Criza lucrătorilor sezonieri

Un articol interesant la Politico. În Europa de vest și nu numai, se caută soluții pentru o altă criză. Cea a forței de muncă sezoniere. Inclusiv în Marea Britanie.

Esențială este declarația expertei în migrație la Institutul Universității Europene din Toscana, Letizia Palumbo care afirmă tranșant că „„lucrătorii migranți au devenit o „componentă structurală” a agriculturii multor țări, deoarece occidentalii nu doresc să facă locuri de muncă grele, cu salarii mici. Deci, acum putem spune că, din cauza acestei crize, putem înțelege cu adevărat importanța și relevanța lucrătorilor cu un nivel scăzut de calificare””!

Închiderea frontierelor în statele membre ale UE pentru împiedicarea răspândirii Covid 19 coroborată cu închiderea unor afaceri axate pe atragerea clientelei, în special în domeniul HORECA dar și în construcții, urmată, evident, de închiderea afacerilor de sprijin, de pe orizontală, a produs o reacție în lanț asupra căreia nu s-a aplecat mai nimeni să o „vadă”. Lucrătorii sezonieri au plecat, lucrătorii concediați au plecat (s-au repatriat), proprietarii de imobile care le închiriau și-au dat afară chiriașii etc. Acum, sindicatele și patronatele din agricultură, în special, reclamă un viitor sumbru pentru membrii lor. Recoltele vor rămâne pe câmp iar pierderile vor fi imense atât pentru investitori cât și pentru consumatorii din propriile țări! Bașca faptul că importurile alimentare vor fi sever reduse chiar de către statele care ar avea producție, fiecare stat urmărind să asigure, în principal, propria piață și doar în mod excepțional vor ieși cu produsele la export. Da, ar fi o sursă de aprovizionare a produselor alimentare din alte state unde pandemia nu este atât de prezentă sau în care măsurile dure nu au fost luate dar, în general, în acele state produsele nu îndeplinesc standardele de siguranță alimentară impuse de Uniunea Europeană.

Franța reclamă un necesar de peste 200.000 de lucrători sezonieri în agricultură, Germania reclamă un necesar de peste 300.000 de lucrători sezonieri, în Italia se reclamă că legumele și fructele de sezon se vor usca în ferme, Spania reclamă absența lucrătorilor sezonieri care deja trebuiau să fie pe câmpuri, Marea Britanie anunță că va permite o imigrație extracomunitară suplimentară pentru ca fructele și legumele minunate ale fermierilor britanici să fie pe mesele cetățenilor ...

Toate statele încearcă să își determine cetățenii care nu mai au loc de muncă să meargă în sate, la ferme pentru a înlocui lucrătorii sezonieri care au plecat în țările lor. Sunt pomeniți românii, bulgarii, polonezii. Noi vedem cum zilnic sunt aduși în țară din Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie concetățeni care nu își mai găsesc locul în acele țări. Bulgaria a anunțat că în două săptămâni au revenit în țară 200.000 de bulgari care lucrau în țări europene!

Ricardo Serra președintele filialei din Andaluzia a Uniunii Agricole spaniole ASAJA consideră că o ocupare a locurilor de muncă din agricultură cu oameni de la oraș, dacă se va petrece, va fi de scurtă durată. Serra afirmă: „Spun mereu, distanța de la mediul rural la oraș este foarte scurtă, iar de la oraș la țară este foarte lungă”!

Eu nu îmi fac speranțe cu privire la implicarea în agricultură a „diaporenilor români” care umplu avioanele pentru revenirea în țară. Mulți dintre cei reveniți au alte „specializări”.

Nu știu dacă lucrătorii sezonieri aduși din terțe țări au plecat în țările lor. Erau în construcții, în industria ușoară etc. Sper ca cei în drept să îi reorienteze, dacă nu mai au de muncă, către sectorul agricol și cred că vor fi de acord dacă și salarizarea va fi corectă. Temporar, până când trece criza și vor putea reveni la locurile de muncă pentru care au fost atrași în România.

Fără scrupule

Agerpres:

Coronavirus: Rusia alimentează dezinformarea pentru a genera panică în ţările occidentale (document UE)

Mass-media ruse au desfăşurat "o semnificativă campanie de dezinformare" împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere, potrivit unui document al Uniunii Europene consultat miercuri de Reuters.

