana: Nu, de ce sa-mi fie frica?
Realizator: De un accident.
Regina Ana: Cand ti-e frica tie, ii dai frica si celuilalt.
Realizator: Deci nu trebuie sa ai frica nici pentru ceilalti, nici pentru tine?
Regina Ana: Nu, pentru ca imi telefona cand ajungea undeva. Daca ti-e frica, frica ta genereaza frica
Realizator: Frica naste frica. si m-a surprins ca, pe langa munca asta de mecanic - regele iubea Jeep-urile, se stie, deja e intrat in istorie ca se pricepe la motoare si era un artist in zona asta - m-a surprins un lucru pe care mai putina lume il stie, si anume ca regele Mihai a facut timp de 9 ani brokeraj, a fost specializat la New York, la o agentie de brokeraj si a fost broker.
Regina Ana: Da, a fost dificil pentru el sa fie broker. Atunci cand esti broker trebuie sa iesi mult in oras, sa mergi la cocteluri si la dineuri, ca sa gasesti clienti. si nu era genul nostru. Deci, era dificil.
Realizator: M-a amuzat o replica din carte, si anume ca regele Mihai a renuntat la brokeraj dupa 9 ani de brokeraj, cand si-a pierdut si ultimul client.
Regina Ana: Nu as spune ca a pierdut ultimul client. Ultimul client l-a parasit.
Realizator: si regele a fost broker la New York. I se spunea Michael King. King devenise un nume propriu.
Regina Ana: in Elvetia, cand mergem la clubul nostru, al Jeep-urilor si masinilor militare, ni se spune "Monsieur Michel" si "Madame Anne".
Realizator: Mi-am amintit, citind despre dvs, o scena care m-a amuzat, de la New York, de la coafor. Ca v-a dus cu o prietena la coafor si v-a prezentat coafezei "Queen Anne" si cand v-a venit randul coafeza cum v-a strigat?
Regina Ana: Queenie (reginuta). A fost foarte nostim.
Realizator: si pe dvs asta v-a amuzat!
Regina Ana: Da, enorm, a fost teribil de amuzant.
Realizator: Deci l-ati preluat pe regele Mihai, un rege trist.
Regina Ana: E foarte greu sa pierzi o tara. Ganditi-va, pierzi totul! Cand ii vad astazi pe bietii refugiati, mi se pare ceva ingrozitor. Azi vezi refugiati peste tot in lume. Sa pierzi totul! Nu mai ai radacini... Pentru ca radacinile sunt in tara ta. E foarte greu... Ce bucurie a simtit cand s-a putut intoarce aici, in Romania, tara inimii lui...
Realizator: Radacinile regelui sunt in Romania. Regele era, este ortodox. Dvs sunteti catolica.
Regina Ana: Da.
Realizator: Cum ati rezolvat problema, pentru ca stiu ca papa nu a fost de-acord cu acest mariaj?
Regina Ana: Mama si soacra mea, regina Elena, au mers amandoi sa ceara acordul papei Pius XII. si mama a mers atat de departe incat a dat cu pumnul in masa!
Realizator: in fata papei?
Regina Ana: Da, erau asezati asa... Mama era furioasa pentru ca papa a spus "Nu-mi pot da binecuvantarea".
Realizator: Mama a izbit cu pumnul in masa in fata papei si asa banuiesc ca audienta s-a terminat pe loc.
Regina Ana: Da.
Realizator: Dar spuneti-mi, dvs, in toata viata dvs, ati izbit vreodata cu pumnul in masa? Sinceritate, Majestate!
Regina Ana: Cu palma, poate...
Realizator: A, e o diferenta.
Regina Ana: Asa nu, nu cred. in primul rand, te doare mana. Asa nu te doare.
Realizator: Deci, vedeti, acum imi dau seama ce diferenta e intre a izbi cu pumnul in masa si a izbi cu palma in masa. E o diferenta!
