joi, 22 august 2013

Altfel. Altfel în politică. O altfel de politică.

Zilele trecute observam că PNL nu mai are susținători în media. La atacurile lui Băsescu și camarila la liderii și chiar membrii obișnuiți ai PNL s-au adăugat și unii jurnaliști declarați ca adversari ai lui Băsescu. Ce deranjează ? Întrebare la care voi afla, după multe frământări, doar unele dintre adevărurile ascunse în dorințele și ambițiile criticilor PNL și mai ales ale lui Crin Antonescu.

În primul rând fac constatarea că pe scena „luptei politice”, în sensul de hârâială între maidanezii care au găsit ceva de împărțit, PNL este slab reprezentat iar Crin Antonescu este, cumva, absent. Este clar că liberalii evită înfruntările „violente” însă sterile cu Băsescu și haimanelele care îl acompaniază. Iar această atitudine deranjează pe cei care visează, zi și noapte, sânge de politician. Din când în când apare câte un comunicat al PNL semnat de Antonescu în care este prezentată poziția partidului. Sunt și remarci acide cu privire la Băsescu și susținătorii lui însă nu sunt prezenți în presă și pe sticlă „gladiatorii” care să asigure, din partea PNL, circul care dă sânge. Nici PSD nu excelează în astfel de reprezentări însă este mai vizibil. De PC nu mai vorbesc. Nu se văd, nu se aud.

Scena este ocupată, aproape în totalitate, de Băsescu și haimanalele care îl susțin. Pentru cei cu „spirit războinic” este prea mult. Mai ales pentru jurnaliștii care își duc propriile războaie cu Băsescu și ai lui. Fără prezența politicienilor care să își sacrifice imaginea de dragul lor, al jurnaliștilor, toată „lucrarea” lor își pierde din valoare. Reacția lor contra politicienilor care ar fi trebuit, după mintea lor, să le amplifice creațiile este pe măsură. Crin Antonescu a devenit un „neica nimeni”, un „profesoraș care și-a depășit condiția” ajungând președinte al unui partid ca PNL și candidat al USL la președinția României etc. Încet-încet, jurnaliștii cu potență își arată limitele. Nu au viziune. Nici nu au nevoie.

Politica fără viziune este proastă. Din acest motiv politicienii nu pot fi ca jurnaliștii. Politicienii de anvergură trăiesc pentru viitor pe când jurnaliștii trăiesc pentru prezent. Politicienii își măsoară valoarea odată la patru ani, cu ocazia alegerilor. Jurnaliștii își măsoară valoarea zilnic, după rating. Politicienii de anvergură nu urmăresc câștigul material imediat ci poziția politică pentru ei și partidele lor cu scopul de cucerire a puterii politice. Jurnaliștii au nevoie de câștiguri materiale imediate, au nevoie de succes la fiecare scriere sau vorbă care ajunge la consumatorul media. PNL nu mai evoluează pe scena politică ca un partid conflictual. Din acest motiv jurnaliștii nu mai au „bombe de presă” din interiorul partidului. Excepțiile sunt oferite de Băsescu și asociații lui. Chiar dacă Băsescu și ai lui oferă subiecte de presă jurnaliștilor cu ajutorul unor instituții ale statului prin acuzele publice asupra unor personaje din PNL (în special), așa-zisa lipsă de reacție a PNL deranjează. Este „moale” după părerea jurnaliștilor, ba chiar inexistentă. S-a născut un conflict între PNL și presă. Pentru că nu oferă presei subiecte, PNL este atacat de jurnaliști. Băsescu „hrănește” presa și este „recompensat”. Mai prezent în media cu declarații acide, Victor Ponta a primit un bonus. Îl merită. Este premierul care suportă atacurile stupide ale unui Președinte de țară care și-a părăsit mandatul. Ponta arată că este un luptător, pentru că el este de fapt în fruntea „oștirii” USL. Este rolul lui și îl joacă bine. Jurnaliștii văd asta și apreciază acest rol. Le dă și lor un motiv de a exista.

Lângă jurnaliști s-au poziționat o parte dintre cei care îi urmăresc. Oameni care au ales să se exprime pe rețelele de socializare sau pe bloguri, pe site-uri ... Numai o parte. Unii înțeleg să facă diferența între politică și jurnalism. Chiar dacă uneori sunt și manifestări de nemulțumire față de „lentoarea” reacției politice a PNL, după ceva timp se instaurează calmul.

