Profilul noului preşedinte al PE: Jerzy Buzek

Ieri, Jerzy Buzek a devenit noul preşedinte al Parlamentului European. Fost prim-ministru al Poloniei între 1997 şi 2001, dânsul a fost votat în primul tur de scrutin cu 555 voturi, devenind astfel al 13-lea preşedinte al PE.

Ca şi deputat european, domnul Buzek a fost vice-preşedintele Forumului European pentru Energie din 2004 şi raportorul celui de-al Şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică şi al Planului strategic european pentru tehnologiile energetice.

După ce a fost ales, dânsul a declarat: „Parlamentul European şi celelalte instituţii [...] rezolvă problemele cetăţenilor. În prezent, criza este cea mai mare problemă".

Pentru profilul complet al noului preşedinte al Parlamentului European, accesaţi înregistrarea video.

Aproape obligatoriu

Mi-am luat corespondenta la puricat. Pe Avocat.net dau de mai multe. Printre altele dau si de trimiterea pe Timpul Tau.ro. De acolo am luat impresionanta imagine a piramidei holografice de pe Ceahlau. Merita vazuta. Povestea ei o gasiti la Timpul Tau.ro.

14 iulie 1873. S-au nascut transmisionistii militari.

Atunci, demult, tare demult, in urma cu 136 de ani, s-au nascut transmisionistii militari romani. Am primit o informare pe blogul promotiei 1969 a Liceului Militar "Stefan cel Mare" de la Campulung Modovenesc ca in Bucuresti se desfasoara, in perioada 11-12 iulie, "Zilele Muzeului Comunicatiilor si Informaticii". Locul: Muzeul Militar National "Regele Ferdinand". M-am dus. La intrarea principala am primit o invitatie. Frumoasa. Am ales din ea cateva "momente" semnificative.

"Agitatorul" nostru , Ilie Matra, ne-a comunicat, inclusiv prin e-mail, ca il gasim la standul radioamatorilor. Fiecare cu "boala" lui. Nefiind din bransa "sârmarilor" ci din cea a "gusterilor", ma gandeam cum o arata standul lui. Ei bine. L-am gasit. Nu ca la anul 1877, ca in poza de mai sus, ci mai la zilele noastre. In cort, cu niste sarme de pe un catarg duse prin copaci in chip de antena, cu niste monstruozitati (pentru mine) piuitoare, caraietoare si vorbitoare la care unii dintre vizitatori se uitau cu atentie si mai puneau si intrebari ciudate legate de "banda" si alte minunatii (la mine, in bransa gusterilor, "banda" are caracter infractional, la ei ...). Mai mult, unii au invartit o rotita sa asculte piuituri si sa vorbeasca codificat cu altii iar la alta aratare tehnica se jucau cu "Morse". Cu un calculator alaturi dotat cu softul corespunzator treaba mergea struna. Pentru mine este treaba grea. Vizitatorii insa, erau incantati. Cine stie, pricepe.

Mai degraba intelegeam fierotaniile langa care era instalat cortul militar. Niste tancuri arhaice de pe timpul primului razboi mondial alaturi de un T-35 rusesc care, in cel de-al doilea, le-a scos sufletul nemtilor. Putin mai incolo erau piese de artilerie. Si acestea mai vechi sau mai noi.

Maine ma gandesc sa merg din nou la ei. Intre timp astept, astept ca Ilie sa puna pozele facute pe blogul promotiei si sa le preiau si eu sau sa mi le trimita cumva.

Acesta este actul de nastere al transmisionistilor.

Am schimbat

Sper sa imi placa, in timp. Mi se pare mai larg si mai usor de parcurs. In rest, totul este la fel.

Datini si credinte ale poporului roman

Am eu, asa, cateodata, placerea de a da si altora ce mie imi place. Azi am citit, pentru suflet, din culegerea de datini si credinte ale poporului roman pusa in pagina de un mare suflet care a trait la Siret, Suceava si care a adunat, ani intregi, vorba populara. Elena Niculiţă Voronca. Pun mai jos o povestioara asa cum este ea scrisa in culegere. Mai bag seama ca a fost culeasa, probabil, de la Aniţa Haidău din Costâna.

Culegerea este veche. Prima editie a fost tiparita la Cernauti, in 1903 si republicata la Iasi, la Editura Polirom in 1998. Aici se pot gasi doua volume in format pdf gratuite.