Regina Ana: A fost destul de amuzant ce s-a intamplat. in consecinta, parintii mei n-au putut veni la nunta. Unchiul meu, printul Erik de Danemarca, l-a inlocuit pe tata.
Realizator: Care era protestant si singurul din familie care a venit. Dar mama, tata, fratii, nimeni nu a venit la nunta dvs. si nu v-ati simtit atunci o victima? N-ati suferit, nu v-ati plans de mila?
Regina Ana: Dar de ce?
Realizator: Ca nimeni din fratii iubiti, mama, tata nu au venit la nunta de la Atena?
Regina Ana: Era alegerea mea. Daca iubesti pe cineva, e alegerea ta. Alegerea mera era regele Mihai. Deci m-am maritat cu regele Mihai! si mult mai tarziu, fratii mei, André si Michel, au venit la Vila Sparta cu catelusul meu, un pechinez pe care-l iubeam mult si pe care-l chema Whimpy. L-au adus cu ei.
Realizator: Dar ati avut deci curajul, independenta, sa va maritati cu regele Mihai la Atena si sa suportati ca nimeni din familia dvs iubita sa nu participe. si, cum ati spus, tenace, totusi, peste 18 ani ati avut si o ceremonie catolica.
Regina Ana: Eram foarte buni prieteni cu Rainier si Grace de Monaco. Mama locuia iarna la Monte Carlo, pentru ca nici ei nu-i placea frigul. Cand era acolo, veneam din Elvetia s-o vedem. intr-o zi ne-a spus ca o sa-i intrebe pe Rainier si pe Grace daca s-ar putea aranja o casatorie catolica, aici, cu preotul palatului./am/al/
Realizator: si ati facut si acest mariaj, la care a participat cineva din familie, sau nu?
Regina Ana: Da, mama era acolo. Era ceea ce conta.
Realizator: Cum a suportat regina Elena pierderea Vilei Sparta?
Regina Ana: Doamne, a fost teribil. Cand ne-am casatorit, regele, cu generozitatea lui mostenita de la regina Elena, mi-a daruit un formidabil colier de diamante. Cred ca exista fotografii in care il poarta regina Maria. L-am primit cadou. si cand n-am mai avut bani, nici noi, nici regina, l-am vandut. Am vandut toate bijuteriile pe care le-am primit. Am pastrat ceasul... si perlele astea... si asa am putut s-o ajutam pe regina. Dar, cand n-am mai avut nimic, n-am mai putut s-o ajutam. Atunci a trebuit sa vanda Villa Sparta. Pentru ea, a fost ceva ingrozitor. A venit sa locuiasca intr-un apartament la Lausanne, dar nu era acelasi lucru. Ne-a dat din mobila ei, ce-a mai putut salva. si acum, la Savarsin, avem multe care provin de la Villa Sparta.
Realizator: si sfarsitul reginei Elena care avea sa fie...
Regina Ana: Mergeam s-o vizitam la Lausanne cam de doua ori pe saptamana, pentru ca locuiam foarte aproape. intr-o zi s-a imbolnavit foarte tare si doctorul i-a spus fiului ei ca n-o sa mai traiasca. Eram acolo, cu doua dintre fetele noastre. Sfarsitul era foarte aproape si m-am gandit la Margareta, fiica noastra cea mare, care era la universitate, la Edinburgh. Atunci am mers in camera de alaturi si i-am dat un telefon, pentru ca ea isi adora bunica. si i-am spus, "Margareta, bunica ta e pe cale sa plece". in acel moment, am avut o viziune. L-am vazut, prin fereastra, pe regele Paul al Greciie, fratele ei, venind sa-si caute sora... A venit s-o ia.
Realizator: Ati avut viziunea asta?
Regina Ana: Am avut aceasta viziune a regelui Paul. Nu era ca o fantoma, era ca o aparitie. N-am vazut-o pe soacra mea plecand, l-am vazut pe el venind s-o ia. Am stiut atunci ca murise.