PNL a ales să acționeze calm, curat, cu multă ponderare la provocările lui Băsescu și a haimanalelor care îl acompaniază. Mai avem un an până la alegerile europarlamentare și un an și ceva până la cele Prezidențiale. Pe de o parte, candidații PNL la PE trebuie să facă dovada competenței pentru demnitatea la care aspiră. Pe de altă parte, Crin Antonescu, candidatul USL, trebuie să facă dovada că este un altfel de politician decât Traian Băsescu. Pentru aceste deziderate, PNL și membrii săi trebuie să facă dovada că știu să facă o altfel de politică. Cu o presă avidă de senzații tari (hrana lor de zi cu zi), incapabilă să își schimbe apucăturile de maidanez flămând, va fi greu. Jurnaliști de anvergură avem însă nu sunt auziți. Nu satisfac „plăcerile” cititorilor, din ce în ce mai puțini, de a vedea „bătaie și sânge”. Va fi greu pentru liberali dar va fi greu și pentru PSD-iștii care merg pe aceeași cale. Este calea corectă. Iar aceasta va fi apreciată de oamenii care votează însă nu sunt captivi ai ziarelor și televiziunilor comerciale.

Sper ca politicienii din USL să evite, dacă se poate cu eleganță, capcanele jurnaliștilor și, în special, ale patronilor din presă care au încercat, în timpul din urmă, să subordoneze partidele scopurilor lor. Presa este presă și nu poate fi luată ca „partener” în lucrarea politică. Încercarea patronilor de presă și a unor jurnaliști de a deveni „parteneri” ai partidelor se cuvine a eșua. Au obiceiul, obicei văzut în timpul din urmă, de a încerca să subordoneze partidele și liderii lor intereselor lor. Presa poate deveni un partener social nu unul politic. Dacă vrea. Dacă nu, nu moare nimeni.

Păcat de cei care au părăsit rațiunea politică și au ales să coabiteze cu jurnaliștii. Își atacă proprii colegi și propriile partide. La un moment dat vor pleca din partide și de lângă colegii de azi. Este o lege. Dacă un lucru este să fie rău, va fi mai rău decât se bănuiește. Orgoliul, vanitatea îi va împiedica să recunoască că au greșit așa că vor alege despărțirea. Păcat. Dar asta este.

marți, 20 august 2013

Ovidiu Silaghi este urmărit penal. Presupus făptuitor.

Lumea Justiției (luju.ro) prezintă o sinteză a evenimentului. Fostul ministru al transporturilor și candidatul pentru demnitatea de ministru al transporturilor din partea PNL, Ovidiu Silaghi, este acuzat că a luat mită pentru a nu rezilia niște contracte cu firma lui Nelu Iordache, unul dintre finanțatorii PDL și ai lui Băsescu aflat în arest acuzat de multe, multe rele. Acuzația este a lui Nelu Iordache. Procurorii sunt la început de drum, cum se spune, au început urmărirea penală in personam, persoana fiind cunoscută în urma denunțului. Pe timpul urmăririi penale, procurorii vor căuta să obțină probe care să confirme denunțul. Dacă nu le obțin, vor opri acțiunea. Dacă le obțin, vor începe acțiunea penală, vor întocmi un rechizitoriu și îl vor trimite pe învinuit în fața instanței de judecată competente. Kovesi a cerut Camerei deputaților avizul pentru urmărirea penală a deputatului Silaghi.

Treaba este simplă. Media o complică. Nu mai spun de politicieni. Se poate judeca cu mai multe unități de măsură. Să le încerc.

Simplu, Iordache „dă din el” ca răzbunare pe Silaghi care i-a reziliat un contract serios, acțiune care a venit ca o întărire a acuzațiilor ce i s-au adus de nerespectare a contractelor încheiate și în urma cărora a ajuns și va sta mult timp în pușcărie. Într-o stenogramă, Iordache amenință că va da din el dacă i se vor rezilia contractele (în marea lor majoritate obținute lejer de la miniștrii PDL). Procurorii au fost investiți, prin denunțul lui Iordache, cu soluționarea cauzei penale. Își fac treaba. Iar treaba va fi urmărită de noi toți, cu cerbicie, pentru că acest denunț are și o puternică încărcătură politică.