Indemnul pentru ziua de azi imi vine de la Ilie Matra, a carui poza cu tatal sau o pun alaturi, fost coleg de Liceu militar care a pus o postare superba despre obiceiurile maramuresene intitulata "Danţ la şură" pe blogul promotiei noastre.

Istorioara de mai jos este si o pilda. Cine vrea, poate sa mediteze asupra pildelor pe care povestirea incearca sa le transmita ascultatorilor. Erau valabile acum peste 100 de ani, sunt cu atat mai valabile azi. Am eu impresia ca nu ne-am schimbat cu mult fata de timpurile acelea. Si preacurvia liderilor, si minciuna, si nesabuinta celor condusi in a pune pe rug pe oricine implinind astfel vointa perversa a conducatorilor care dau circ si promit paine. Lectura placuta.

"Faptele, faptele,
Nu oala cu laptele !

Era un pustinic şi el a fugit de lume în pădure, da oamenii tot mergeau la dânsul şi se spovădeau. Odată, de nişte Paşti, în vinerea Paştelor, a mers la dânsul o femeie ş-un om să se spovedească şi s-au dus cu o oală de lapte. Călugarul nu avea nici oală, nici nimic în ce s-ăl puie, că el se hranea cu rădăcini. A luat şi a băut laptele.

Omul cu femeia s-au dus prin sat şi au spus la toţi că mai mult să nu se ducă la dânsul, că acela-i un inşelator, un pagân, nu sfânt, cum îl credeau ei. Din vorbă în vorbă, faima s-a lăţit şi a mers până la urechile mitropolitului. Îndată au mers şi l-au rădicat de acolo în fiere şi l-au adus înaintea judecăţii.

Dar Maica Domnului i s-a arătat şi i-a zis: "Nu te teme şi fii cu curaj, că vine vremea încercării pentru tine". El n-a tăgăduit, a spus că a mâncat. Arhiereii şi mitropolitul l-au judecat să-l deie pentru păcatul acesta la moarte, şi anume ca să-l ardă cu foc. "Bine, a zis el, ardeţi-mă, dar vă rog să mă mai lăsaţi trei zile." L-au dus îndată în temniţă. Acele trei zile cât a şezut, Maica Domnului iar i s-a arătat şi i-a zis: "Mergi înainte şi nu te teme, că se apropie ziua ta." El a gândit ce a gândit - or că era nazdravan, or că i-a dat Maica Domnului în cuget - şi în a treia l-au dus la locul de moarte.

Lemnele ardeau în rug şi toti oamenii strigau: "Să se arda înselatorul !", "Să se ardă păcătosul" - "Mai lăsaţi-mă, zice călugărul, doua minute, să-mi caut un prieten." L-au lăsat sub paza slujbaşilor. El a mers prin norod până ce a dat de o femeie cu un copilaş de o jumătate de an în braţe. A luat-o şi a adus-o acolo sus, unde era el. A rădicat mâna şi a făcut asupra copilului cruce şi a yis în gura mare: "Prunce, în numele Domnului, arată-ne care este tatăl tău !" Mitropolitul a îngălbenit când a văzut acolo femeia, dar copilul a rădicat degetul şi, arătând asupra mitropolitului, a zis: "Aista e tatăl meu !"

Toată lumea s-a înspăimântat când a văzut aşa o minune şi a început a striga că pe mitropolitul să-l deie la moarte, că el este păcătosul. Îi mai mare păcatul lui decât al călugarului, care a băut laptele. Atunci, şi călugărul le-a zis:

"Faptele, faptele,
Nu oala cu laptele !"

"Eu ce eram să fac cu laptele, dacă n-am avut în ce să-l torn, căci eu nu am nici oală, nici vatră, nici pat, ma culc unde apuc şi mănânc rădpcini şi ce pot, iar dacă aş fi înapoiat omului laptele, Dumnezeu s-ar fi suparat pe mine, de aceea l-am sorbit."

Şi au ales toţi arhiereii şi poporul pe pustnic mitropolit, iar pe acela l-au aruncat să ardă în rugul de foc."

Tudor Arghezi. Ma "chinuie" si imi cere sa il pun pe post.

Am in cap o invalmaseala de nedescris. Toti si toate vor atentie. Ce sa fac ? Daca nu ii acord unuia atentie, vine asa, mai pe seara si ma trage de urechi: mai individule, ce faci ? Uiti ca eu sunt mai important decat altii ? Lasa ca o sa te bantui pana o sa iti revii.

