Frecția la un picior de lemn.

S-au remaniat. Degeaba, pentru noi, pentru imagine, pentru ei. Pentru noi, ar fi fost mai bine ca procesul de „înlocuire” să înceapă cu dementul de la Cotroceni și să continue cu această garnitură pedelisto-udemeristo-uneperistă la care să se adauge independenții care se declară reprezentanții minorităților naționale altele decât cea maghiară. Politica de distrugere a țării va continua, în unele locuri cu mai multă ardoare, parte dintre noii miniștri fiind din „grădina” băsescienilor.

Se speculează că amorul profund între dementul de la Cotroceni și nulitatea de la Palatul Victoria a suferit niște fisuri. Chipurile, micul Boc ar fi ridicat glasul și i-ar fi dat niște răspunsuri marinarului. Rezultatul a fost cererea de demisie a întregului cabinet de către apropiații lui Băsescu în frunte cu Udrea, Anastase, Țurcanu, Voinescu și alții. BVB a reacționat prin demisiile lui Videanu și Berceanu, destul de forțate și destul de negociate în cadrul partidului în vederea altor sinecuri benefice buzunarelor lor. Blaga nu a putut să își dea demisia din cauza programului Schengen aflat în faza de finalizare. Plus că Blaga nu are imaginea atât de șifonată ca ceilalți doi. Nu cred că între cei doi incompetenți s-a produs o ruptură. Cred însă că micul Boc a reușit, temporar, să își păstreze scaunul la partid și la stat împotriva lui Udrea, blonda vopsită fiind destul de aproape să reușească. Boc va da mai multe dovezi de fidelitate către Băsescu decât până acum. Recunosc că nu am capacitatea de a vedea o atitudine de frondă la Boc față de Băsescu și schimbarea politicilor acestui Guvern în favoarea tării și a cetățenilor ei. Am limite pe care le recunosc. Nu pe toate.

Noua garnitură de miniștri are mai multe particularități. Singurul dintre ei care are ceva în cap despre domeniul pe care îl va administra este Valeriu Tabără care a mai fost ministru. Anca Boagiu a mai fost ministru însă nu are ceva în cap. Restul or fi având pregătirea pentru domeniul administrat însă insuficientă pentru a face politici guvernamentale. Este adevărat că lucrând în comisiile de specialitate ale Parlamentului au dat cu nasul în proiecțiile acestui Guvern și al altora, și-au dat cu părerea asupra proiectelor de legi înaintate de Guvern dar nu au gândit ei așa ceva. Nu în ultimul rând, față de situația de criză provocată și întreținută de Băsescu și PD-L pentru interese personale și pentru interesele financiare ale unor bănci sub coordonarea atentă a sinistrului Mugur Isărescu - alt interesat în distrugerea populației țării -, alegerea unor necunoscuți în funcții de decizie guvernamentală este total aiurea. O altă particularitate o constitue faptul că au înlocuit cu politruci PD-L toți „independenții politici”. Debedeii portocalii vor să conducă singuri. Din acest motiv nu au dat ministerul muncii lui Sârbu, de la UNPR. Posibil să se nască de aici noi tensiuni între PD-L și partidul „trădării naționale”. Se mai observă faptul că sinistrul ministru al sănătății nu a fost înlocuit, chiar dacă marile lui realizări ar fi doar în sensul că a pus sănătatea pe chituci, a introdus coplata (un impozit suplimentar pentru cei care contribuie la asigurările de sănătate însă nu prea beneficiază de protecția sistemului) și a bulversat relațiile cu producătorii și distribuitorii de medicamente. În fapt, PD-L a confirmat prin această mascaradă că este partidul problemă al actualei guvernări, că nu are orizont și că alegerea românilor a fost proastă.

În final, întreaga tevatură în jurul remanierii a dus, previzibil, la mediatizarea PD-L. Au înlocuit miniștrii cu imagine publică dezastruoasă cu alții, necunoscuți, pentru a mai calma criza media în care PD-L a intrat de ani buni. Nu vor reuși. Sper.

Mă bate gândul să pun remanierea în seama mogulilor. Patriciu, Voiculescu, Vântu. Presa controlată de ei, minoritară față de presa controlată de Cotroceni, a fost mai vizibilă și a determinat pe Băsescu și gașca de derbedei din PD-L să încerce ceva pentru a mai scăpa de criticile aduse. Să concluzionez prin aceea că „factorul de risc asupra siguranței naționale” și-a produs efectul ? Să concluzionez că presa ostilă este cauza care a determinat producerea remanierii ? De ce nu. Dacă trag o astfel de concluzie, trebuie să renunț la alte cauze. Cum ar fi ineficiența miniștrilor înlocuiți în funcțiile deținute, deciziile proaste luate de aceștia în aplicarea legilor în vigoare sau neîndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare ce le reveneau. Cum Boc le-a mulțumit pentru colaborare ... remanierea rămâne în „vina” presei ostile. Iar proasta guvernare rămâne, pe mai departe, în „vina” dementului de la Cotroceni și a slugii lui prea-plecate, Emil Boc.

PNL nu dă atenție acestei mascarade. Pe bună dreptate. Vina pentru distrugerea țării, sărăcirea populației, acutizarea problemelor sociale este în altă parte. Schimbarea lui Băsescu și eliminarea PD-L de la conducerea țării este obiectivul corect. Indiferent câte guverne va mai forma Băsescu și Boc, obiectivul nu trebuie schimbat. Ei sunt capii răutăților. Miniștrii sunt doar „stele căzătoare”.