sâmbătă, 23 iunie 2018

Ludovic Orban, declarații la Piatra Neamț, 23 iunie 2018


Sinteza declarațiilor președintelui PNL, Ludovic Orban, susținute în cadrul conferinței de presă PNL Neamț – 23 iunie 2018

(Cum comentați decizia luată de Comitetul Executiv al PSD și declarațiile pe care le-a făcut președintele Liviu Dragnea?)

Parcă în Comitetul Executiv nu ar fi fost parlamentari votați de cetățeni angajați să pună în practică un program de guvernare, ci Comitetul Executiv parcă ar fi avut în componență indivizi gen Nuțu Cămătaru și oameni de teapa asta.

Pentru mine e clar, CEX-ul PSD  s-a comportat ca un grup infracțional organizat, iar singurul mesaj pe care trebuie să îl înțeleagă orice cetățean de bună credință din România, este acela ca, de fapt, PSD guvernează pentru infractori și nu pentru cetățenii corecți, pentru că numai în felul acesta putem să găsim o justificare pentru scuzele lui Dragnea față de cei care se află în pușcării  și nepăsarea lui totală față de cetățenii români. 99% din populația României sunt oameni care respectă legea, oameni cinstiți, oameni care așteaptă de la Guvern să se întâmple lucruri bune în viața lor.

Începând de la această decizie a Comitetului  Executiv, practic orice mahăr pesedist poate să îndrăznească să comită infracțiuni pentru că se poate aștepta ca majoritatea parlamentară dominată de colegii săi să schimbe orice lege, astfel încât să nu mai suporte nicio consecință, să scape de pușcărie.

Este inadmisibil comportamentul acestui organism care practic au încuviințat să rămână in fruntea Camerei Deputaților, în fruntea PSD, un om care a fost condamnat o dată definitiv, iar acum este iar condamnat și nu pentru orice fel de infracțiune, ci pentru o infracțiune simplă.

Dl. Dragnea ca președinte al PSD și președinte al Consiliului Județean, a luat din banii destinați asistenței copiilor aflați în dificultate și din acești bani a plătit angajații săi de la PSD. Pentru asta este condamnat, pentru că  a folosit banii publici angajând două persoane la Direcția de Asistență Socială, persoane pe care le-a folosit ca să îl slugărească la partid, la PSD.

Ca atare, începând de ieri, orice cetățean român trebuie să  înțeleagă că dacă va sta pasiv în perioada care va urma acceptând orice abuz din partea acestor forțe politice antieuropene, antidemocratice, certate cu legea, care nu mai respectă nimic și nicio prevedere legală, riscăm să ne trezim ca România va fi ocupată de acest clan toxic pentru România. România nu este moșia lui Dragnea. România nu aparține clanului de vechil dominat de Dragnea. Românii trebuie să înțeleagă că trebuie să fie activi în perioada care vine, că trebuie să își manifeste public angajamentul pentru apărarea democrației, angajamentul pentru traiectoria euroatlantica a României.

(O declarație pe tema anunțului făcut de președintele Iohannis)

Partidul Național Liberal este alături de președintele României așa cum a fost și în 2014 atunci când Klaus Iohannis a câștigat alegerile.  Așa cum Partidul Național a fost alături de Klaus Iohannis în toți anii trecuți de la alegerea sa în funcția de președinte și în bătălia electorală care va urma în 2019, Partidul Național Liberal va fi alături de Klaus Iohannis. Mă bucur că președintele României a făcut acest anunț, prin care a clarificat candidatura domniei sale pentru un al doilea mandat a doua zi după decizia CEX-ului PSD.

Prin anunțarea candidaturii, Klaus Iohannis transmite un mesaj extrem de puternic către clanul lui Dragnea, și anume mesajul că este hotărât să se bată pe viață și pe moarte pentru a elibera România de pericolul uriaș care o pândește prin tentativa clanului lui Dragnea de a captura statul român.

Președintele le arată foarte clar acestor indivizi că va fi un adversar redutabil pentru orice fel de proiect nedemocratic, neeuropean pentru România, pe care îl pun la cale și, de asemenea, că este hotărât să se bată pentru câștigarea unui nou mandat care este salutară pentru readucerea României pentru o  traiectorie normală, pentru readucerea României pe un drum firesc de respectare, de dezvoltare a cetățeanului.

(Veți cere și membrilor PNL, respectiv unor primari de-ai dv. care au la activ condamnări în prima instanță să se retragă din planul politicii sau se va aștepta decizia definitivă? )

Avem prevederi statutare pe care le respectăm.

(Când credeți că ar trebui un politican să facă un pas înapoi din funcțiile politice și administrative din pomelnicul de pași judiciari care înseamnă începerea anchetei?)

În primul rând vreau să faceți o diferență clară între mine și Liviu Dragnea. Eu m-am retras din toate funcțiile pe care le-am deținut. M-am retras din candidatura de la Primăria Capitalei în momentul în care a început urmărirea penală împotriva mea.

(PNL are o strategie de a stopa frontul salvării lui Dragnea?)

Legile justiției au început din ianuarie. Deși au majoritate parlamentară consistentă nu au fost încă în stare să adopte Legile justiției.

În urma sesizării Comisiei de la Veneția duble - una prin Partidul Național Liberal care a apelat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei Comitetul de Monitorizare și am reușit sesizarea Comisiei de la Veneția pe Legile justiției, a doua prin sesizarea Comisiei de la Veneția de către președintele României, urmează să se pronunțe Comisia de la Veneția asupra celor trei legi – 303,304,317

De asemenea, am demarat procedura de sesizare a Comisiei de la Veneția în același mod, prin Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, și pentru proiectul de modificare a Codului Penal și pentru proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală.

Sigur că după declarațiile de ieri ale lui Dragnea, care îndrăznește să spună că în dezbaterea parlamentară nu se pot trece legile pentru dezbatere parlamentară. Care dezbatere parlamentară? La Codul de procedură penală într-o zi au dat raportul în Comisia specială și în aceeași zi au dezbătut 352 de amendamente și la foc automat și-au dat votul final, aia a fost o trecere cu forță prin Camera Deputaților a unui proiect de lege care nu a fost dezbătut. Putem anticipa pericolul unei noi Ordonanțe 13, pentru că aici e clar, oamenii parca le-a luat Dumnezeu mințile. Este inadmisibil pentru niște indivizi care totuși au o cariera in spate să fie în halul acesta de terorizați sau de speriați, să facă zid în jurul unui infractor. Avem mijloacele pe care orice partid de opoziție le are. Dacă se va dezbate în Parlament, ne vom opune prin toate mijloacele,  vom ataca la Curtea Constituțională, vom sesiza Comisia de la Veneția, vom ieși în stradă. 

De data aceasta vom fi obligați să sesizăm toți partenerii noștri strategici, partenerii europeni, Statele Unite ale Americii, să arătăm pericolul care pândește România, de asemenea, ieșirea în stradă.