De cateva zile imi galopeaza prin "fata ochilor" franturi de poezie. Ba din Arghezi, ba din Cosbuc, Ba din Eminescu ... M-am saturat. Incep cu Arghezi. Are ceva particular si sfatos in vers ce ma determina sa il pun azi.

Tudor Arghezi - Cel Ce Gandeste Singur

Cel ce gândeste singur si scormone lumina
A dat o viata noua si-um om de fier, masina,
Fiinta zamislita cu gândul si visarea,
Neînchipuit mai tare ca bratul si spinarea.
Cu ea brazdezi pamântul în lung si lat si sameni,
Si una tine locul la mii de mii de oameni
Topitorii, cuptoare, mori, puturi, fierastraie,
O sârma de lumina, o teava vâlvataie,
O lampa duce graiul si da-n vazduhuri vesti
Ca omul zamisleste puterea din povesti
Se face departarea mai scurta decât pasul
La mii de posti s-aude si cunoaste glasul.
Vorbesti cu fundul lumii, la tine, din odaie
Secunda-ntrece veacul si timpul se-ncovoaie:
Pe-o sfoara cât e firul de par si se agata
Vecia, nesfârsitul, pe un crâmpei de ata.


Se-nnalta slabul, omul, pe aripi în Tarii
Si-aduce de acolo noi legi si marturii.
Iata-l, scoboara-n hauri cu coiful lui rotund
Si râcâie oceanele pe fund,
El trece prin vâlvoare, prin cremene si gheata,
Pornise de cu seara, sa-ntors de dimineata,
Si nu l-a ars dogoarea, nu l-a-mpietrit nici greul,
E tara lui pamântul si l-a-mpletit cu cerul.
Si-aprinde de lânga Arges, luleaua, si vapaia
Din pipa înca-i arde, ajung pe Himalaia,
Si pâinea coapta-acasa, într-un cuptor domol,
I-o gusta pinguinii tot proaspata, la Pol,
Si, în sfârsit, urmasul lui Prometeu, el, omul,
A prins si taina mare, atainelor, atomul.
El poate omenirea, în câteva secunde,
S-o-ntinereasca noua pe veci, ori s-o scufunde.

E timpul, sluga veche si robul celui rau,
Tu, omule si frate, sa-ti fii stapânul tau.

Material descarcat de pe site-ul http://www.versuri-si-creatii.ro

Tare imi mai place indemnul de sfarsit. Si, na pozna, ma gandesc la vremurile noastre. La ziua de azi, la servilismul politic al pedelistilor si pesedistilor, la nepotism cotrocenist etc. Grele vremuri.

Un apel de la Nicoleta Savin

Cine poate, cine are disponibil, cine se incumeta, poate ajuta o tanara care a devenit victima unei erori medicale romanesti.

Pun link-ul catre apelul Nicoletei Savin pentru cei care pot si vor, aici.

Aniversarea a 40 de ani de la terminarea liceului

Sunt unul dintre absolventii Liceului Militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc, promotia 1969. Un "nasturel" original, unul din multii "nasturei" plecati pe drumul vietii militare pentru a ajunge maresali ((nu (?!), toti soldatii au in ranita bastonul de maresal (!), de la Napoleon citire)).




Mi-am anuntat participarea cu speranta ca ma voi intalni cu cati mai multi dintre fostii colegi, de clasa sau de liceu.

Va fi o imensa bucurie sa il revad pe dl. prof. Radasanu Dan, dirigintele clasei noastre, "F", si profesorul de fizica. Chiar daca eu nu am fost cine stie ce "speranta" in materie, in general la materiile reale. De aia am fugit de ele si m-am ascuns la cele umane urmand o facultate de drept !

Trebuie sa multumesc lui Iuliu Craici, acum cetatean american, pentru poza de grup. Multumesc Iuliu ! Il pun si pe el aici, cand era mai tanar si ...
Eu sunt "nasturelul" din stanga, penultimul rand, cu ochelari. Si vroiam, pe atunci, inainte de examenul medical de final, sa urmez institutul de marina sau scoala de aviatie. Am avut un "NU" rasunator. Chiorule ! De ciuda am ales arma infanterie, specialitatea graniceri. Bine am facut !

Gradinarit

Copii de la altii (!), de ex. Alex

Astia cu gradinaritul ne aduc desfatarea.

Inca una, ca merge.

Procesul cu RDS-RCS

Azi am avut infatisare in procesul meu cu RDS&RCS, la Judecatoria Sector 5.