Complicat, Iordache „dă din el” la comandă politică. După unele informații, Iordache a dat din el cu ceva timp în urmă. Înseamnă că până acum, procurorii au fost în faza de cercetare penală. Au căutat stenograme care să lege cumva declarația lui Iordache de Silaghi. Probabil că au cerut băncilor date despre conturile lui Silaghi și mișcările din aceste conturi. Au monitorizat cheltuielile familiei Silaghi pentru a descoperi venituri ilicite etc. Cum-necum au încropit ceva care a permis (?!) declanșarea urmăririi penale. De aici apar complicațiile. Nu au dat un NUP. Cercetarea penală îndelungată se motivează prin supravegherea consumului familiei Silaghi. Nu știm ce au aflat. Pentru că nu au comunicat ceva care să ducă la o concluzie care să sprijine folosirea unor venituri ilicite. Presupun, acum, că nu au dat peste „comoară”. Au început urmărirea penală fiind forțați de evenimentele politice. O concluzie care îi postează pe procurori într-o zonă periculoasă pentru ei. Pot scăpa ieftin dacă nu au probe și nici nu le obțin prin încetarea acțiunii penale și clasarea cauzei.

Apar niște coincidențe. Le prezintă pe blogul lui deputatul PNL Radu Zlati. Băsescu a tergiversat numirea lui Silaghi în perioada cercetării penale iar urmărirea penală se declanșează cu o săptămână înainte de sfârșitul termenului pentru numirea ministrului transporturilor. Coincidențele acestea pot duce la tot felul de speculații. În special politice. Iar cea mai credibilă ar fi folosirea, în continuare, de către Traian Băsescu a instituției DNA pentru „războiul” lui politic.

Speculațiile politice vor căpăta substanță doar atunci când Ovidiu Silaghi își va dovedi nevinovăția. În caz contrar, ele trebuie să dispară.

Ovidiu Silaghi trebuie să își obțină scoaterea de sub urmărire penală. Nimeni, nici chiar colegii lui din PNL nu îl poate ajuta. Îi putem fi alături, îl sprijinim cu tot ce are nevoie pentru a proba nevinovăția însă nu îi putem lua locul. Ar fi o greșeală din partea PNL să înceapă o luptă politică cu Băsescu și să o acuze pe Kovesi pe baza unor speculații politice. Pe de altă parte, Victor Ponta este cel mai afectat. Din stenograme reiese că Silaghi ar fi spus că va discuta cu premierul cu privire la rezilierea contractelor. Bine-bine, Victor Ponta nu are nici în clin și nici în mânecă cu „mita” reclamată de Iordache. Totuși, ar fi fost ciudat ca o acțiune guvernamentală declarată ca sigură să întârzie pentru motive lipsite de temei. Clar că Ponta s-ar fi sesizat că Silaghi are ceva de ascuns. Este evident că „scandalul” s-ar fi declanșat mult-mult mai devreme.

Aici ajungem la o situație ciudată. Silaghi ar fi „primit mită” pentru a întârzia niște acțiuni guvernamentale care însă și-au urmat cursul ! Este evident că o atare situație are o cumplită lipsă de logică.

Pe de altă parte, Iordache va putea fi acuzat de denunț calomnios de către Silaghi după ce își va dovedi nevinovăția. Iar o instanță competentă, băsistă până în prăsele, va contopi pedeapsa (de se va ajunge la ea în acest secol) cu restul de pedeapsă. Practic, Iordache va putea face, periodic, denunțuri calomnioase din pușcărie fără a avea „de suferit”. Iar procurorii vor avea de lucru împotriva dușmanilor lui Băsescu.

luni, 19 august 2013

Unii au insolație, alții nu au minte, alții nu reprezintă

Vara asta am făcut o binemeritată pauză. Nu tu politică, nu tu internet, nu tu lectură de știri. Pur și simplu am ținut „post”. Sănătos, așa cum este bine.

Totuși, fără politică viața nu are „sare și piper”. Pentru că, să fie clar, a face politică înseamnă să îți asumi decizii. Cu privire la viitorul tău și al celor dragi ție. Cei care declară că nu fac politică sunt mincinoși. Cum-necum participă sau își dau acceptul la un fel de politică. Dacă le curge banul, este bun cel care este la „gura” săculețului și dă pomenile.