Leul s-a dus în cap și continuă să coboare pe tobogan. Dobânda în urma creșterii inflației crește. Roborul  ajuns la un maxim istoric de 3,09. Creșterea deficitului bugetar anul trecut 5,5 miliarde fără să investească nimic. România este într-un grav pericol. Suntem guvernați de niște prosti, de niște analfabeți, dar din păcate acești oameni care sunt puși în funcție sunt manevrați de oameni care vor râul României.

(Partidul Național Liberal va fi alături de diaspora la mitingul din august?)

Cu siguranță.  Am preferat să nu dăm nicio culoare politică acestor manifestații. Suntem pregătiți, deja am stabilit un plan de mobilizare atât în interiorul partidului cât și în afara partidului. Un partid politic trebuie să apeleze mai rar la ieșirea în stradă pentru a nu consuma această formă de proteste decât pentru cazuri extreme.

(Ce faceți dacă trece moțiunea de cenzură?)

PNL este pregătit să își asume răspunderea guvernării dacă vom avea capacitatea de a face o majoritate guvernamentală. Candidatul la prim-ministru este cel care a fost hotărât în Consiliul Național în care am luat două decizii  - desemnarea lui Klaus Iohannis, candidat la funcția de președinte al României, susținerea de către PNL, și al doilea desemnarea președintelui partidului, adică a subsemnatului, pentru funcția de candidat la prim-ministru. Acum sigur că totul depinde de negocierile care vor urma după. În momentul în care inițiezi o moțiune de cenzură trebuie să arăți foarte clar că ești pregătit să  îți asumi răspunderea guvernării. Negocierile se vor desfășura ulterior. După opinia mea, cine e împotriva lui Dragnea nu are altă armă decât să voteze moțiunea de cenzură.

(Câteva considerente pe tema invalidării alegerilor de la primăria Chișinăului)

Un abuz grosolan. Privesc cu foarte multă îngrijorare ce se întâmplă de vreo doi ani în Republica Moldova. Un regim oligarhic, arată grave derapaje de la democrație. Pentru mine Andrei Năstase este primar. Nimeni nu poate să pună la îndoială în niciun fel alegea lui Andrei Năstase în alegerile pentru primăria Chișinăului.

Abuzul în serviciu. Între declarațiile halucinante ale infractorului Dragnea și mincinosului Tăriceanu și realitate

Să începem cu începutul.

Constituția României spune, la art. 11, că România se angajează să respecte tratatele la care este parte:
Art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Avem un angajament ... constituțional, superior voinței Parlamentului atunci când o majoritate politică vrea să schimbe legile interne astfel încât să nu mai fie respectate angajamentele asumate prin tratate!

Avem și o clarificare: tratatele ratificate fac parte din dreptul intern. Ca atare, după cum se poate deduce cu ușurință, ce au făcut cei din PSD și ALDE, cu sprijinul altor parlamentari, prin maltratarea legilor penale și mai ales ce vor să facă în viitor, se va ajunge la un conflict de legi. Una va spune legea de ratificare a tratatului în cauză, alta va spune legea internă.

Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003 preia Convenția fără obiecții astfel că la art. 19 din Convenție avem definirea abuzului în serviciu, sub forma „abuzului de funcții” (http://www.pna.ro/legislatie.xhtml?id=2&sectiune=1):
ARTICOLUL 19
Abuzul de funcţii
Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.
Avem o obligație de „a face”, de a adopta în legea penală prevederi care să sancționeze „abuzul de funcții”, în terminologia proprie României. În Noul Cod penal este infracțiunea de abuz în serviciu:
CAPITOLUL II
Infracţiuni de serviciu
Art. 297
Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
În Codul penal avem doar infracțiunea de „abuz în serviciu”. Bine, o pot modifica ca să fie o modificare, în infracțiunea de „abuz în funcție”. Legătura cu „actul de corupție” este realizată prin Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, care la art. 13 indice 2 prevede: „In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime”.

Se face mare caz de o Decizie a CCR. Decizia CCR nr. 405/2016 - excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. 1 din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Analizele CCR din această decizie duc la concluzia că infracțiunea de „abuz în serviciu” este discutabilă, deoarece există în Codul civil, în legea privind contenciosul administrativ dar și în alte legi speciale reglementări care au rolul de a repara paguba produsă, de a repune în drept pe cel vătămat fără însă a mai fi nevoie de o sancțiune penală pentru funcționarul public care a acționat cu intenție sau din culpă contra acestor interese.

Totuși, decizia CCR este aplicabilă așa cum este ea dată. Iar cum este ea dată, nu ajută grupul infracțional din jurul infractorului Dragnea.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
... constată că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare şi constată că dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Clar. Dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Noul Cod penal privind abuzul în serviciu sunt constituționale dacă, faptele incriminate sunt de încălcare a legii!

Iar condamnarea infractorului Dragnea și a echipei de la Teleorman de ieri s-a bazat pe încălcarea unor prevederi legale și nu a oricăror prevederi (hotărâri de guvern, ordine de ministru, fișa postului etc.).

Practic, suntem în fața unei infracțiuni de abuz în serviciu ca act de corupție!

Aici aduc observația celor de la penitenciare. Din cei 73 de condamnați existenți în penitenciare pentru abuz în serviciu, nici unul nu are o condamnare pentru delapidarea banilor copiilor defavorizați! Infractorul Dragnea a instigat la o asemenea mizerabilă faptă!

vineri, 22 iunie 2018

Declarația de presă susținută de președintele PNL, Ludovic Orban - 22 iunie 2018


Declarația de presă susținută de președintele PNL, Ludovic Orban - 22 iunie 2018

(Cei din PSD au astăzi un CEX și vom vedea dacă îl reconfirmă pe Liviu Dragnea ca președinte) 

Continuăm negocierile cu fiecare parlamentar în parte. Aș transmite, în schimb, un mesaj celor care se întâlnesc astăzi. Trebuie să aleagă între Liviu Dragnea și România. Trebuie să aleagă între a fi fidel României sau a rămâne slugile lui Liviu Dragnea. Treabuie să aleagă în a face zid în jurul unui om condamnat odată și care a mai fost condamnat odată sau a servi interesul cetățeanului român care i-a trimis în Parlament.

Poate CEX-ul PSD se va manifesta astăzi ca o sectă de sinucigași, ca o camoră care fac omerta și zid în jurul șefului lor, în schimb, toți ceilalți parlamentari, atât ai PSD cât și ai majorității parlamentare UDMR și ALDE, trebuie să înțeleagă că aruncă România în haos, că distrug imaginea României în plan internațional și că dau țara pe mâna unui individ care nu are altceva în cap decât să-și salveze pielea.

Astăzi, PSD trebuie să decidă dacă sunt un partid democratic sau devin un front de salvare al lui Dragnea de pușcărie. Astăzi, PSD-ul trebuie să ia decizia dacă sunt cetățeni ai României sau dacă sunt iobagi pe moșia lui Dragnea.

