Scad salariile. Vijelios! Iar criza economică, provocată de proasta guvernare, stă să înceapă

Circoteca PSD-ALDE privind salariile continuă. Alarmați de informațiile din țară, miniștrii fac tot felul de manevre de corectare. Din rău în mai rău. Cei care lucrează part-time sunt cei mai loviți. Trebuie să renunțe la locul de muncă și să apeleze la ajutoarele sociale sau să se mute cu familia acolo unde meseria lor le poate aduce un contract cu normă întreagă. Fie, patronii aleg să piardă afacerile, să intre pe minus pentru a produce „satisfacție socială” menținând mai mulți angajați decât pot.

Specialiștii din PNL, specialiștii independenți, cu toții atrag atenția că haosul provocat pe piața muncii și în politica fiscală are ca sursă transferul contribuțiilor de la angajator la angajat peste care se adaugă dezastrul politicilor economice și fiscale ale celor două guverne semestriale PSD-ALDE din 2017: Grindeanu și Tudose.

Suprapunerea transferului contribuțiilor cu Legea salarizării a dus la majorări fictive, în salariul brut, dar nu și în salariul net (bani în mână). Efectul advers fost tăierea salariilor pentru multe categorii de salariați, care nu au beneficiat de majorările suficiente pentru a compensa impactul negativ al măsurii.

Culmea mizeriei este apelul ministrului Lia Olguța Vasilescu adresat nemulțumiților: veniți cu fluturașii! Ce specialiști are ministerul de este nevoie ca cetățeanul să vină cu fluturașul (confirmarea primirii salariului!) pentru a demonstra că Legea salarizării construită de ei (cei din PSD și ALDE) și transferul contribuțiilor le-au scăzut veniturile nete oamenilor?!

Zilnic apar informații ciudate.

Sorina Pintea, noul ministru al sănătății ia apărarea politicii „criminale” a PSD-ALDE și face declarații șocante. La consilierii din cabinetele demnitarilor salariile scad cu 23% ceea ce este normal, după ministrul Pintea! De ce nu renunță la respectivele posturi, pentru a nu își mai bate joc de oameni?

Coșmarul este această direcție politică adoptată  de PSD: este normală scăderea salariilor și a veniturilor populației angajată în muncă!

Pentru că s-a ajuns la absurd.

Dezastrul provocat de guvernările succesive ale PSD, guvernări semestriale, în condițiile paradoxului celei mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană în 2017 (!), își cere prețul în acest an 2018 și va continua și în 2019.

Nu este domeniu economic și social în țară care să nu fie afectat de proasta guvernare. Iar toate acestea, alături de multe alte măsuri luate duc la un viitor de coșmar. România se apropie de o criză economică profundă, determinată doar de proasta guvernare PSD-ALDE cu sprijinul UDMR! În timp ce restul lumii crește, noi ne prăbușim! Pentru că oamenii nu au fost la vot în 2016, iar cei care au fost la vot au ales minciunile PSD.

Curtea de Conturi: România se îndreaptă spre insolvență !

Cătălin Predoiu, prin-vicepreședinte al PNL a „răspuns” prezentării laudative a lui Ponta cu privire la stingerea datoriei publice către FMI cu elemente extrase dintr-un raport al Curții de Conturi a României, din luna mai a acestui an : „Un raport al Curții de Conturi din mai 2015 a arătat că Guvernul s-a împrumutat exclusiv pentru a finanța deficitul bugetar, în timp ce a cheltuit doar 0,1% din împrumuturi pentru investiții. În același raport, Curtea de Conturi avertizează că România este în drum spre insolvență având în vedere raportul negativ dintre creșterea economică și creșterea datoriei publice guvernamentale”. Știrea despre intervenția lui Predoiu este aici.

În traducere liberă, creșterea datoriei publice a României este mai mare decât creșterea ei economică !

PIB-ul României a crescut din 2008 până astăzi cu 10 miliarde euro. Datoria publică a României, fără acordul cu FMI din 2009, a crescut cu 19 miliarde de euro. Vorbim despre anii 2012-2014, anii guvernării PSD, cum conducerea „strălucitului conducător” Victor Viorel Ponta.

Dacă datoria publică ar fi crescut pentru că ar fi fost făcute investiții care ar crește capacitatea României de a produce mai multe bunuri și servicii, nu ar fi fost nici o problemă. Curtea de conturi constată însă că împrumuturile, uriașe, au fost făcute doar pentru a „finanța deficitul bugetar” ! Mai pe șleau, ne-am împrumutat pentru a plăti alte împrumuturi. Pentru investiții, „strălucitorul” Ponta a oferit doar 0,1 % !

