Unii agenți economici români își distrug propria țară ! Din lăcomie.

Ministrul mediului, Cristiana Pașca Palmer, comunică o situație cumplită. În vămile românești au fost oprite 16 transporturi internaționale cu deșeuri care încălcau normele europene. Deșeuri din Germania, din Austria, din Ungaria. Iar cei care transformau România în groapa de gunoi a Europei sunt agenții economici români. Oameni lacomi, oameni fără onoare, mai bine zis, ne-oameni.

Mă bucur de această acțiune, pentru că am stimulat această acțiune și, practic, s-a depistat faptul că, în aceste tiruri, pe documente figurau deșeuri pentru revalorificare, ceea ce nu era adevărat. Era vorba despre deșeuri mixte, reziduale și care se duceau către șase operatori economici din județele Hunedoara și Ilfov. Majoritatea deșeurilor se duceau către un singur operator, unde s-a și deschis o anchetă penală. Nu vă pot spune despre ce companii este vorba, pentru că ancheta este în curs. Spun că 40% din totalul acestui transport mergea către o singură companie. Este pentru prima dată când se descoperă astfel de transporturi. Nu pot să vă spun ce s-a întâmplat înainte de mandatul meu. Știu că a fost un subiect legat de niște deșeuri din Italia, dar, odată verificată situația, s-a dovedit că nu era vorba despre asta. În România, nu avem niciun cost pentru depozitarea la groapă, dar acum acest lucru nu mai poate fi evitat, pentru că, de la 1 ianuarie 2017, va exista un cost de depozitare la groapă. Trebuie să fim extraordinar de vigilenți și să controlăm foarte bine ceea ce intră la noi în țară. Aceste tiruri au fost capturate în iunie, între 17 și 24. Când s-au deschis aceste tiruri, realitatea era alta și conțineau un amestec de PET-uri cu deșeuri reziduale. Agerpres.

Marea „șmecherie” a nenorociților care ne transformau în groapă de gunoi a fost taxa pe depozitare a deșeurilor. La noi lipsă, că românul nu vrea taxe, la cei de unde au venit deșeurile mare. Câștiga și nenorocitul de antreprenor român ceva la treaba asta. Deșeuri ne-reciclabile, ce ajungeau, evident, la groapa de gunoi.

Mă bucură faptul că acest transport a fost descoperit. Poate se va îmbunătăți legea în materie ca astfel de cazuri să nu se mai repete.

Culmea, noi plătim taxe pentru ridicarea gunoiului. Depozitarea gunoiului de către cel care îl colectează este acoperit de taxele luate de la noi. Gunoiul adus din afara țării nu mai avea nici o taxă care să meargă la autoritatea locală care deține groapa de gunoi. Trai, nineacă ! Raiul deșeurilor pe Pământ ! Omul de afaceri român bagă în buzunar, ca un jeg ordinar, bani din boala și nefericirea conaționalilor. Pentru astfel de fapte ar trebui pedepse privative de libertate care să înceapă de la 5 ani în sus. Ca să nu se ajungă la „executarea pedepsei cu suspendarea executării acesteia în penitenciar”.

Comunicatul de presă al PNL.

Pe site PNL a fost publicat comunicatul de presă după întâlnirea conducerii partidului cu reprezentanții mediului de afaceri. Îl preiau și îl pun mai jos. Sunt posibilități pentru ca sacrificarea pensionarilor, bugetarilor și șomerilor să nu se mai producă.

Conducerea Partidului Național Liberal s-a consultat astăzi, 12 mai a.c., cu reprezentanții mediului de afaceri din România pentru identificarea soluțiilor de ieșire din criza economică. Întâlnirea a avut loc la solicitarea Partidului Național Liberal, ca partid de centru-dreapta, reprezentantul întreprinzătorilor din mediul privat.

Partidul Naţional Liberal a prezentat participanților la întâlnire măsurile liberale pentru ieșirea din criză și relansarea economiei românești și a convenit împreună cu aceștia următorul set de măsuri:

I.Măsuri pentru stoparea risipei bugetare prin ajustarea cheltuielilor publice în sensul reducerii și restructurării acestora cu impact de cca. 3,5% în PIB.