(Vă ajută această sentință, domnule președinte, în negocierile cu moțiunea? Vă este mult mai favorabilă sentința după ce a fost condamnat?) 

Cred că astăzi, în primul rând cei care au format coaliția majoritară trebuie să înțeleagă că Dragnea îi duce la fund și că asocierea cu Dragnea nu va face altceva decât să distrugă imaginea publică a partidelor componente și mai ales imaginea PSD-ului. Eu nu pot să-mi imaginez că PSD astăzi poate să se comporte ca și cum CEX-ul PSD ar fi format din Nuțu Cămătaru, Jenică Boenică, Bercea Mondial sau alți interlopi cunoscuți. Ei trebuie să se manifeste ca niște oameni care respectă legea, care acționează în interesul public și care știu că trebuie să aleagă România și în nici un caz nu trebuie să-l aleagă pe Dragnea.

Dacă vor face zid pentru a-l apăra pe Dragnea înseamnă că și-au pierdut orice urmă de responsabilitate față de țata aceasta și repet, riscă să arunce țara în haos. La ora actuală nemulțumirea populară este uriașă și oamenii au înțeles că somnul națiunii naște monștrii și că România poate fi salvată și prin intervenția fiecărui cetățean.

(Cei din PSD spun că Liviu Dragnea ar trebui să beneficieze de prezumția de nevinovăție, chiar și cu această condamnare în primă instanță. Dumneavoastră ce credeți?) 

Liviu Dragnea, în mai 2015 , când a fost condamnat similar în prima insatanță în dosarul Referendumului, și-a dat demisia din funcția de vicepremier, de ministru al Dezvoltării și Administrației și din funcția de președinte executiv al PSD. Ce să se fi întâmplat între timp? De ce Dragnea din 2018 nu face același lucru pe care l-a considerat normal să-l facă în 2015?

Dacă, în loc să înțeleagă că România trebuie readusă pe drumul cel drept, dacă majoritatea PSD, așa cum circulă informații pe surse, nu vor face altceva decât să submineze infracțiunile de abuz în funcție fie prin ordonanțe, fie prin modificarea legii, dacă nu se vor trezi și nu vor înțelege că PSD nu înseamnă Dragnea și că această coaliție majoritară nu înseamnă Liviu Dragnea, înseamnă că își asumă o răspundere uriașă pentru ceea ce se va întâmpla în România în următoarele săptămâni.

(De aseară și până astăzi ați avut discuții cu parlamentari din majoritatea parlamentară care să-și fi schimbat atitudinea față de moțiunea de cenzură?) 

De zece zile, atât eu cât și colegii mei, suntem angajați în discuții cu parlamentari, în special cu parlamentari care compun majoritatea guvernamentală.

(Noi vă întrebăm dacă de aseară până astăzi s-a schimbat ceva?) 

Negocierile continuă și dacă nici măcar această decizie, și aici nu este vorba de o decizie în care Dragnea se poate victimiza politic, Dragnea a fost condamnat pentru că a folosit banii publici ai Consiliului Județean pentru a plăti angajați la partid, în loc să folosească acești bani publici pentru a apăra interesele persoanelor aflate în nevoie din județul Teleorman, pentru că persoanele care au lucrat la partid, au fost angajate fictiv la Direcția de Asistență Socială din subordinea consiliului Județean Teleorman. Asta reflectă în mare măsură lipsa totală de respect față de cetățeni, mai ales față de cetățenii aflați în nevoie, a lui Liviu Dragnea și lipsa totală de respect față de folosirea banului public.

(Domnule președinte, aveți un răspuns de la UDMR în privința moțiunii de cenzură?) 

Încă nu, dar sunt convins că UDMR-ul va discuta acest lucru în forurile statutare și se va hotărâ dacă vine de partea firească, de partea normală sau dacă continuă să sprijine un om condamnat, un om care nu face altceva decât să arunce în aer imaginea României.

( Ați avut discuții cu domnul Kelemen Hunor?) 

Am avut discuții cu toți parlamentarii  care consider că pot fi convinși să vină de partea României și nu de partea lui Dragnea.

( De ce nu ne spuneți dacă ați avut discuții cu președintele UDMR?) 

Sigur că am avut discuții și cu domnul Kelemen Hunor, v-am dat răspunsul implicit. Dacă aveam ceva de comunicat în urma discuției v-aș fi comunicat.

( Cei din partidul lui Victor Ponta spuneau că nu votează moțiunea, că veniți dumneavoastră premier. V-ați gândit să nu fiți dumneavoastră premier?) 

V-am dat un răspuns la această întrebare. Evident că obiectivul fundamental pe care îl avem este acela de a pune punct acestei guvernări dezastruoase pentru România și mai ales sistemului de putere personală care a fost instrumentat de Liviu Dragnea.

Ce se va întâmpla după depinde de modul în care se vor derula negocierile, atât cele neoficiale cât și negocierile oficiale care vor fi purtate la nivelul președinției între partidele parlamentare.

Sigur că Partidul Național Liberal este pregătit pentru preluarea guvernării. Eu nu cred că poziționarea unor parlamentari trebuie să se facă în funcție de ceea ce cred ei că va urma după. Ceea ce va urma după va depinde de capacitatea diferitelor forțe politice care sunt angrenate in negocieri de a genera o majoritate parlamentară.

(Vă mulțumim!) 

Cu mare plăcere! La revedere!

miercuri, 20 iunie 2018

Moțiunea de cenzură inițiată de PNL: `Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgență națională!`

PNL, USR şi PMP au depus, miercuri, la Parlament, moţiunea de cenzură împotriva Executivului intitulată "Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!".

Moțiunea de cenzură inițiată de PNL: 
`Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgență națională!`

Domnule Președinte al Senatului,

Domnule Președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnă prim-ministru,

Domnilor miniștri,

”Votarea acestei moțiuni este un act de responsabilitate și reprezintă singura opțiune viabilă pentru a pune povara guvernării în sarcina unei persoane care să aibă competența, responsabilitatea și puterea de muncă necesare”. Aceste afirmații aparțin semnatarilor moțiunii de cenzură prin care domnul Liviu Dragnea și-a eliminat primul Guvern, condus de Sorin Grindeanu.

Ne-am fi așteptat ca după o declarație așa de serioasă, liderii alianței PSD-ALDE să propună prim-miniștri mai serioși, mai competenți și mai responsabili față de interesele generale ale românilor și ale României. Din păcate, pe domnul Dragnea nu l-a interesat niciun moment să susțină un prim-ministru competent, serios și responsabil, ci doar un prim-ministru ”neconflictual” în relația directă cu domnia sa și care să nu emită nici prea multe pretenții la scaunul de șef al PSD.

Deşi Guvernul Dăncilă este şi mai incompetent decât primele două guverne PSD-ALDE, Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea i-au ridicat osanale premierului Viorica Dăncilă în primul Bilanţ de guvernare. Oricât de prost ar guverna, doamna Dăncilă pare că va rămâne la Guvern atâta vreme cât își păstrează singura sa calitate, aceea de a nu fi „conflictuală” cu şeful său de partid. 