Să fie clar. Mie îmi pute a guvernare de rahat.

Las pe cei care știu mai multe să explice unde s-au dus banii de la FMI - poate vom primi detalii până la urmă. Îl las pentru că în apărarea lui Ponta vor sări cei care folosesc, intens, principiul „dar și el a făcut”.

Pentru o mai bună imagine a „guvernării de succes” a PSD sub conducerea „strălucitorului” Victor Viorel Ponta, pun mai jos (de aici) concluziile Curții de Conturi:

1-creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului.

2-în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de solvabilitate va creşte

3-Banca Naţională a României [Direcţia Stabilitate Financiară] subliniază faptul că din raţiuni de sustenabilitate în grupul economiilor emergente, precum şi pentru a modera cheltuielile cu dobânzile şi impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscală trebuie să plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.

4-datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1 % în anul 2012 la 16,9% în anul 2014

5-nu a existat un echilibru între împrumuturile cu rata dobânzii fixă ( în creștere de la 59,2% la 68,8%) şi cele cu rata dobânzii variabilă ( în scădere de la 40,8% la 31,2%) contractate de pe piaţa internă, așa cum era prevăzut în strategiile de administrare a datoriei publice

6-datoria publică guvernamentală internă directă a fost utilizată aproape în totalitate pentru finațarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, finațarea de proiecte având o pondere nesemnificativă de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă

7-în anul 2014, ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească în total datorie publică guvernamentală externă a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23,0%.

8-la finele perioadei financiare 2007-2013 (conform calendarului multianual al bugetului Uniunii Europene) pentru a atrage 2.308 milioane lei necesari acoperirii deficitului bugetului de stat, statul român s-a împrumutat în condițiile în care această sumă putea fi rambursată de către Comisia Europeană din fonduri europene - prostie la superlativ !

9-la nivelul MFP ar trebui identificate și alte surse pentru finanțarea deficitului bugetului de stat în afara bufferul-ui creeat pentru îmbunătățirea modului de gestiune și a profilului de maturitate al datoriei publice

10-gradul de conformare a agenților economici garantați /subîmprumutați, prin plată voluntară la fondul de risc, a scăzut vertiginos, de la 24% în anul 2012 ajungând la 6% în 2014 - Alooo !

11- în timp ce o parte din sumele trase din împrumuturile contractate de la băncile externe în perioada 2003-2011, pentru finanțarea proiectelor de investiții, sunt utilizate la rambursarea împrumutului FMI din 2009 se diminuează posibilitatea de creștere economică, prin realizarea investițiilor de către ordonatorii de credite.
Banii pentru investiții folosiți pentru rambursarea împrumuturilor ? Atunci acuzele aduse guvernării Ponta nu sunt vorbe'n vânt. Această guvernare nu a fost proastă, a fost idioată. Și Ceaușescu a flămânzit țara să scape de împrumutul la FMI. Ponta îl copie.

12-având în vedere că cele 21 de împrumuturi utilizate pentru rambursarea împrumutului FMI sunt din perioada 2003 – 2011, există un risc major ca aceste investiții să fie realizate parțial, cu întârziere sau să nu mai fie realizate. Evident ! Guvernarea Ponta este cea mai tembelă guvernare din 1990 încoace !

Este suficient pentru a cataloga pe Ponta nu doar ca un mare mincinos ci și ca un mare prost. Este inadmisibil să oprești toate proiectele de investiții din 2003 încoace, să le lași fără bani doar pentru a achita un împrumut cu FMI - la care el, Ponta și partidul său, au contribuit fiind la guvernare alături de PDL-ul lui Băsescu.