Ø Restrângerea drastică a sumelor alocate aparatului guvernamental prin scăderea numărului de ministere la cca. 10;

Ø Reducerea numărului de agenţii guvernamentale la 30;

Ø Restructurarea instituțiilor publice din subordinea ministerelor, identificarea celor a căror activitati se suprapun;

Ø Amendarea prevederilor legislației privind achizițiile publice în sensul impunerii unor reguli mai puțin permisive pentru autoritățile contractante de a majora valoarea contractelor cu sume de până 50% din valoarea contractului inițial în termene relativ scurte de la data semnării acestora;

· Diminuarea procentului cu care se poate majora valoarea contractelor de la 50%, în prezent, la 25 % și stabilirea unui termen de cel puțin un an de la încheierea contractului după care se poate face majorarea valorii contractelor.

Ø Construirea bugetului și alocarea resurselor pentru serviciile publice descentralizate realizate pe baza standardelor minime de calitate și a stndardelor minime de cost, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 961/2009. (măsură prevăzută în Acordul cu FMI);

Ø Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu:

o Achiziţiile de imobile;

o Elaborarea studiilor de prefezabilitate;

o Studiile de fezabilitate;

o Alte studii aferente obiectivelor de investiţii;

o Deplasări, detașări, transferări.

Ø Externalizarea unor servicii executate de diverse instituții și agentii ale statului pentru care se plătesc taxe si tarife parafiscale;

Ø Prioritizarea în legea bugetară a investiţiilor în infrastructură (transport, utilităţi), sectorul energetic, agricultură, sănătate, învăţământ, telecomunicaţii.

o Interzicerea cuprinderii în finanțare din surse interne a obiectivelor de investiții noi dacă sunt eligibile a fi finanțate din fonduri externe nerambursabile;

o Identificarea tuturor programelor și proiectelor a căror finanțare se poate realiza din fonduri externe nerambursabile (infrastructura de transport, retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare, programe multianuale de mediu și gospodărire a apelor, obiective de investiții în turism, acțiuni din domeniul învățământului, ș.a.) și renunțarea la finanțarea acestora din bugetul de stat prin transformarea lor în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Asigurarea sumelor de la bugetul de stat nu motivează ordonatorii de credite pentru promovarea de proiecte cu finanțare din fonduri UE;

o Menţinerea unor preţuri ferme de execuţie în cadrul lucrărilor atribuite, ce pot fi indexate cu maximum valoarea inflaţiei aferentă perioadei respective;

o Finanţarea cu prioritate a lucrărilor de construcţie şi reabilitare/modernizare pentru şosele ocolitoare, municipii reşedinţă de judeţ.

II. Măsuri ce vizează deblocarea creditării și finanțării mediului de afaceri

Ø Scăderea costului creditului şi asigurarea liniilor de finanțare de către băncile care operează în România;

Ø Adoptarea unui mecanism pentru achitarea obligațiilor statului în termen de maxim 30 zile de la data scadenței, de către toate instituțiile din administrația centrală și locală către furnizori, prestatorii de servicii, constructori, la care se va adăuga:

· un mecanism de compensare în cadrul aceluiași buget;

· emiterea unui „certificat de garanție" de către instituțiile debitoare, instrument ce va putea fi folosit de către beneficiari pentru asigurarea finanțării de către instituțiile bancare.

Ø Accelerarea absorbției fondurilor europene, ca principală sursă de finanţare în perioadă de criză;

· Acordarea unei prefinanțări de minim 30% de către CEC Bank și EximBank pentru demararea proiectelor.

III. Măsurile de relaxare fiscală pentru încurajarea investițiilor, stimularea mediului de afaceri, reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor cu un impact de cca. 2,5-3% în PIB.

Ø Menținerea actualului sistem de impozitare, respectiv a cotei unice de 16%;

Ø Anularea impozitului minim;

Ø Reducerea cotei de TVA la 5% pentru toate construcțiile și tranzacțiile cu locuințe noi;

Ø Bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii ce îşi plătesc taxele la termen;

Ø Reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale de la 0,1% pe zi, la 0,03%, corelat cu nivelul anual al dobânzii de referinţă a BNR;

Ø Reaşezarea redevenţelor si taxelor de concesiune, cresterea gradului de colectare de la 0,8% in PIB in prezent la cca. 3-5% in PIB;

Ø Angajatorii care păstrează, dar şi creează locuri de muncă şi angajează şomeri aflaţi de peste trei luni de zile fără un loc de muncă beneficiază de reducerea cu 100% a cotelor de contribuţii sociale până la 31.12. 2011.

Ø Reducerea impozitului pe dividende la 5% pentru dividendele plătite pana la 31 decembrie 2010.

Ca partid de centru-dreapta, Partidul Național Liberal va continua dialogul periodic cu patronatele și reprezentanții IMM-urilor.