Am ajuns astăzi să dezbatem o moțiune de cenzură împotriva celui de-al treilea guvern garantat de domnul Dragnea, deoarece Guvernul Dăncilă amenință, prin miniștrii săi, proprietatea privată a 7 milioane de contribuabili la Pilonul 2 de pensii. Nu există nicio garanție că Guvernul Dăncilă nu-i va lăsa pe actualii angajați fără banii de pensie! Am ajuns cu toții să ne rușinăm atunci când vorbim despre Guvernul României, fie în plan extern, fie în interiorul țării. Nu a fost niciun moment un secret faptul că doamna Viorica Dăncilă nu îndeplinește decât formal această funcție, adevăratul prim-ministru fiind, în fapt, domnul Liviu Dragnea.

Doamnă prim-ministru,

De la începutul anului de când ați fost învestită în funcția de prim-ministru, nu ați reușit decât să afundați economia țării și mai tare, să generați panică și neîncredere în rândul investitorilor străini, să-i goniți din țară pe cei deja existenți și să adânciți și mai tare evoluțiile economice negative. Nu ne îndoim de faptul că domnul Mihai Tudose va fi primul care o să vă certe, deoarece vă va reproșa că atunci când a plecat domnia sa de la guvernare v-a lăsat ”un tigru economic”, iar sub guvernarea domniei voastre România a înregistrat stagnare economică, cel puțin pe primul trimestru din 2018.

Stimați colegi,

Indicatorii statistici din acest an spun aproape totul despre incompetența vădită a acestui guvern! Guvernul Dăncilă poate fi numit, pe bună dreptate, guvernul scumpirilor! Inflația, adică ritmul de creștere a prețurilor de consum, a ajuns la 5,4%, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani. Știți oare cât de puternic ați erodat puterea de cumpărare a populației, a salariaților și a pensionarilor? Aveți vreo idee despre cum au crescut facturile la energie electrică, la gaze naturale și la alte utilități, numai de când ați venit dumneavoastră la guvernare?

ROBOR, indicatorul de referință pentru dobânzile la creditele bancare, a ajuns la aproape 3%, adică la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, determinând creșteri importante ale ratelor bancare pentru tinerii care au credite. În unele cazuri ratele au ajuns să fie mai mari și cu câteva sute de lei lunar.

Nu ne-ați lămurit dacă Guvernul va putea plăti pensiile și salariile până la sfârșitul anului! Deși spuneți că aveți bani în buget, datele publicate de Guvern demonstrează contrariul! Veniturile care vin la buget cresc pe jumătate față de viteza cu care cresc cheltuielile!

Așa se face că deficitul bugetului general consolidat a ajuns numai în primele 4 luni ale anului la 0,65% din PIB, adică la peste 6 miliarde de lei, deși în anul 2017, în aceeași perioadă a anului, bugetul a înregistrat excedent bugetar de 1,35 miliarde de lei.

În plină creștere economică, cu o guvernare PSD-ALDE, România trăiește ca ”săracul satului, cu datoria scrisă pe caiet”. Din anul 2012 și până astăzi, datoria publică a statului român a crescut cu 100 de miliarde de lei! Numai de la ultimele alegeri din anul 2016, ați îndatorat România cu peste 24 de miliarde. De asemenea, nu spuneți nicio vorbă despre cât scot românii din buzunar pentru a plăti dobânzi pentru datoria publică! Anul trecut s-au plătit dobânzi de 9,8 miliarde lei, iar anul acesta sunt programate dobânzi de peste 11,3 miliarde lei. Nu vă întrebăm ceea ce s-ar fi putut construi cu acești bani, pentru că PSD nu a construit nimic în România! Nici nu știe și nici nu poate să construiască autostrăzi, școli și spitale.

Anul 2018 reprezintă al doilea an în care banii pentru investiții publice sunt sacrificați, din cauza problemelor bugetare. După ce în anul 2017 nu s-au făcut aproape deloc investiții publice, înregistrându-se cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, nici anul acesta Guvernul nu este interesat de prioritizarea investițiilor. Cum să mai facă Guvernul investiții, atâta vreme cât banii din buget nu ajung nici măcar pentru plata pensiilor și a salariilor până la sfârșitul anului?

Într-un total dispreț față de mediul de afaceri, politica fiscală a fost făcută franjuri prin desele modificări ale Codului Fiscal. După ce în anul 2017 Guvernul a făcut peste 260 de modificări ale Codului fiscal, anul acesta, numai în primele 3 luni au mai fost operate încă 120 de modificări! Și, parcă în ciudă față de sute de mii de agenți economici care strigă că vor predictibilitate și vor ca politica fiscală să nu se mai schimbe de pe o zi pe alta, Guvernul anunță marea modificare a Codului fiscal chiar în această vară, care va înseamna o nouă rescriere a politicii fiscale. Oare cu cine se va consulta Guvernul peste vară?

Doamnă prim-ministru,

Când vine vorba despre proiectele de infrastructură de transport supralicitați la maxim numărul de kilometri de autostrăzi pe care promiteți să îi finalizați. Asistăm la o sarabandă a declarațiilor, contrazisă de realitatea din teren, dar și de reprezentați ai instituțiilor europene care vă atrag atenția prin scrisori oficiale, ținute la secret de dumneavoastră și de alți miniștri din cabinet, că România nu are infrastructură dezvoltată pentru că autoritățile responsabile nu reușesc să absoarbă fondurile europene destinate domeniului transporturilor și nu au pregătite proiecte mature prin care să atragă cele 5,1 miliarde de euro alocate României prin POIM 2014-2020.

Ați încercat din răsputeri să cosmetizați scrisoarea doamnei comisar european Corina Crețu care a prezentat negru pe alb faptul că România va pierde bani europeni la acest capitol. Faceți totuși un exercițiu de imaginație, nu de imagine, și puneți-vă în locul doamnei comisar european, care a trebuit să transmită o scrisoare dură către Guvernul pe care îl conduceți în care aproape că vă imploră să transmiteți către Bruxelles proiecte noi, solide și de calitate, pentru că altfel România riscă dezangajări imediate. Este rușinos și dezonorant pentru România să primească astfel de avertizări de la Bruxelles, la mijlocul exercițiului financiar 2014-2020, cu risc major de compromitere a negocierilor pentru viitorul buget european 2020-2027, și asta din cauza slabei performanțe și a lipsei de rezultate palpabile la acest capitol. Sper că înțelegeți tonul imperativ al acestei scrisori și gravitatea situației în care vă aflați. Nu încercați să pasați răspunderea în urmă, pentru că sunteți direct responsabili, dumneavoastră cei din Guvernarea PSD-ALDE, pentru groapa în care se află domeniul transporturilor.

