Un caz grav.

Presa scrie despre încă o mârșăvie a „generalului de bucătărie” Gabriel Oprea. Individul avansează în gradul profesional de ofițer pe fidelii sau mai puțin fidelii membri ai partidului de tabachere UNPR. În plus, rezerviștii UNPR poartă, se pare ilegal, uniforma cu noile grade cu diferite ocazii. Cazul este grav.

La ieșirea la pensie, odată cu trecerea în rezervă, ofițerul primește dreptul de a purta uniforma. Gabriel Oprea este unul dintre cei care are acest drept. Dar nu știam despre Marian Sârbu sau Cristian Diaconescu să aibă acest drept, ei fiind civili. Bașca aud că unii au primit grade de ofițer în rezervă fără a fi avut statutul de ofițer în perioada în care au făcut armata. La Iosif Buble știrea dă frisoane. Și cotidianul.ro are un articol.

Măcelul, dacă pot spune așa, asupra militarilor de carieră, cei luați în râs ca „apeviști” de șmecherii zilei, a început pe timpul comunismului. Odată a fost epurarea din perioada anilor 1954-1956 iar a doua mare acțiune a început după 1980 când corpul profesional al ofițerilor a început să fie infestat cu politrucii aleși de PCR să între în rândul ofițerilor care începeau să devină „cam prea independenți” și să se opună deciziilor politice. Un fost comandant de al meu a ascultat liniștit acuzele politice aduse la un activ de partid ca la final, ieșind din sală, să le arate activiștilor pragul ușii și să îi atenționeze asupra faptului că politica in acea mare unitate se sfârșește la pragul ușii. Dincolo de prag începe instituția militară. Cu reguli militare, cu decizii militare, cu rigoare militară. A fost mare tămbălău.

Măcelul a continuat pe timpul fesenismului. Peste noapte, „se nășteau” ofițeri cu grade înalte din rândul subofițerilor, ofițeri de carieră erau demiși pentru a face loc noilor potentați. Civili ca șoferi, frizeri, ospătari ajungeau una-două subofițeri și după niște „studii” pe unde scurte ajungeau în birourile de stat major ca ofițeri. Iliescu, aceată „matroană” a bordelului politic PDSR și mai apoi PSD era „omul cu stiloul”. Semna în draci decrete de înaintare în gradul de ofițer și decrete prin care acestora li se confereau distincții militare. Fostul ospătar sau fostul șofer deveneau în doi-trei ani posesorii unui ordin militar pentru merite deosebite în activitatea militară ! Unii dintre aceștia au ajuns în funcții înalte de decizie prin ministere sau au preluat conducerea unor instituții. Este cunoscut cazul de la Spitalul Militar Central unde fostul brancardier a ajuns Comandantul Spitalului.

Patronul altui bordel politic, Traian Băsescu, îl urmează pe Ion Iliescu. Îl are ca pion pe acest general de mucava, Gabriel Oprea.

Pe timpul guvernărilor pesediste se ajunsese în situația stupidă ca în organizarea instituțiilor militare să fie mai mulți ofițeri decât „trupeți”. Am constatat, studiind istoricul organizării grănicerilor/polițiștilor de frontieră, că funcțiile de ofițer și gradele acestora din organizarea instituției nu aveau nici o logică. Gradul de colonel era pe toate gardurile. Cine avea tupeu și „material” ajungea colonel. Și au ajuns. Mulți. Sa „născut” chiar dreptul de a ajunge colonel/comisar șef. După vechime și funcția ocupată. Gradul și-a pierdut valoarea, nu mai conținea excelența profesională, presupusă tradițional, ci doar vechimea și norocul de a ocupa funcția care prevedea gradul. Iar de avea o persoană interesată „sânge în instalație”, funcția lui inferioară gradului devenea, la ordin, o funcție cu gradul de colonel/comisar șef. Iar pentru asta se mai tăiau din stat niște funcții inferioare de ofiter sau subofițer. O măgărie. Dar așa era pe timpul PSD. Nu știu cum este acum. Probabil că la fel. Iar „operațiunea” Oprea pomenită de presă îmi confirmă ipoteza.

Acum merg la Parlament să asist la moțiune. Sper să intru și să povestesc despre eveniment. Dacă nu intru, mă alătur manifestanților.