Realizator: Regele Paul al Greciei, fratele reginei elena.
Regina Ana: Da, fratele ei mai tanar.
Realizator: Frate iubitor, care s-a purtat si cu familia dvs extraordinar.
Regina Ana: Da, fantastic.
Realizator: Am vazut ca v-a invitat la o croaziera pe Mediterana cu o suta de familii nobiliare ale Europei. Ce va amintiti din aceasta croaziera?
Regina Ana: A fost o croaziera grozava. Ne-am putut intalni toti. Mai tineri si mai batrani, unii pe care nu-i cunosteam prea bine. I-am redescoperit gratie regelui Paul si reginei Frederika. Am vizitat locuri minunate in Grecia...
Realizator: Dar care era atmosfera pe acest vapor?
Regina Ana: Joviala. Foarte joviala, foarte relaxanta. Ca si cand o mare familie se intalneste in jurul unei mese mari.
Realizator: V-ati simtit vreodata rudele sarace ale unei familii bogate?
Regina Ana: Niciodata.
Realizator: Chiar cand erati?
Regina Ana: Niciodata. Pentru ca e formidabil sa-ti intalnesti familia.
Realizator: intrebarea ar fi, dintr-o asemenea familie din care multi erau foarte bogati, cum de nimeni n-a ajutat-o pe regina Elena sa pastreze Villa Sparta?
Regina Ana: Cineva a ajutat-o... Regele Suediei.
Realizator: Regele Suediei. Cu care autorul sugereaza ca regina ar fi avut o frumoasa poveste de dragoste la varsta a treia.
Regina Ana: Erau foarte apropiati, foarte buni prieteni.
Realizator: Totusi, n-a ajutat-o ca sa poata pastra...
Regina Ana: Trebuia sa se gandeasca si la familia lui. Regii nu sunt totdeauna bogati.
Realizator: Dar uneori sunt.
Regina Ana: N-as putea sa va spun.
Realizator: Dar, stiu, cand ati plecat de la Florenta ati plecat in Anglia si acolo ati avut la un momment dat o locuinta bantuita de fantome. Sunteti prima invitata a emisiunii care a locuit intr-o casa bantuita de fantome.
Regina Ana: Da, era la Bramshill! E amuzant. Eram cu mama si amandoua am vazut fantoma lui Sir John Coope, in salon, pe un scaun. Am vrut sa aprindem lumina, ne pregateam sa ne uitam la televizor, si el era acolo. intr-o zi, cand am iesit, aveam totdeauna cainii cu noi, vanam iepuri, pentru ca era inca dificil sa procuri carne. Am iesit cu doi caini ai mei sa vanez un iepure. Am mers la o oarecare departare... Am vazut un iepure, ma pregateam sa-l ochesc si in spatele meu imi auzeam cainii... Le-am spus sa taca, am nimerit iepurele, dar, cand am intors capul, nici un caine nu era acolo! Cainii erau in casa, nu iesisera dupa mine. Deci, ceea ce auzisem eu, fusesera fantome... Iar prin camerele copiilor bantuia fantoma unei doamne in alb. Iubea copiii, am auzit ca ar fi avut o poveste trista.
Realizator: Ce poveste?
Regina Ana: Se pare ca si-ar fi pierdut copiii.
Realizator: Cu cate secole in urma?
Regina Ana: in urma cu vreo suta de ani, cand locuise la castel. De fapt, nu era un castel, ci o casa foarte mare, un conac. Cand ne-am mutat acolo, cu copiii, a fost probabil fericita. Prefera camera in care dormea micuta Elena. Am mutat-o pe Elena din acea camera, am sfintit-o si am lasat-o libera pentru doamna in alb. intr-o zi, am vazut urcand scare o femeie de serviciu.
Realizator: Pe care nu o aveati in casa?
Regina Ana: Nu stiam sa avem o noua femeie in casa. Am intrebat-o pe mama si pe sotul meu, regele, daca avem cumva o noua menajera. Mi-au spus ca nu. Dar eu o vazusem urcand scarile!