Cred că de aici trebuie să pornim analiza acestui sector care rămâne o vulnerabilitate pentru România, atât din perspectiva angajamentelor asumate față de partenerii europeni care încă așteaptă închiderea marilor coridoare europene de transport, cât și din perspectiva așteptărilor pe care le au cetățenii acestei țări care și-au pierdut încrederea în acest Guvern în ceea ce privește capacitatea administrativă de a planifica și implementa marile proiecte de infrastructură.

Vindeți pielea ursului din pădure și anunțați proiecte megalomanice care totalizează 760 de km de autostradă, în parteneriat public-privat, deși acestea sunt la stadiul de idei! Vindeți iluzii românilor care încă așteaptă să finalizați cei 60 de km promiși pentru acest an și care sunt incerți având în vedere termenele amânate de recepție pentru loturile de pe Autostrada Lugoj-Deva și Autostrada Sebeș-Turda. Ați anunțat construirea a 350 de km până în 2020, însă sub guvernarea PSD-ALDE românii s-au ales cu numai 15 km de autostradă recepționați în martie 2017!

Strigătul de disperare al românilor și revolta față de ritmul extrem de lent  în care se concretizează proiectele mari de investiție în domeniul transporturilor sunt ignorate de către Guvern. Am asistat la un marș de protest al locuitorilor din Moldova, primul de o asemenea anvergură din istoria post-decembristă, un manifest public critic la adresa  autorităților care tergiversează implementarea proiectelor de infrastructură atât de necesare pentru conectarea acestei regiuni cu restul țării și mai departe cu Europa. Cel mai mare demers civic din această țară s-a lovit de un zid de nepăsare!

De câte marșuri de protest mai aveți nevoie pentru a înțelege că răbdarea românilor are limite! Oare un marș pentru Sibiu-Pitești v-ar face să înțelegeți că această bucată lipsă din Coridorul IV rutier pan-european este vitală  nu doar pentru unul dintre cei mai mari contributori la PIB-ul României, ci și pentru mulți alți agenți economici care  au nevoie ca de oxigen să existe continuitate pe rețeaua TEN-T Core de la Constanța, din port, până la granița de vest a României și mai departe spre Europa.

Este nevoie de un marș și pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania sau pentru realizarea centurilor ocolitoare ale marilor orașe precum București,  Iași, Galați,Târgu Jiu, Suceava, Bacău etc? În anul Centenarului, unirea regiunilor istorice prin rețele de transport de mare viteză, rutieră sau feroviară,  rămâne un vis îndepărtat. Ceea ce rămâne să îi unească pe români este indignarea față de un Guvern dezinteresat de problemele reale și cu o agendă care are mereu trecut la index domeniul infrastructurii de transport. 

Deficitul de infrastructură mare de transport este cronic! Cauzele sunt multiple dar una dintre cele mai mari deficiențe semnalate vizează lansarea în licitații de documentații prost întocmite care nu respectă cerințele de finanțare europeană, cum ar fi acordul de mediu. Și aici recidivați grav! Riscați să îngropați definitiv proiectul autostrăzii Sibiu- Pitești pentru că licitația pentru  loturile 1 și 5 a fost lansată fără a avea rezultatul impactului asupra mediului, iar pentru lotul 4, cel mai probabil, se va proceda la fel.

Recent am auzit o declarație halucinantă a ministrului Transporturilor: dacă vom face autostrăzi, vor crește salariile și vor pleca multinaționalele. Sunteți un veritabil guvern anti-autostrăzi și anti-dezvoltare!

Ați anulat acordul pentru proiectul Comarnic-Brașov cu specialiștii Băncii Mondiale. Nu vă trebuie profesioniști. Nu vă pasă că ne facem de râs în relația cu instituțiile financiare internaționale. În loc de Banca Mondială, proiectul va fi făcut de Comisia Națională de Strategie și Prognoză din subordinea dumneavoastră. Nici Caragiale nu s-ar fi gândit vreodată ca, în România anului 2018, Comisia Națională de Prognoză să ajungă să construiască autostrăzi în România! Este semnul cel mai clar al degradării instituționale la care ați dus Guvernul României.

Opriți aceste practici dezastruoase pentru parcursul investițiilor în infrastructura de transport! În loc să vă preocupați să reduceți birocrația care blochează realizarea proiectelor de investiții de transport, ”reduceți democrația” așa cum bine ați recunoscut în una dintre memorabilele ziceri care v-au consacrat în spațiul public. De fapt, unica preocupare a  acestei guvernări este salvarea Liderului Suprem de la prăbușire, prin acțiuni care pun sub un mare semn de întrebare parcursul european și democratic al acestei țări.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Guvernul condus de dumneavoastră a pus sub semnul întrebării funcționarea unor instituții fundamentale într-un stat de drept. Mai întâi ați încercat să discreditați funcționarea independentă a acestora, iar apoi ați depus toate eforturile pentru a le subordona direct partidelor de guvernare și forurilor de conducere ale acestora!

Deși nu ați suflat un cuvânt, nici în campania electorală și nici în programele de guvernare, obiectele principale care vă călăuzesc la guvernare sunt: amputarea legilor din domeniul justiției și reîntoarcerea în epoca subordonării politice a magistraților. Din păcate, interesele reale ale românilor au trecut în plan secundar.

Stimați colegi,

În mandatul actualului ministru al Justiției, problemele reale cu care se confruntă sistemul judiciar nu au înregistrat nicio ameliorare, ci, dimpotrivă, s-au adâncit și mai tare! Spunem acest lucru pentru că, deși Ministrul Justiției a susținut acordarea de compensații materiale semnificative pentru deţinuții care au stat în condiţii necorespunzătoare, în același timp a tolerat subfinanțarea sistemului penitenciar, asigurând în anul 2018 un buget care acoperă doar 60% din resursele necesare.

În tot acest timp, sistemul a rămas cu aceleași probleme nerezolvate în penitenciarele din România. Ați sfidat deciziile CEDO, dar și munca cetățenilor cinstiți care văd că banii cu care contribuie la bugetul de stat sunt doar pentru a finanța incapacitatea Guvernului de a oferi soluții.

Constatăm astfel un eșec pe linie în ceea ce privește ameliorarea condițiilor din penitenciare. Dacă v-ar fi preocupat cu adevărat soarta deținuților nu v-ați fi opus măsurilor alternative de executare a pedepselor și nu le-ați fi înlocuit cu măsuri alternative la eliberarea condiţionată, o inovație juridică care nu are scopul de a reforma și nici nu contribuie în vreun fel la degrevarea penitenciarelor de supra-aglomerare. Măsura incapacității Guvernului de a gestiona situația din penitenciare a fost arătată inclusiv de protestele masive ale angajaților din penitenciare, care au ieșit în stradă pentru că se simt umiliți de către un Ministru al Justiției care nu a luat niciun fel de măsuri pentru a compensa deficitul de personal, pentru a asigura finanţarea adecvată sau condiții decente de lucru.