Epoca disperării

Citesc, ascult, văd și meditez. Avem media și avem, astfel, acces la informație. La secundă. Datorită net-ului ne manifestăm. Scriem, vorbim, cunoaștem pe alții pe care în alte condiții nu i-am fi văzut vreodată. Asta este partea bună. Partea mai puțin bună este că grupuri de interese promovează autodistrugerea, pierderea încrederii în oameni, pierderea încrederii în viață, promovează dezmățul social și apocalipsa omenirii. Pe lângă aceștia se manifestă cei care incapabili fiind își promovează superficialitatea, lipsa de discernământ, ura viscerală față de cei care nu le acceptă derapajele. Interacțiunea prin intermediul media scoate din gunoiul social și pune în locul altora, mult mai interesanți și mai utili, persoane pe care în modul normal de viață le eviți. Acum ești aproape obligat să le vezi, să le asculți, să le interpretezi aberațiile. Și sunt o groază. Media este plină de informații despre „viața și opera” rataților cățărați în vârful societății, media devenind astfel din condiție care favorizează promovarea insuficienței și a prostiei una din cauzele care determină alegerea acestora în dauna inteligenței și a echilibrului. Datorită media trăim într-o lume ireală, datorită media pierdem, zi de zi, valorile care stau la baza societății. Culmea este că media este ca un drog. Suntem disperați să avem acces la ea. O viață fără media este, azi, de neconceput. Ne-am condiționat viața de existența și dezvoltarea media. O idee superficială spune că lupta împotriva acestui flagel este imposibilă. Rațiunea, câtă a mai rămas, ne spune că lupta este posibilă. Media trăiește și se dezvoltă având acces la public. Dacă publicul ar fi mai selectiv, dacă publicul ar sancționa media pentru ceea ce face aceasta și-ar modifica comportamentul. Din nefericire, mare parte a publicului este disperat să se uite pe gaura cheii, să asculte prin ușă, să creadă irealul și să se vaite pentru riscuri ce se pot produce peste milioane sau miliarde de ani. Fantastic.

La modă este astăzi dezastrul european. Grecia are probleme politice și economice, probleme care au la bază un mixt toxic: bancherismul și proasta guvernare. Grecia s-a axat, comod, pe dezvoltarea turismului, cu un sprijin excesiv al guvernelor de la Atena pentru turism, miliarde de euro anual, în detrimentul formării și dezvoltării unei industrii prelucrătoare care să genereze constant și palpabil o avere națională. La aceasta s-a adăugat un aparat administrativ exagerat și o politică a pomenilor sociale excesive. Bunăstarea grecilor și a guvernului a fost în mod voit construită pe bunăstarea consumatorilor străini de turism. Când străinii stau acasă, când surplusul de bani care să permită turismul nu mai există, Grecia suferă și decade. Grecii care își așteaptă tainul de la stat ies în stradă. Distrug, ca formă de protest, bunurile create cu banii altora sau ai statului. Se autodistrug. Nu vor să accepte faptul că statul nu are bani cu care să continue politica pomenilor de stat. Nu au nici varianta ocupării unor locuri de muncă în industria prelucrătoare pentru că aceasta nu există. Turismul și serviciile, excelent dezvoltate în Grecia, sunt dependente de existența consumatorilor. Grecii consumă prea puțin din propriul sistem economic. Grecia nu mai are suficienți consumatori pentru a putea trăi la nivelul la care au fost obișnuiți. Consecința imediată va fi regresul țării și al nivelului de trai și, probabil, dezvoltarea inițiativei private în domenii lucrative care nu au existat până acum. Grecii vor fi obligați de viață să trăiască mai modest. Mult mai modest decât sunt obișnuiți. Între timp, băncile care au creditat cu inconștiență doar turismul și serviciile vor suporta pierderi. Majore. Creditele speculative pe aceste domenii de activitate au devenit toxice. Eu cred că o oarecare salvare a lor vine nu din creditarea lor guvernamentală ci din creditările făcute de sucursalele și filialele lor din alte state care au creditat industriile emergente. Va fi însă dificil să se întrețină doar cu dividendele din aceste acțiuni, statele în care funcționează aceste filiale și sucursale luând măsuri pentru a împiedica exodul de capital către Grecia în dauna lor și a mediului lor bancar și economic.

Probleme de genul Greciei au și alte state. Unele au alte cauze. Italia a excelat în consumul guvernamental de resurse și lipsa controlului social asupra mediului infracțional, Spania are probleme asemănătoare din cauze asemănătoare Greciei, alte state au alte probleme. Statele care au industrii prelucrătoare puternice și consumuri guvernamentale echilibrate nu au probleme grave. Totuși, sunt afectate de problemele statelor cu probleme pentru că acestea din urmă sunt o parte a piețelor lor de desfacere a produselor industriale. În plus, moneda comună pierde din putere astfel că statele puternice resimt dezmățul financiar din celelalte state. Independența economică a statelor membre ale UE și-a arătat fața hâdă. Trecerea la moneda comună nu a fost însoțită de o politică fiscală comună. A fost o greșeală care azi se răzbună.

