Ieri a plesnit buboiul la finanțe. O vorbă a lui Băsescu spusă la instalarea lui Ialomițeanu în locul lui Vlădescu preluată de „umil” Boc ca obiectiv politic de guvernare și pusă în aplicare, cu indolență (spun eu), de pupincuristul Ialomițeanu a făcut „să explodeze mămăliga” la finanțe.
Cu ocazia asta am aflat, mai mulți, că salariile la finanțe sunt aiurea. Salariul de bază este o ciudățenie. Baza o constituie stimulentele. Dar, mă întreb eu, stimulentele intră în calculul formării pensiilor ? Nu cred. Ca atare, salariații de la finanțe sunt viitorii pensionari cu pensii la limita de jos a sistemului chiar dacă au o contribuție importantă la fond în procentul ce li se reține din venitul brut.
Dar nu doar despre venitul lor vreau să vorbesc. Deși venitul mic, mizerabil, insultător pe care Băsescu și gașca portocalie îl consideră „normal” pentru cei care au obligația de serviciu de a asigura veniturile bugetului consolidat al statului este cauza de bază, probabil singura, pentru care acești oameni au decis să protesteze.
Băsescu a considerat că stimulentele de la finanțe și de la muncă sunt abuzuri financiare cu care ministerele respective ocolesc „solidaritatea” întregului popor pentru politica de distrugere a țării promovată de guvernarea portocalie. Neinformat corect (ca de obicei), urechist în ale managementului, Băsescu a dat tonul. Neinformat (la fel ca stăpânul), urechist în aceeași măsură, idiotul de Boc a decis iar noul ministru de finanțe a pus în practică tâmpenia. Nu a mai semnat ștatele pentru distribuția sporurilor. Constat, fără stupoare, că Ialomițeanu nu cunoaște modul în care sunt constituite veniturile celor de la finanțe. Dacă le-ar cunoaște ar fi văzut că măsura sugerată de Băsescu și dispusă de Boc este o sancțiune pecuniară suplimentară aplicată unor oameni care au suportat o reducere a salariului de bază cu 25%. Cu salariul de bază redus sever și stimulentele se reduc sever pentru că sunt procente din salariul de bază. Se pare că cei de la finanțe care nu au prea fost văzuți protestând până acum, în speranța că portocalii nu se vor atinge de stimulentele la care au dreptul potrivit legilor în vigoare, s-au înșelat. Acum au veniturile reduse cu procente de până la 80%, dacă este să cred pe cei care și-au exprimat off-ul în fața camerelor Tv. Am toate motivele să îi cred.
O vorbă din bătrâni spune „să îți faci vara sanie și iarna căruță”. Construirea veniturilor diferitelor categorii de salariați pe baza sporurilor și stimulentelor asigură o oarecare bunăstare pe timpul vieții active, în măsura unei stabilități îndelungate la acel loc de muncă însă sancționează sever pe lucrător la momentul ieșirii la pensie. Pentru că pensia se calculează la salariul de bază și nu la venit. Acceptarea sporurilor și a stimulentelor de către salariați fără condiția luării lor în calculul pensiei viitoare a fost o politică greșită, în special a sindicatelor. Dar, asta este. Când eram în activitate am militat și am acționat, în limitele atribuțiilor funcționale, pentru includerea sporurilor de bază în salariul colegilor mei. Nu am fost singurul. Ceva s-a reușit însă nu în totalitate. Mereu au fost, mai ales printre guvernanți (PSD) și parlamentari (în special PSD și PRM), indivizi care au considerat că o astfel de acțiune „ar împovăra statul”, ar fi „un furt de la stat” și, ca atare, unele sporuri au fost lăsate în afara salariului de bază cu toate explicațiile și demonstrațiile făcute în fața unor indivizi care au ajuns în Parlament pentru alte merite decât cele legate de inteligență și cunoașterea vieții concetățenilor lor. Iar parlamentarii actuali nu se deosebesc de cei trecuți. Cu unele excepții, normal.