Guvernul a eșuat pe linie în îndeplinirea măsurilor asumate prin Programul de Guvernare! Investițiile în sedii noi, potrivite nevoilor instanțelor de judecată, sunt practic inexistente. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are nici în prezent un sediu propice desfășurării activității sale! Tribunalele specializate s-au înființat doar pe hârtie, iar în buget nu s-au alocat resurse financiare suficiente. ”E-justice„ - Dosarul electronic  nu este implementat la nivel național nici până acum, existând doar câteva cazuri izolate de Curți de Apel care au realizat acest lucru prin eforturi proprii. Instanțele de judecată sunt încărcate neuniform, cu discrepanțe uriașe privitoare la numărul de cauze aflate în soluționarea unui judecător. Reașezarea lor teritorială nu a fost încă demarată, deși era absolut necesară. Judecătorii, procurorii și grefierii sunt în număr insuficient, iar volumul imens de muncă al acestora duce, în mod inevitabil, la termene de judecată inacceptabil de lungi, la amânarea soluționării cauzelor și la creșterea numărului erorilor judiciare. 

Iată numai o parte a obiectivelor pe care vi le-ați asumat în fața românilor, dar care au rămas în continuare la stadiul de promisiuni neîndeplinite!

Ați eșuat în gestionarea demersurilor de îndeplinire a obiectivelor de referință din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Achitarea de această responsabilitate a fost una deplorabilă! Asta cu atât mai mult cu cât Guvernul PSD-ALDE și-a asumat public ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii Europene, însă  deja oficialii europeni ne-au informat că acest obiectiv a fost ratat. Riscăm, de asemenea, excluderea din Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO). Ați făcut ca România să fie supusă unei proceduri speciale, care a mai fost activată doar în cazul Poloniei, organismul european semnalând abateri serioase de la lupta împotriva corupției. Ce ați făcut în schimb? Ați jignit inspectorii GRECO, calificându-i drept neprofesionişti şi incompetenţi. Este rușinos și incalificabil ca un ministru să facă astfel de declarații care afectează grav interesele României.

Stimați colegi,

Cele mai importante probleme ale sistemului judiciar au rămas nerezolvate! În schimb, actul de guvernare a fost deturnat în dauna intereselor cetățenilor români. Nu mai puteți nega faptul că preocupările dumneavoastră în domeniul justiției au urmărit planuri ascunse, pentru a asigura protecția unor lideri politici în fața rigorilor legii. Ați îndepărtat actul de justiție de principiile constituționale privitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și vă străduiți din răsputeri să creați o castă de cetățeni mai presus de lege.

Guvernul PSD-ALDE a demonstrat că nu are nimic de a face cu oamenii cinstiți ai acestei țări! Le-ați fraudat încrederea promițându-le majorări uluitoare de venituri, crezând că așa veți adormi vigilența unei națiuni întregi! Ar trebui să știți că puteți să păcăliți câţiva oameni tot timpul şi pe toţi oamenii o perioadă, dar nu puteți să păcăliți pe toţi oamenii tot timpul.

Doamnelor și domnilor,

Doamna Viorica Dăncilă trebuie demisă, deoarece nu are nici curajul și nici puterea să se opună deciziilor arbitare ale șefului său de partid. Astfel, chiar sub ochii prim-ministrului, legile justiției sunt mutilate, pentru interese politice obscure. Codurile penale sunt modificate cu dedicație!

Iată doar câteva dovezi evidente: se dorește redefinirea grupului infracţional organizat, abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, redefinirea abuzului în serviciu și a mărturiei mincinoase. Mai mult, prin modificările la Codul de procedură penală se amputează cu cinism instrumentele de anchetă aflate la îndemâna organelor de urmărire penală, fără a vă păsa că prin aceste prevederi facilitați scăparea de răspundere penală nu doar a infractorilor urmăriți pentru fapte de corupție sau de serviciu, ci inclusiv a celor care săvârșesc omoruri, violuri, tâlhării sau alte asemenea. Nu vă pasă deloc că puneți în pericol siguranța cetățeanului de rând!

Am văzut cu toții că actualul Guvern nu se rezumă doar la modificarea legislației din domeniul Justiției, ci vizează și menținerea unei politizări excesive a instituției care trebuie să vegheze la respectarea Constituției, Curtea Constituțională. CCR, prin majoritatea controlată de PSD-ALDE, a decis amputarea atribuțiilor președintelui. PSD încercă să facă din Președintele statului, ales prin vot direct, doar un simplu spectator. PSD-ALDE, cu mâna CCR, a mutat decizia privitoare la revocarea procurorilor marilor parchete în curtea Ministrului Justiției, ministru numit politic care poate lua oricând decizii politice arbitrare, înlocuind procurori în funcție de interese politice. Această abordare contravine poziției Uniunii Europene care s-a poziționat împotriva politizării justiției.

Avocatul Poporului, o altă instituție-cheie, este fără dubiu Avocatul intereselor PSD. Orice sesizări adresate lui Victor Ciorbea, care nu convin PSD, sunt blocate și încuiate în sertarul Avocatului Poporului! Consiliul Național de Combatere a Discriminării și Consiliul Național al Audiovizualului au devenit și ele unelte politice. Orice adversar politic, care nu convine puterii, este amendat sau amenințat că va fi amendat! Nu mai vorbim și despre instituțiile media publice care sunt supuse presiunii politicului. Avem exemplul TVR, unde președintele-director controlează din scurt jurnaliștii care nu vorbesc de bine actuala guvernare!

Toate acestea ne arată, clar, o conduită antieuropeană, aflată la mare distanță de valorile şi principiile fundamentale care stau la baza Uniunii Europene. Din cauza acestui asalt asupra instituțiilor statului, România este pe cale să devină un exemplu negativ în UE și să devină un stat membru de rang inferior.

Domnilor și doamnelor de la PSD-ALDE,

De 28 de ani România ignoră cu bună știință investițiile în educație și cercetare. Cele două domenii înseamnă dezvoltare și creștere sustenabilă a economiei. Este bine că PSD a recunoscut, prin vocea unui fost ministru al educației, acum câteva săptămâni, că: ”Statul, noi, am preferat să blocăm anumite reforme pentru că ne era mai comod”.

Odată ce ați recunoscut că există problema, nu ați făcut, însă, nimic să o îndreptați! În Programul de Guvernare nu ați scris că veți ”bloca reformele pentru că vă este mai comod așa”! Din păcate nu v-ați limitat la a ”bloca” ci ați pus în practică și verbul ”a strica”. Când vine vorba despre educație, nu vorbim despre cifre goale, ci despre destinele a milioane de tineri și despre viitorul nostru ca popor.

Știți că din cei 270.000 de elevi înscriși în clasa I în perioada 2003-2004, peste 65% nu au o diplomă de Bacalaureat. Mai grav este că aproximativ 20% din întreaga cohortă nu au absolvit nici măcar ciclul gimnazial. La facultate au ajuns cu mult sub 30%, iar din aceștia, statistica ne spune că vor termina mai puțin de jumătate.