Realizator: Deci, fantomele exista.
Regina Ana: Da, pot s-o spun, exista fantome.
Regina Ana: Iata de ce trebuie facute rugaciuni pentru ele, si trebuie sa sfintesti, ca sa le ajuti sa poata arasi Pamantul. Pentru ca au avut in urma lor multa nefericire si povesti triste. Deci trebuie intotdeauna sa-ti sfintesti casa, ca ele sa poata pleca acolo sus.
Realizator: Palatul Elisabeta l-ati sfintit de cand v-ati mutat?
Regina Ana: si aici este o fantoma. Iata de ce am sfintit si aici. E vorba de o femeie foarte draguta.
Realizator: Cine credeti ca e?
Regina Ana: Nu stiu.
Realizator: Din personal sau din familia regala?
Regina Ana: Nu stiu, pot spune doar ca e o femeie.
Realizator: Am vazut ca in Anglia v-ati ocupat de gradinarit, ca la un moment dat v-ati castigat existenta dintr-o gradina de zarvzavat.
Regina Ana: Da.
Realizator: Ati facut si asta, ati crescut cinci fete.
Regina Ana: Cinci fete...
Realizator: Din tot, ce-ati facut cel mai greu, cel mai usor, ce v-a facut cea mai mare placere?
Realizator: Daca te daruiesti din plin facand lucrurile pe care le-ati amintit, atunci le faci cu placere pe toate. Trebuie luat totul in ansamblu. si eu asta fac.
Realizator: in toata existenta asta, in care crizele financiare au fost o realitate secreta, in toata existenta de regina fara tara, fara radacini, v-ati simtit vreodata umilita?
Regina Ana: Nu, de ce?
Realizator: Niciodata... Din cauza saraciei, a realitatii, a vietii... A nedreptatii?
Regina Ana: Nu. Sigur ca e o placere, daca ai bani, sa poti face cadouri, sa-i daruiesti cuiva ceva ce-l bucura. Daca poti face asta, e grozav.
Realizator: Cu toate ca situatia financiara a familiei nu era extraordinara, ati indraznit, de fapt, sa cresteti, sa aveti cinci copii.
Regina Ana: E un dar de la Dumnezeu! Fiecare copil e un dar. Cum poti refuza un dar al lui Dumnezeu?
Realizator: Cele cinci fiice cu ce se ocupa?
Regina Ana: Muncesc toate... Trebuie sa munceasca, sa-si castige existenta. Margareta are o fundatie pentru copiii saraci, dar si pentru batrani. Fundatia functioneaza foarte bine. Ea calatoreste mult ca sa adune fonduri. Elena lucreaza in Anglia cu al doilea ei sot, primul a murit. Sotul ei e avocat, iar ea lucreaza la o firma, e contabila. Irina a fost maritata cu un suedez, dar au divortat. Acum se ocupa de cai, in America, in Oregon. Sofia locuieste in Franta, in Bretania, unde-i place foarte mult. Are o fetita, Elisabeta, scrie carti pentru copii si picteaza foarte bine.
Ea ne-a facut toate felicitarile de Craciun. Maria, a cincea fiica, traieste in America, in New Mexico si lucreaza la cabinetul unor medici, se ocupa de programari. Nu are copii. Elena are un baiat si o fata, Irina tot un baiat si o fata, Sofia are o fata, deci avem cinci nepoti. Au fost toti in Romania acum trei ani, la Savarsin, de Anul Nou. Mai putin Elisabeta, care nu era nascuta.
Realizator: Regele se consulta cu dumneavoastra, obisnuia sa se consulte in toate problemele sau nu?
Regina Ana: Nu il sfatuiesc, vorbim.
Realizator: Am vazut in carte ca Truman, presedintele SUA, i-a facut la un moment dat regelui o oferta, de a veni in America si de a-i da o casa, un domeniu in anumite conditii.