USL are o ușoară cădere în sondaje. Din cauza guvernării, spun unii. Eu sunt sceptic. Este din cauza gargarei cu pioneze pe care o tot amplifică Băsescu și aliații săi. Liderii USL au tăcut, săptămâni bune, timp în care Băsescu și ai lui au fost în prim-plan. Au guițat ce au vrut. Bașca ajutorul primit de la unele organe ale statului încă băsiste sau de la diverși „analiști” economici. Înapoierea liderilor USL din vacanță și o atitudine mai acidă față de Băsescu și gașca, plus alegerea unor ținte „corecte” din tabăra băsistă va permite „recuperarea” pierderii de imagine.

În fața propagandei băsiste presa s-a bulucit ca „săracul la pomană”. Până și antibăsiștii au ales să promoveze pe băsiști, în lipsă de altceva. Chiar dacă m-am uitat puțin la unele emisiuni ale A3 și Realitatea Tv, comentariile și temele abordate m-au șocat. Ăștia cer întoarcerea la economia planificată și controlul absolut al statului în viața fiecăruia dintre noi. Insistența oarbă a moderatorilor asupra ideii că statul trebuie să intervină în orice din viața noastră este de groază. Cel mai șocant a fost pentru mine să văd cum se insistă cu întrebări de genul „dar statul ce face ?”, „statul de ce nu intervine ?”. Vorbim despre economie privată și așteptăm să ne dea statul bani ! Culmea ! Trag concluzia că „statul băsist” a reușit să trezească din letargie „oamenii statului socialist”.

La B1 Tv nu mă uit. Nivelul prostiei a depășit limitele. Îmi este suficient să mă uit la HotNews la unele articole și, mai ales, la comentariile băsiștilor. Sunt de pus în ramă.

A fost de râsul lumii analiza Consiliului Financiar cu privire la proiectul de rectificare bugetară al Guvernului. De la început se cuvine a preciza că cei ce compun respectivul Consiliu sunt băsiști notorii. În frunte cu președintele, economist șef la o bancă și reprezentant al băncilor. Aprecierile lor au fost duse în derizoriu de rezultatele acțiunii guvernamentale în domeniu. Fondurile europene au venit, ca decontare, la nici o săptămână după ce expertul Consiliu a declarat ca dezastruoasă acțiunea guvernamentală în domeniu. Apoi, tot expertul consiliu a considerat Guvernul ca vinovat pentru lipsa finanțării investițiilor și a producției. Să ne fie cu iertare, lipsa finanțării aparține, în totalitate, băncilor. Bănci care lucrează în favoarea proprietarilor care nu sunt români. Ele au luat, cu jaf mare, banii depunătorilor români și i-au investit aiurea. Acum au „găuri negre” în conturi și caută să le umple urgent cu bani din România. Nu au timp la dispoziție pentru a lucra cu antreprenorii români, nu au la dispoziție timpul pentru termenele lungi ale producției așa că nu asigură finanțarea producției și a investițiilor din România. Pe tot ce pun mâna duc în altă parte pentru a finanța investițiile din țările „mumă”. Analiza expertului Consiliu a semănat, dacă nu a fost chiar, cu o pagină din campania Elenei Udrea împotriva Guvernului USL.

În așa-zisa tabără de dreapta este vânzoleală mare. Sondorii au sondat, politicienii au reacționat. PDL se vede la un 15%, sub conducerea lui Blaga. Ca atare, măsuri forte sunt luate în teritoriu. Băsescienii din Mișcarea Populară au devenit ținte, pe față. Totuși, discursul pedeleprelor conține, invariabil, o cantitate de tămâie când vine vorba despre Băsescu. De aici, se nasc două variante: în prima, pedeleprele vor să fie reacceptate de Băsescu, PMP urmând a rămâne în aer și mai apoi să vină în genunchi la PDL iar a doua, PDL vrea să își atragă electoratul lui Băsescu, mult-puțin, nu mai are importanță, pentru a stopa ascensiunea PMP (care este cotat la un 5% !). Oricum, PDL este încă legat de Băsescu. Nu îl pot nega pentru că negarea îi duce în uitare. Iar ei au de apărat „realizările politice” din perioada în care Băsescu le-a fost șef. Culmea este că ei se raportează la perioada anterioară, ca partid și persoane luptând contra celor care au realizat, în laboratoarele cotroceniste, programele și strategiile adoptate. Cotroceniștii au la rândul lor, acum, un partid. Partidul Mișcarea Populară. PMP va puncta pe ideea că PDL a guvernat după cum au cântat ei, popularii băsescieni. Este luptă mare. Legătura „indestructibilă” între PDL și PMP va deveni, în curând, Elena Udrea. Elenă care își joacă rolul dispus de Băsescu. Dacă Elena Udrea câștigă în PDL nominalizarea pentru candidatura la Președinția României, nu este exclus ca și PMP să o susțină. Se pare că Blaga „va lupta” ca Elena Udrea să piardă nominalizarea. Ar putea câștiga astfel că PDL se va curăța de „zgura” băsesciană ținută în PDL de Udrea.