"Este în curs o semnificativă campanie de dezinformare din partea mass-media de stat ruse şi furnizorilor de ştiri pro-Kremlin cu privire la COVID-19", se spune în acest document intern ce datează din 16 martie.

"Scopul global al dezinformării desfăşurate de Kremlin este de a agrava criza de sănătate din ţările occidentale... în linie cu strategia mai amplă a Kremlinului de a încerca să submineze societăţile europene", se spune în documentul elaborat de Serviciul European de Acţiune Externă, care îl asistă pe Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună în exercitarea mandatului său. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Post-Brexit. Negocierile pentru un acord comercial

Negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier (dreapta)
și consilierul european al premierului britanic, David Frost,
pentru discuțiile acordului comercial post-Brexit între UE și Regatul Unit,
la Bruxelles, pe 2 martie 2020 | Fotografie la piscină de Olivier Hoslet / AFP prin Getty Images

Preiau informația de la Politico. Este mai ... bine.
Echipele de negociere au adunat peste 200 de persoane. Pe scurt:
- echipa UK a promis că va respecta promisiunea de a verifica mărfurile care trec din Marea Britanie în Irlanda de Nord pentru a nu se institui o frontieră „tare/dură” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Este o cerere imperativă a UE;

- Barnier a menționat cooperarea privind energia nucleară civilă și participarea Marii Britanii la unele programe ale UE;

- negocierile vor fi foarte, foarte dure. Există puncte de divergență pe care Barnier le-a declarat ca fiind foarte grave. Ambele părți sunt, astăzi, pe poziții diametral opuse. Printre ele sunt pomenite concurența echitabilă, justiția penală și aplicarea legii, guvernanța și pescuitul. Barnier a accentuat problemele pescuitului și ale concurenței echitabile ca părți indispensabile ale unei viitoare abordări a acordului comercial cuprinzător. Unele țări din UE sunt foarte interesate de aceste subiecte iar cererile lor au devenit imperative, fiind linii directoare ale negocierilor din partea CE;

- Regatul Unit nu mai dorește să aplice Convenția Europeană a drepturilor omului astfel că nici nu va mai răspunde în fața CEDO. Britanicii au declarat că vor respecta drepturile omului și nu consideră că aceasta ar cere un angajament juridic internațional suplimentar. În particular, Regatul Unit este nemulțumit de soluțiile date la CEDO și pozițiile adoptate la Consiliul Europei cu privire la drepturile omului. Tot în particular, am observat că sunt și alte țări care consideră că această Convenție și CEDO au devenit mult prea invazive față de drepturile comunităților în care se comit actele și faptele ce constituie infracțiuni protejând mai mult infractorii decât pe victimele acestora (mai ales când victimele sunt membrii comunității). După părerea mea, sunt atacate în special autoritățile publice și este suficient ca o țară cu influență să ceară ceva anume pentru ca toate celelalte „să fie obligate” să aplice chiar dacă au sau nu au condiții sau nu au interesul;

- cu privire la guvernanță, UE este pentru un acord cuprinzător pe când Regatul Unit vrea înțelegeri sectoriale, de la caz la caz. Barnier a declarat că „Aceasta nu este o chestiune de ideologie, ci o problemă de a fi practic”, guvernarea generală ar oferi securitate juridică dar și o deschidere pentru abordarea unor noi subiecte în viitor;

- Marea Britanie a respins o cerere din partea UE pentru un grup de negociere separat privind „Cooperarea în materie de politică externă, securitate și apărare”;

În funcție de câtă informație are fiecare, putem urmări cu mai mult sau mai puțin interes evoluția acestor negocieri. Dacă pentru unele țări este vorba despre supraviețuirea economică, în special când este vorba despre pescuit sau concurența echitabilă, pentru alte țări este vorba despre capacitatea de a rămâne printre marile puteri economice. Regatul Unit a fost o mare piață de desfacere în UE pentru Germania, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Suedia ... iar de la anul nu va mai fi, mai ales la prețurile cu care britanicii erau obișnuiți. Boris Johnson are de gând, după câte se pare, să urmeze modelul lui Donald Trump: Regatul Unit în primul rând!