Regina Ana: si am spus nu?
Realizator: Glumiti. Va dau un citat. Cand i s-a spus ca va pleca cu avionul in SUA sub un nume fals, acoperire folosita indeobste de CIA, regele Mihai a refuzat. Nu va amintiti momentul. Dar, de pilda, cand a murit regele Carol al II-lea, in 1953, de un atac cardiac, si regele Mihai a fost sunat noaptea si intrebat daca va merge sau nu la inmormantare, regele nu s-a dus. Ce l-ati sfatuit?
Regina Ana: El face mereu ceea ce este drept. Nu are nevoie de sfaturile mele.
Realizator: Regele Mihai spunea despre regele Carol al II-lea "Dumnezeu a facut sa nu ne putem intalni in nici o latura a caracterului nostru". Dupa aceea, am vazut in aceasta ultima carte ca regele Carol al II-lea, intr-adevar a avut o avere spectaculoasa, pe care a luat-o in 1940...
Regina Ana: Nu imi place sa vorbesc despre Carol. E mort, s-a terminat. Nu l-am cunoscut si nu am dorit sa-l cunosc. A facut mult rau si nu a fost un tata bun. Sotul meu este un tata extraordinar. Deci, prefer sa nu vorbesc despre acest domn. Pentru mine, este o chestiune incheiata, iar el e... nu stiu unde e.
Realizator: E platit, e sters, e uitat.
Regina Ana: Da, exact.
Realizator: Cum spunea Edith Piaf...
Regina Ana: Minunata Edith Piaf! A fost intr-adevar cineva.
Realizator: "Nu, nu regret nimic".
Regina Ana: Exact. Ador cantecul asta.
Realizator: Nici dumneavoastra nu regretati nimic, sunteti sigura?
Regina Ana: Pe fratele meu Jacques, da.
Realizator: Doar oameni, si nu gesturi.
Regina Ana: Nu, gesturi nu, pentru ca ce e facut e bun facut, nu te mai poti intoarce. Deci, s-a terminat.
Realizator: Din nou, in natura dumneavoastra fericita.
Regina Ana: Vad oameni mergand abatuti, cu un aer invins. Ei nu stiu sa priveasca viata. Viata poate fi foarte frumoasa. Critic oamenii care nu stiu cat de fericiti sunt.
Realizator: Ati plans vreodata in viata dumneavoastra?
Regina Ana: Da, cand a murit fratele meu Jacques. Nu suntem o familie in care se plange. Ar fi prea simplu.
Realizator: Ati spus ca apreciati spiritul critic.
Regina Ana: Da.
Realizator: Atunci, va intreb ceva: in 1978, cand Ceausescu a mers la Londra si regina l-a plimbat...
Regina Ana: stiu, pacat.
Realizator: A vorbit la Buckingham. Atunci, ce ati spus?
Regina Ana: Dumnezeule, mi-am spus, ce tupeu! Cum a indraznit sa ceara toate acestea? El avea nasul pe sus.
Realizator: si nu ati gandit despre regina Angliei cum de l-a invitat?
Regina Ana: Nu, niciodata nu i-as putea spune asa ceva reginei Angliei.
Realizator: Nu?
Regina Ana: Nu, pentru ca nu regina e cea care invita.
Realizator: Dar?
Regina Ana: Guvernul. Toate vizitele oficiale sunt hotarate de guvern. Noi, regii, suntem acolo ca sa-i primim pe oaspeti, ca sa fim prezenti.
Realizator: Reprezentativi.
Regina Ana: Da.
Realizator: in spatele regilor, deci, guvernle pot aranja asemenea intalniri. V-ati gandit vreodata la subiectul atat de delicat si de complicat al manipularii unui rege?
Regina Ana: N-as spune ca e o manipulare. Manipularea intervine cand ii esti favorabil.
Un rege nu este manipulat, ci este folosit, gratie pozitiei lui.
Realizator: Dar regele poate spune Nu.