Nu mă uit la gunoaiele politice gen Mihai Răzvan Ungureanu. Individul este disperat. A avut un pariu și deja îl pierde. Forța lui Civică este pe nicăieri. Apare și el din când în când în fața unor curioși ai neamului, dă din el „înțelepciune de mahala”, primește aplauze și se vede, deja, candidatul tuturor la Președinția României. Încep să cred că Partidul Forța Civică și PNȚ-CD Pavelescu, adunate sub sigla „DA” au devenit anticamera Spitalului Socola.

sâmbătă, 3 august 2013

Conflict politico-juridic Antena Grup cu RCS&RDS. Unele interpretări.

Mă țin deoparte de net. La fel cum mă țin de posturile Tv care freacă „politica” toată ziua. Este bine pentru sănătate și pentru relațiile cu partenerii de pe rețelele de socializare. Încerc să nu mă cert cu nimeni. Încă nu sunt războaiele mele.

Antenele sunt într-un conflict mai vechi cu partenerii lor comerciali. Au reușit să se poziționeze ferm „anti-Băsescu” și au un public fidel. Nu îi cunosc structura, nu îi cunosc răspândirea în țară. Nici orientarea politică dacă or avea una. Dacă mă uit la ei mi se induce ideea că toată țara este cu ei. Fals. Cum-necum, poporul este mințit cu televizorul.

Mi-am pus întrebarea: de ce Antenele au fost angrenate în acțiunea penală pentru o problemă comercială ? Pentru că „șantajul” în relațiile comerciale, pe timpul negocierilor, este o practică veche de când omul a început să facă comerț. De aceea, în timp, dreptul civil a identificat „clauza leonină” și a sancționat-o cu nulitate. Acum, hodoronc-tronc vine procuratura să cerceteze „un șantaj” între două companii comerciale. Ce caută aici procuratura ? Pentru că RCS&RDS are posibilitatea, normală, de a refuza șantajul în relația cu Antena Grup simplu. Nu este de acord cu termenii contractului. Aici este altceva. Iar acest altceva trebuie căutat în zilele de azi și în cele ce vor urma.

În vara asta s-a născut Partidul Mișcarea Populară. Partidul lui Traian Băsescu. Partid care are nevoie de recunoaștere națională și de acces la puterea politică. Antenele, în special A3, sunt singurele care s-au poziționat, ferm, împotriva acestuia și devoalează metodele prin care PMP se dezvoltă la nivel local. Canibalizarea PDL de către PMP este deja de notorietate. Mai vorbește despre fenomen și Realitatea Tv, a lui Gușă, însă nu atât de virulent, atât de colorat. Pentru Băsescu, A3 este un inamic. La fel cum pentru A3 Băsescu este un inamic. Băsescu și consilierii lui au înțeles că nu pot lupta împotriva A3 cu mijloacele legale așa că au construit „o cauză” penală. RCS&RDS, firma lui Tzetari care a devenit cetățean maghiar și s-a mutat la Budapesta, este o veche și bănoasă susținătoare a lui Băsescu și a PDL. Acum va susține PMP. Pe lângă formațiunile maghiare extremiste înființate cu sprijinul lui Băsescu. RCS&RDS a acceptat să devină coautor la mascarada politico-juridică ce se desfășoară în prezent. Procurorii au scuza că procedează potrivit legii. Au fost „investiți” cu soluționarea unei cauze penale și își exercită atribuțiile potrivit legii. La cauza penală în sine, ei trebuie să afle adevărul. Ei bine, aici apar ciudățeniile. În faza de urmărire penală unde am prezumții de vinovăție chem să dea declarații toate persoanele pe care petentul le reclamă ca fiind parte la infracțiunea reclamată. Sau persoanele care pot face subiectul investigațiilor după datele culese de procurori. De aceea au apărut Gâdea și ceilalți de la A3 la DNA pentru declarații. Normal, când se va ajunge la instanța de judecată, dacă se va ajunge (!), pentru unii dintre cei „presupuși” ca făptuitori acum se va da NUP. Acum însă, scopul mediatic este ca aceste persoane să fie percepute ca „infractori”.