Mă gândesc serios dacă, nu cumva, noi ar trebui să amânăm adoptarea monedei unice. Poate că ar trebui să creștem economic cu seriozitate și abia după ce avem o bază să trecem la acest pas. Guvernarea băsesciană indiferent de denumire, Boc sau Ungureanu, poate fi trecută la pierdere. Am pierdut un timp prețios, am pierdut resurse vitale, am pierdut industrii și investiții, am pierdut forța de muncă calificată, am pierdut ... Risipa dezmățată a ministerului condus de Elena Udrea alături de celelalte ministere nu este bine pusă în evidență de media și analiștii economici autohtoni. Analiștii străini se uită doar la deficitul bugetar, nu au interes să se uite în profunzimea fenomenului economic românesc. Pe ei nu îi interesează, cu mici excepții, de unde vin veniturile românilor. Ce se produce în România, ce este viabil economic și ce nu, cum sunt folosite resursele ... Pe ei nu îi interesează faptul că în România industria este subordonată intereselor investitorilor străini. Industria română este sublimă însă lipsește. România este țara filialelor și sucursalelor străine. România este o colonie economică. Industria românească produce după patente străine, folosește materie primă și semipreparate străine, deciziile tehnologice se iau în localități din străinătate, dezvoltarea se hotărăște în alte țări. De la produsele agricole la mobilier, încălțăminte, îmbrăcăminte și mașini. Capitalul autohton a fost sabotat, în primul rând, de Guvernul României. Investitorii români au fost acuzați de infracțiuni fiscale și distruși de guvernările Boc-Băsescu-Udrea-Isărescu. Consecința a fost una previzibilă. Oamenii capabili să creeze și să dezvolte industrii au plecat în străinătate. Acolo au fost primiți și au succes. Se dezvoltă la nivel individual și sprijină dezvoltarea statelor care i-au primit în dauna propriei lor țări care nu i-a dorit. Spun prostii ? Nu prea. Pentru că guvernul reprezintă, totuși, voința țării. Țara a votat PDL și UDMR, partidele care au distrus, planificat, industria românească. PDL pentru comisioane iar UDMR pentru favorizarea capitalului maghiar în spațiul transilvan. Distrugerea investitorilor români și favorizarea investitorilor maghiari are ca scop ocuparea teritoriului transilvan pentru a permite Budapestei exprimarea, motivată, a „îngrijorărilor” față de interesele cetățenilor maghiari în România. Este foarte periculoasă, pentru interesul național, ocuparea economică maghiară a Transilvaniei.

Tuturor problemelor trebuie să li se găsească soluții sociale. Asasinarea românilor pentru a reduce consumul nu a fost soluția cea mai bună aleasă de Traian Băsescu și coaliția PDL-UDMR-UNPR și minoritățile naționale. Coaliția asasină avea la dispoziție stimularea muncii și folosirea, fără limite, a tuturor cetățenilor pentru activitățile lucrative. Ei au făcut invers. Au descurajat sau chiar interzis aportul pensionarilor și a unor persoane cu unele dizabilități să înlocuiască forța de muncă care a migrat în străinătate. Coaliția asasină a ales autodistrugerea în locul menținerii la un nivel rezonabil a bunăstării. O bunăstare care nu era consumatoare de resurse guvernamentale, culmea.

Toate problemele de azi sunt tratate în media cu ingredientele disperării. Cei intervievați sunt aleși dintre cei care sunt disperați. Sunt cei care nu au fost independenți. Cei independenți sunt probabil liniștiți. Independența le permite să se limiteze la cât pot valorifica. Este evident faptul că cei independenți sunt puțini. Sunt prea puțini pentru a avea o influență semnificativă la nivel național însă ei există și vor exista. Ei nu sunt promovați. Promovați sunt doar cei dependenți de bugetul național. Dacă sunt deconectați de la buget, se reduce semnificativ numărul milionarilor și miliardarilor români. Industriile în care activează aceștia, industrii susținute financiar de guvernanții băsescinei, vor trebui să se reformeze. Fie vor dispare, fie se vor redimensiona.

Trăim în epoca disperării. Este o disperare a lipsei de soluții, este o disperare a lipsei de competență, este o disperare a lipsei de încredere. Culmea, contra disperării sunt soluții. Prima dintre ele este la îndemână. Debarcarea lui Traian Băsescu, reprezentantul mafiei economice internaționale în România. După debarcarea lui Băsescu vom intra în epoca încrederii în ziua de mâine.