Regina Ana: Poate, dar e foarte dificil sa spui Nu.
Realizator: De ce?
Regina Ana: Pentru ca el a numit guvernul.
Realizator: Am citit in carte ca in momentul cand Ceausescu a mers la regina Angliei, exact in aceeasi zi prietenul dumneavoastra Milica Marinescu, impreuna cu Jacques Vergotti si bietul general Petre Lazar stateau toti trei intr-o camera de hotel, nu departe de Buckingham. Au suferit in tacere si nu au vorbit toata seara decat despre poezia lui Eminescu.
Regina Ana: Da, e adevarat, toti ne-au fost prieteni devotati.
Realizator: Generalul Lazar a fost cel mai fidel insotitor al regelui...
Regina Ana: El si-a parasit familia ca sa-l urmeze pe rege.
Realizator: si ce s-a ales de familia lui?
Regina Ana: A ramas in Romania.
Realizator: Profesor de antropologie. Era un intelectual, era si general, si cale de o viata acest fidel al regelui a stat la Londra, incercand sa intermedieze o legatura intre rege si diaspora? Ce ati gandit cand ati vazut ca regele nu reusea sa obtina unitatea diasporei?
Regina Ana: Era foarte trist. si este si astazi.
Realizator: Ati fost la inmormantarea generalului Lazar?
Regina Ana: Nu am fost. Cred ca a fost multa vreme bolnav inainte de a muri. Nu eram in Anglia, dar ne vom intalni acolo, sus... A mai fost alaturi de noi si valetul Gheorghe.
Realizator: Gheorghe. si ce s-a ales de Gheorghe?
Regina Ana: S-a intors acasa, pentru ca isi lasase aici familia. A fost foarte trist, pentru ca tineam mult la Gheorghe. Era un om calm, amabil...
Realizator: si dupa ce s-a intors in Romania, stiti destinul lui care avea sa fie sau nu?
Regina Ana: Nu stim nimic. De cand a plecat, nu mai stim nimic.
Realizator: Credeti ca a facut puscarie?
Regina Ana: Nu stiu.
Realizator: Nu stiti nimic. Poate dupa emisiunea noastra o sa aflam ce s-a ales de valetul Gheorghe.
Regina Ana: Daca mai traieste.
Realizator: Am citit ca printre prietenii de suflet figureaza Milica Marinescu.
Regina Ana: Era un bun prieten al nostru, ne-a ajutat mult financiar pentru educatia fiicelor noastre.
Realizator: E cel care a platit studiile fetelor.
Regina Ana: Da. Nu integral, dar foarte mult.
Realizator: Din pura generozitate.
Regina Ana: Da. Cred ca era om de afaceri, venea des sa ne vada si ne-a ajutat mult.
Realizator: Sunteti o sotie care a avut o enorma rabdare: sa asteptati cu modestie, cu discretie si cu tenacitate si cu normalitate momentul care avea sa vina , peste aproape 50 de ani. Spuneti-mi, cand ati descoperit cu propriii ochi ceea ce regele va povestise semana sau v-ati imaginat altfel?
Regina Ana: Nu mi-am imaginat altfel. Vedeam ceea ce imi povestise el, mie si copiilor. Cand eram in Elvetia, ne povestea mie si copiilor, la masa, mereu despre Romania si, cand am ajuns aici, am regasit ceea ce ne spusese. Era fantastic! Cand am vizitat Romania, aveam un ghid care nu era alaturi de mine, ci in gandurile mele.
Realizator: si ghidul a fost corect?
Regina Ana: intrutotul.
Realizator: Primul cuvant pe care l-ati invatat in romaneste care a fost?
Regina Ana: Buna ziua.
Realizator: Ce ati gandit cand un politician, dupa '90, i-a propus regelui sa candideze la Presedintie? Vi s-a parut o idee nefericita, o idee inspirata, o idee posibila, imposibila? Ce idee vi s-a parut?
