Sunt mâhnit. A murit Adrian Păunescu. Iar eu sunt un admirator al poetului. Unul din marii poeți ai României.În afara politicii, în afara luptei pentru resurse, în afara intereselor meschine există omenia. Solidaritatea oamenilor.
Emisiunile posturilor Tv au fost meschine. Meschini au fost și cei care, cu tupeu nemăsurat, au „recunoscut” în Adrian Păunescu marele poet și patriot însă au aplaudat, frenetic, și i-au reproșat cu aspră măsură orientarea de stânga și, mai ales, ardoarea cu care își spunea „crezul”. Sunt cei care susțin fițuica numită, popular, „Raportul Tismăneanu”, de condamnare a comunismului unde, din miile de torționari, unii la conducerea țării acum, au ales să pună poetul Păunescu, ca exemplu „negativ”.
Acesta este omagiul meu pentru Păunescu, unul din miile de omagii sincere aduse memoriei mareului poet și patriot care a fost Adrian Păunescu. Pentru el și familia lui sunt un necunoscut. El, pentru mine și ai mei, este o parte a tinereții și a culturii noastre.
Să-i fie țărâna usoară !