Am mai scris că acțiunile de protest ale diferitelor categorii socio-profesionale sunt mai utile decât o acțiune de mare amploare, cu sute de mii sau milioane de manifestanți. Cu o zi înainte mi-am susținut ideea în fața colegilor liberali în S3 unde eram la o discuție cu Mihai Voicu. Aceste acțiuni nu exclud acțiunile comune ale tuturor lucrătorilor, fie ei de la stat, fie de la privat, fie împreună. Se va ajunge la o astfel de acțiune însă noi, cei care privim cu atenție evenimentele am aflat care sunt doleanțele fiecărei categorii socio-profesionale. Acum putem spune că nici o categorie socio-profesională nu este mai avantajată ca celelalte, mitul bunăstării unora față de alții, promovat cu insistență de pedeleprele guvernante pentru dezbinarea românilor a picat. Aseară, târziu, și-au anunțat solidaritatea cu cei de la finanțe polițiștii, cadrele didactice, medicii, alte organizații sindicale. Abia aseară am avut certitudinea că românii se unesc. Chiar dacă au ca motiv venitul. Sărăcia ne unește. De aici se poate merge mai departe și se va ajunge la o corectă analiză a unei guvernări dezastruoase, la politicile publice dezastruoase ale PD-L și aliații UDMR, UNPR și minoritățile naționale altele decât cea maghiară. Toți aceștia se fac vinovați de dezastrul în care a ajuns țara. Se fac vinovați pentru că, fiecare dintre ei, au tradat pe cei care i-au mandatat să îi reprezinte în organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul.
Observ că o mare influență în sensibilizarea populației o are acțiunea de protest a unor categorii socio-profesionale percepute ca fiind reprezentanți ai puterii. Manifestația polițiștilor a făcut mai mult decât marea manifestație din primăvară, deși, atunci s-au adunat la Palatul Victoria peste 40.000 de oameni. Unde erau și polițiști. Dar 5-6.000 de polițiști în marș între Palatul Victoria și Cotroceni, celebra, de acum, zicere „javră ordinară”, a adus mai mult în atenția publicului situația dezastruoasă a fiecăruia dintre noi. Eu cred că acea manifestație a stimulat, cumva, protestul de ieri de la finanțe. A descătușat lucrătorii finanțelor din starea de non-combat complice cu guvernarea în care s-au complăcut până în prezent. De ieri, de la declanșare, protestul finanțiștilor a căpătat un puternic accent politic, în contra cererilor repetate a liderului sindical Marica. Ieri individul a pozat frumos în apărătorul colegilor săi însă pentru mine este un duplicitar. Am eu senzația asta de când îl tot urmăresc pe la televiziuni.
Pe lângă manifestarea solidarității celorlalte categorii socio-profesionale cu finanțiștii adaug, cu de la mine putere, iminenta declanșare a protestelor magistraților. Chiar dacă aceștia vor face referiri doar la probleme ce țin de justiție și de respectarea unor prevederi legale, protestul magistraților va fi în completare la protestele celorlalte categorii socio-profesionale pentru că, punctual, doleanțele magistraților sunt în favoarea tuturor cetățenilor României și, să nu uităm, magistratul judecă după lege iar soluția o dă potrivit propriei constiințe ! Așa spune legea. Iar un magistrat hotărât să aplice legea, cu o conștiință liberă de „pupinbăsism”, este o garanție că Justiția în România va fi dreaptă.
Ce trebuie să facem ? Acum trebuie să protestăm. Vehement. Dar mai trebuie ceva. Să ne pregătim pentru ziua de după „ciuma portocalie”. Ziua în care „să îngropăm morții”, „să oblojim răniții”, să consiliem/tratăm dezamăgiții, să prezentăm corecțiile la actele normative care au adus atât rău oamenilor. Tuturor oamenilor. Inclusiv celor care cu știință sau nu au dat acele voturi care au adus la putere „ciuma portocalie”.
2 comentarii:
Da, vom avea de lucru în perioada următoare...
Așa este, Vania. Vom avea de lucru.
Trimiteți un comentariu