Decredibilizarea Antenelor este un obiectiv strategic din punct de vedere politic, pentru Băsescu. În special a A3. De aceea, mă gândesc la consumatorii media ai A3. Cine sunt ei ? În completare, mă gândesc la abonații RCS&RDS. Unde sunt ei majoritari ? Cu A3 decredibilizată sau în curs de decredibilizare, cu o acțiune (chiar temporară) a RCS&RDS de a scoate din grila de programe Antenele, în special A3, se ajunge ca în perioada campaniei pentru europarlamentare Antenele să nu mai fie prezente la peste 3-4 mil de abonați ai RCS&RDS. Un timp util pentru Băsescu și aliații lui de a căuta să prostească prin B1 Tv, Nașul Tv și alte panarame media populația care ar merge la vot. Șansele, în aceste condiții, ca EBA, Macovei, Cristian Preda și alții să fie realeși în Parlamentul European cresc. Cresc și șansele ca PDL să slăbească atât de mult încât să fie înlocuit cu PMP.

Deocamdată, faza pur politică a mascaradei Antena Grup - RCS&RDS nu a început. Posibil să nu înceapă în acest an. Suntem abia la început de drum. Finalul ar fi abia la trecerea în faza acțiunii penale, atunci când vinovații se cunosc și procurorul întocmește rechizitoriul cu care merge în fața instanței. Iar instanța nu va judeca litigiul comercial, nu este de competența ei, va judeca numai cauza penală.

Chiar dacă am „un ghimpe” față de RCS&RDS, nu sunt de partea Antena Grup. Nici de partea A3, în special. Sunt pentru libertatea presei. Iar „presa”, indiferent ce nume de scenă poartă, trebuie să se apere singură. Trebuie să fie capabilă să se apere. Dacă nu este capabilă, atunci va dispare. Neavând un interes particular în existența A3 nu îmi propun să mă îmbolnăvesc de grija lor.

Consider corectă, până acum, reacția partidelor politice din USL. Nu trebuie să reacționeze așa cum cer exaltații de la A3. Nu este treaba lor. Nu s-a comis nici un act politic de forță împotriva Antenelor care să însemne „îngrădirea presei”. Chiar dacă finalul în cauza penală poate fi o sancțiune de suspendare a A3 pentru o anume perioadă de timp sau de desființare. Poate fi un astfel de final, așa prevede legea, însă doar în situația în care A3 (ca stație Tv) este găsit vinovat de fapte penale. Nu este cazul. Îi înțeleg pe moderatorii A3 care caută să prezinte o posibilitate ca fiind un fapt împlinit. Se apără, însă ei comit eroarea să și confirme astfel că nu sunt chiar „curați”. Cum-necum, unele materiale ale A3 au fost sancționate de CNA și pot constitui „probe” în cauza penală dacă se ajunge la capete de acuzare cu privire la materialele prezentate. Să nu uităm însă că până una-alta, cauza penală în curs este doar de șantaj la o societate comercială. Așa că interpretările extinse ale A3 și chiar ale mele, de mai sus, sunt doar presupuneri. Pentru ca ele să capete viață este necesar să fie introduse acțiuni penale separate, de către alte persoane afectate de A3. Înțeleg că Antena Grup a mai fost reclamată de alții după deschiderea acțiunii. Dar numai sub aspectul comportamentului comercial. Abuziv spun ei. De discutat.

PNL nu trebuie să se implice. În particular, membrii PNL pot susține, pot declara că sunt alături de moderatorii A3 pentru emisiunile pe care le fac. Atât. Pentru ce face postul Tv ar fi periculos. Nu avem de unde ști ce face postul Tv în particular. Ce vedem la Tv nu este acțiunea postului sunt prestațiile moderatorilor, sunt pozițiile jurnaliștilor. Astea da, pot fi susținute.

Eu înclin să cred că Băsescu își dorește cu disperare o suspendare a A3 pentru perioada următoare. Înclin să cred că RCS&RDS va scoate din grilă A3 pe timpul campaniei pentru europarlamentare. Iar după prezidențialele din toamna anului viitor vor curge NUP-urile. În special dacă PMP nu va confirma iar Crin Antonescu va deveni Președintele României. Abia atunci regimul Băsescu se va termina, abia atunci „casta” procurorilor staliniști va pricepe că au pierdut războiul.