Vă putem face o scurtă listă a ultimilor ani de guvernare PSD:

Au fost blocate investițiile în școli, iar unde au fost începute fie au fost abandonate și lăsate în paragină, fie au fost făcute prost – în școli fără elevi și fără profesori;
A fost politizat întreg sistemul: s-au schimbat inspectorii școlari strict pe criterii politice, s-au instalat directori de școli direct de la partid și au primit finanțări doar școlile care susțin partidul aflat la guvernare;
Școlile au rămas fără bani. Inspectorii au chemat directorii de școli să le solicite măsuri pentru reducerea cheltuielilor. S-a pus problema închiderii școlilor, comasării de clase și chiar a concedierii profesorilor. În ultima perioadă, au existat probleme în majoritatea județelor cu plata contribuțiilor sociale ale profesorilor. Mii de profesori au constatat că sunt neasigurați din cauza lipsei banilor la inspectorate. Ați refuzat să recunoașteți că nu sunt bani pentru plata salariilor profesorilor și ați ales să le furați banii de asigurări sociale;
Până în acest moment, subfinanțarea învățământului a făcut ca jumătate din totalul unei generații să fie în afara sistemului din cauza faptului că nu a putut suporta costurile școlarizării. PSD și-a încălcat promisiunile din campanie care vizau educația și a făcut pași mari care întorc din drum evoluția învățământului – iar rezultatele se văd atât la testările naționale, cât și la nivelul abandonului școlar record;
Ați forțat o serie de legi pentru a implementa un proiect comunist – MANUALUL UNIC și EDITURA UNICĂ. Vă agățați de aceste proiecte staliniste cu un singur scop – să puneți mâna pe o piață de 15 milioane de euro. Ce asigurări ne puteți da că în luna septembrie elevii vor avea manuale pe bănci? Vă spunem noi! Niciuna. În toamnă veți veni iarăși cu improvizații, veți cheltui milioane fără licitații și fără responsabilitate. Să știți că sunteți la al treilea Guvern al PSD și responsabilitatea este în totalitate a dumneavoastră!
Nu s-au făcut investiții în universități pentru modernizarea procesului didactic. De 10 ani de zile universitățile au fost complet ignorate în bugetul Ministerului. Prin buna știință a ministerului s-a dorit ca mediul academic să fie rupt de cerințele pieței muncii. În acest moment foarte multe dintre laboratoarele universitare funcționează cu echipamente vechi, depășite din punct de vedere tehnic.
Ați uitat să evaluați și să clasificați atât universitățile, cât și școlile doctorale. Banii se acordă pe criterii strict politice, iar anul acesta s-a văzut cum universitățile care au fost critice cu PSD au pierdut foarte mulți bani la distribuirea locurilor bugetare. Ați luat bani de la universități anul trecut, ați mărit cheltuielile, iar anul acesta ați tăiat locurile subvenționate de la buget – cu scopul foarte clar de a falimenta universitățile de tradiție din țara noastră.

Stimați colegi,

Guvernul a promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Constatăm, însă, faptul că PSD-ALDE ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum este statuată în orice ţară europeană, şi în acelaşi timp uită faptul că îmbunatăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil. Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală față de pregătirea Centenarului accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce priveşte sărbătorirea aşa cum se cuvine a evenimentului istoric petrecut la 1 Decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei și a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic și social în care se regăseşte ţara noastră. Trebuie să înțelegeți că dacă doriți să ajutați România, într-un moment simbolic al națiunii române - anul Centenarului - trebuie să-i oferim culturii o șansă.

Nu considerați că  PSD-ALDE ar trebui  ca în  acest an  important  pentru România  să-și  concentreze toată atenția pentru celebrarea, așa cum se cuvine, a Centenarului prin organizarea  și desfășurarea unor evenimente și festivități corespunzătoare? Nu credeți că Guvernul ar trebui să fie în întregime un Departament al Centenarului pentru a cataliza acțiunea la nivel național și pentru a marca un secol de la Marea Unire. Aniversarea  Marii Uniri  ar trebui să fie o preocupare majoră a  coaliției aflată la putere, așa cum este evidențiată și în  programul  dumneavoastră de guvernare.   

Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanță extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Parlamentarii, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea guvernului de a administra buna desfășurare a sărbătorii de la 1 Decembrie, îngrijorare manifestată sistematic și de profesionişti din domeniul muzeal, asociaţii din domeniu, istorici, dar și oameni de cultură. Prin această moţiune, vă solicităm să dați un vot de neîncredere faţă de iresponsabilitatea guvernului actual în ceea ce privește dezastrul din cultura românească în anul aniversării Centenarului şi, de asemenea, în tot ceea ce ţine de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem de la instalarea puterii PSD-ALDE.

Doamnă Prim-ministru,

Majorările salariale pentru unii medici, nu pentru toți, nu rezolvă în niciun fel boala cronică în care se zbate sistemul public de sănătate! De ce nu le spuneți românilor faptul că majorările de salarii s-au făcut, în cea mai mare parte, pe seama bugetelor spitalelor, lăsându-le fără resurse minimale de funcționare? De ce nu spuneți că reforma salarială din sănătate a condus la scăderi de lefuri pentru personalul auxiliar de specialitate și la discriminări între profesioniști cu pregătire similară, cum ar fi farmaciștii, biologii sau chimiștii. Ați promis medicamente mai ieftine, iar din cauza nepriceperii Guvernului, sute de medicamente nu vor mai fi deloc la dispoziția pacienților. Știm! Veți analiza și veți evalua. Toate sunt la timpul viitor, poate după 2020! Pacienții continuă să moară cu zile, stocurile de vaccinuri sunt în continuare insuficiente, iar dotările din majoritatea unităților sanitare pun medicii în imposibilitatea de a-și face meseria.

Ați promis în programele dumneavoastră de guvernare că veți construi 8 spitale regionale și unul metropolitan. Românii s-ar fi mulțumit măcar cu cele 3 de la Cluj, Iași și Craiova, care au deja amplasamentele definite și aprobate și pentru care s-au făcut demersuri concrete, încă de acum 2-3 ani. Din păcate, de la promisiunea celor 9 spitale ați ajuns apoi la 3 spitale și, într-un final, ați aprobat în Guvern construirea unui spital metropolitan care se va construi în ”maximum 20 de ani”. Comisarul European pentru Dezvoltare Regională v-a întins o mână de ajutor și v-a solicitat să transmiteți Comisiei Europene documentațiile complete pentru trei spitale regionale, de la Cluj, Iași și Craiova. Dacă nu ați transmis nici astăzi proiectele, vom pierde cu siguranță banii gratuiți de la Uniunea Europeană. Din păcate, și dumneavoastră v-ați înscris în grupul celor care susțin că mai bine băgați mâna în buzunarul românilor și faceți așa-numitele parteneriate public-privat, puternic inspirate din ultimele vizite externe, în loc să construiți din banii gratuiți, europeni?