Pe scurt. RDS&RCS a avut o promotie cu telefoane mobile. S-a prezentat acasa un individ care a aratat oferta RDS&RCS, fiica mea a semnat un act aditional la contractul de telefonie (la care se adauga promotia firmei), au lasat un telefon mobil si am mers mai departe. In prima luna nici o surpriza. De prin luna a doua incep surprizele. Apar sume mari de bani ca plata pentru convorbiri efectuate. Sotia a solicitat la reprezentanta din Vitan extrasul cu convorbirile efectuate. Surpriza ! Un telefon strain la mine in casa ? Si vorbea ala ceva de speriat. Prin Iordania, Ungaria, prin Romania. M-am dus la sediul central al RDS&RCS sa sesizez treaba, dupa ce am dat un e-mail la firma. Nu am fost primit, mi s-a comunicat de la intrare ca o sa fiu anuntat la domiciliu cand sa vin la interviu ? Paranormali.

Am intocmit o notificare crezand, de buna credinta, ca s-a facut o confuzie de nume. Nu mi-au raspuns. Nu mi-au adresat nici o invitatie sa lamurim problema. Dupa mai multe discutii cu avocata mea, Ana-Maria Bratianu, i-am dat in judecata cerand instantei sa constate care este debitul meu real fata de firma. De atunci sunt in proces cu ei, de anul trecut din toamna. Pana acum, s-a reusit, de catre ei, sa transfere cauza de la tribunal la judecatorie.

Azi nu s-au prezentat sa depuna originalul actului aditional pe care se baza cererea lor ca eu sa platesc aproape 1900 Ron. Fiind la a treia infatisare, dupa ce la una au fost atentionati iar la a doua au fost sanctionati de instanta, instanta a dispus ca se respinge proba lor - actul aditional buclucas - si a admis proba noastra cu inscrisuri si cerea av. Ana-Maria Bratianu a probei cu interogatoriul paratului pentru stabilirea concreta a debitului datorat - undeva intre 4 si 5 Ron. A admis, la inscrisuri, si doua pagini din EvZ care a tratat problemele cu care se confrunta beneficiarii serviciilor RDS&RCS, convorbiri fictive de pe telefoane, telefoane fantoma etc.

Ma apropii de final. Dupa acest proces voi incerca sa imi recuperez sumele de bani platite in avans pentru internet (pana in martie 2009, inclusiv) desi nu am mai avut internet de la 01 noiembrie 2008 (?) si alte servicii pe care firma asta spune ca le-a prestat insa nu este adevarat. Apoi, ei bine apoi, cu hotararea favorabila din acest proces, ca proba certa, voi deschide o actiune penala impotriva RDS&RCS pentru incalcarea prevederilor legale privind protectia persoanei cu privire la prelucrarea datelor personale ale acesteia. Sunt niste sanctiuni acolo care se cuvine a fi platite de RDS&RCS dar si despagubiri. Firma asta merita.

Din cauza comportamentul absolut abuziv al RDS&RCS am renuntat la serviciile lor in Bucuresti, mai am un contract complet cu ei la Constanta, si am luat tot pachetul de la Romtelecom: telefon, internet, programe TV.

Am lenevit.

In ultimele zile am lenevit. Pentru unii este o lauda, pentru mine este ca o boala. Nu am mai scris pe blog desi ar fi fost suficiente motive sa o fac. Presa vuieste de "stiri" bomba. Ba Basescu, ba Crin, ba Geoana ... Ba chiar si masuri ale Guvernului Boc de trista amintire.

Am combatut insa pe forumurile Cotidianul. O sa le iau de acolo si le voi aduce aici. Nu stiu daca o sa fiu consecvent, dar imi propun sa scriu intai aici, la o tema data si apoi sa pun la Cotidianul.

În toate există un început

Trăim în "era blogurilor" şi ne supunem regulilor comunicării. Ne place sau nu, viitorul nostru, ca oameni civilizaţi, este condiţionat de comunicare. Dacă vrem să trăim bine, trebuie să comunicăm.

Încep acest blog cu încredere. Am încredere în dorinţa oamenilor de a comunica şi în capacitatea lor de a comunica corect.

Voi pune pe blog de toate, aşa cum este şi titlul. În afara postărilor care se vor referi la domeniile juridic si frontiere, în care am specializarea, voi posta parerea mea, ca om si cetăţean, cu privire la celelalte informaţii ce ne umplu timpul. Din presă, în principal, din alte surse, în secundar.