Regina Ana: Imposibila. Pentru ca ori esti cine esti, ori intri in politica. Ceea ce noi nu facem. Nu e posibil. Sunt sau nu sunt.
Realizator: Sunt sau nu sunt rege. Cine e rege, e rege, chiar si fara tara, chiar si dupa ce e mort, un rege, chiar si dupa ce a fost decapitat. Istoria ne arata ca un rege ramane un rege.
Regina Ana: Eu sunt sotia unui rege!
Realizator: Cum va explicati ca sunt tari in care monarhia a mers bine, Spania, sa zicem, Danemarca, Marea Britanie, de asemenea, si tari in care monarhia a fost abolita? Cu ce vedeti in relatie supravietuirea monarhiei sau privirea monarhiei ca un moment depasit din punct de vedere istoric, cu ce credeti ca intra asta in relatie? Ca nu cu nivelul de trai, in orice caz.
Regina Ana: Depinde cine e regele sau regina, depinde de ei daca pleaca sau li se cere sa plece. Din nou, e un fel de a trai.
Realizator: Deci, credeti ca e vorba de omul care sfiinteste locul?
Regina Ana: Da, depinde de oamenii care sunt acolo.
Realizator: Sau e vorba, intotdeauna, de un context istoric si de....
Regina Ana: Dar uitati-va la Belgia de azi, traverseaza un moment prost. Flandra si Bruxelles nu se inteleg foarte bine. Deci, li se intampla si provinciilor sa nu se inteleaga bine.
Realizator: Cum comentati expresia: "L'exactitude est la politesse du roi" ?
Regina Ana: Daca oamenii te asteapta si intarzii, inseamna ca esti prost crescut. Daca ajungi inainte, la fel...
Realizator: Esti si mai prost crescut, nu-i asa?
Regina Ana: Da.
Realizator: Nu e voie sa ajungi nici mai devreme, nici mai tarziu.
Regina Ana: Iata de ce regele trebuie sa fie foarte exact.
Realizator: Ati schimbat de-a lungul existentei dvs atatea case, care nu au fost ale dvs, mai cu fantome, mai umede, mai intunecate. Una am vazut ca o numeati chiar "casa neagra".
Regina Ana: Da.
Realizator: in care v-ati simtit cel mai senina? Caminul dvs cand l-ati avut si unde?
Regina Ana: Nu inca! Cand sunt aici, da. Savarsin e un loc fermecator, care imi place mult si pe care fiica mea Margareta l-a aranjat ca pe vremea Reginei Elena si a Regelui Mihai. E o casa care te primeste cu bratele deschise. Are si un parc frumos, cu arbori batrani. E un loc foarte ingrijit, e foarte bine.
Realizator: Dar, spuneti-mi, care e locul din Bucuresti unde va simtiti cel mai bine?
Regina Ana: Locul care imi place foarte mult e Muzeul Satului. Locuim alaturi, la Palatul Elisabeta, care i-a fost dat sotului meu, ca sa poata trai aici pana la moarte. E un loc foarte frumos, pentru ca suntem ca intr-un fel de padure, in afara orasului.
Realizator: si filmuletul nostru despre Muzeul Satului, pe ce muzica l-ati vedea montat?
Regina Ana: S-ar potrivi foarte bine o muzica pe care o iubesc de multi ani. "Poema" lui George Enescu, o muzica frumoasa si blanda, care are si mult caracter.
Realizator: Deci, cale de o viata regele Mihai v-a povestit despre Romania...

Regina Ana: Ne vorbea despre Romania, patria lui, in fiecare zi, mie si copiilor. Deci e un om care a fost mereu aici! si care va ramane mereu aici! Sunt mandra sa-i fiu sotie si cred ca pot privi acolo sus si pot spune: 'Doamne, iti multumesc!'

Cu toată concordia pe care am anunțat-o, nu pot să remarc faptul că mă miră reluarea interviului la TVR 1.

În 2008 erau alte timpuri.