Doamnă Prim-ministru,

Măsura incapacității Guvernelor PSD-ALDE de a implementa politicile asumate prin Programul de Guvernare ne-a fost demonstrată și de pasarea către Parlamentul României, controlat de partidele din coaliția guvernamentală, a ”cartofilor fierbinți”, așa cum s-a dovedit a fi adoptarea Codului administrativ, după modelul aplicat și în cazul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Reforma administrativă s-a dovedit un fiasco, pentru că nu faceți altceva decât să politizați excesiv instituțiile din administrația publică, ignorând total interesele reale ale românilor. În loc de servicii publice moderne le oferiți un corp administrativ profund politizat, greoi, bugetofag, totul pentru a vă conecta clientela politică la resursele statului.

Ați politizat administrația publică pe toate palierele! I-ați scos pe prefecți din categoria înalților funcționari publici, pe cei aproximativ 2.000 de directori din deconcentrate i-ați transformat în demnitari publici și ați desființat concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice! Ați pus, astfel, cruce profesionalizării personalului din administrație și ați dat semnalul că administrația din România este la cheremul intereselor PSD-ALDE.

Mai mult, ați făcut din ANFP, care era un centru de excelență în administrație și garanta neutralitatea din punct de vedere politic a administrației publice românești, o instituție pur decorativă, golind-o de conținut prin amputarea atribuțiilor sale!

Lovitura pe care ați dat-o administrației prin acest tip de viziune constituie un regres major și aruncă România în epoca lui Cozmâncă! Nimic nu va mai mișca în administrația românească fără aprobare de la partid, iar o astfel de abordare se va repercuta în primul rând asupra intereselor cetățeanului, având efecte negative asupra funcționării statului!

Ne dovediți, astfel, că reformarea statului în materie de administrație a fost o mare minciună! Nici vorbă despre un stat suplu, cu un număr redus de ministere, cu agenții și autorități reorganizate, ci din contră planul este cu totul altul! Veți umfla peste măsură aparatul administrativ, iar la nivel local veți popula toate instituțiile în baza unui singur criteriu: carnetul roșu de partid!

Doamnă prim-ministru,

Statele dezvoltate din Uniunea Europeană au reușit să se dezvolte deoarece au acordat administrațiilor publice locale rolul cel mai important în actul de guvernare. Descentralizarea administrativă a însemnat nu doar vorbărie, nu doar competențe sporite, ci și o finanțare corespunzătoare. Fără bani, nicio administrație locală nu poate aduce un surplus de bunăstare și modenizare comunităților pe care le administrează.

Ați creat cea mai puternică discriminare în finanțarea primăriilor! Ați împărțit primăriile din România în două categorii: primăria doamnei Gabriela Vrânceanu Firea, căreia i s-a alocat, în anul 2018, 55% din impozitul pe venit și restul primăriilor, cărora li s-a distribuit doar 43% din acest impozit!

Doamnă prim-ministru.

Din păcate, Guvernul pe care îl conduceți a reușit să-i facă pe primari să se teamă de cuvântul ”creștere economică”, deoarece, pentru administrațiile locale din România, creșterea economică nu a adus mai mulți bani la bugetele locale, ci chiar mai puțini, doarece Guvernul PSD-ALDE le-a confiscat până și banii puși de-o parte pentru investiții.

În anul 2017, la nivelul unităților administrativ teritoriale cumpătate, exista un volum al excedentelor bugetare de peste 13 miliarde de lei. Sunt banii pe care administrațiile responsabile ar fi putut să-i irosească, însă acestea i-au drămuit ca să poată avea bani de investiții. Niciun membru al puterii nu a spus că majorările salariale din administrația publică vor fi făcute fără niciun fel de transfer suplimentar de resurse de la bugetul central. Doar domnul Liviu Dragnea a spus, în treacăt, și de parcă nu ar fi lucrat niciodată în administrația locală, că e treaba primarilor că și-au crescut lefurile și că dacă au făcut-o să se descurce cum pot! Bătaia de joc la adresa administrației locale s-a văzut în momentul în care ați băgat mâna adânc în economiile făcute de către aleșii locali și i-ați lăsat fără bani de investiții și salarii, stopând astfel dezvoltarea comunităților locale și pedepsindu-i exact pe cei mai gospodari. Mai mult decât atât, ați creat haos în toate instituțiile publice subordonate. Așa vă convine: să depindă primarii de banii care vin cu țârâita de la Guvern!

„Revoluția fiscală” a fost un fiasco total și a dus la pierderi din bugetele locale de peste 10 miliarde de lei. Chiar dacă, în Senat, a fost aprobat amendamentul ca 80% din redevență să rămână la nivel local și județean, doar 5 miliarde de lei urmează să se întoarcă la bugetele locale, jumătate din ce s-a furat de la primării și consilii județene. Nu e deloc întâmplător că scăderea impozitului pe venit fără măsuri compensatorii viabile și concrete pentru administrațiile locale afectează tocmai administrațiile liberale, cele mai performante din țară: pe cele din Oradea, Cluj-Napoca, Brașov sau Timișoara. Sunt afectate exact administrațiile care au creat locuri de muncă, s-au dezvoltat, au adus investitori. Din cauza ”revoluției fiscale”, pe care ați implementat-o până ați făcut totul praf, se estimează că Arad – a pierdut 16 milioane euro, Clujul - 26 de milioane de euro, Constanța – 16 milioane euro, Iași – 15 milioane euro.

Dacă v-ar fi interesat cu adevărat problemele cu care se confruntă primarii ați fi adoptat amendamentul pe care PNL l-a depus la proiectul Legii bugetului de stat din acest an, prin care am solicitat ca impozitul pe venit să rămână integral la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Prin această măsură s-ar fi diminuat practic efectele negative ale măsurilor fiscale promovate de Guvernele PSD-ALDE! Revolta oamenilor din administrația locală este pe deplin justificată pentru că ați refuzat, astfel, să le dați o mână de ajutor și să compensați diminuarea bugetelor locale prin scăderea impozitului pe venit, de la 16% la 10%!

Lipsa dumneavoastră de viziune face victime printre miile de comunități locale, pe care le-ați adus la limita subzistenței, fără nicio o perspectivă de dezvoltare. Situația de la nivelul unităților administrativ-teritoriale este una dezastruasă și mai este doar un pas până la momentul în care multe dintre acestea vor intra în incapacitate de plată!

Banii de la Uniunea Europeană pentru investițiile majore de interes local stau în continuare nefolosiți, bani pentru cofinanțări nu prea sunt, bani pentru plata salariilor din administrație sunt în continuare insuficienți, bani pentru investiții nu se dau, iar banii de echilibrare a bugetelor stau sub semnul întrebării! Țineți minte că în 2017 am avut cel mai slab an din ultimii 12, în ceea ce privește banii cheltuiți pentru investiții! Nu uitați că și în aceste condiții, 80% din investițiile făcute anul trecut au fost realizate de administrațiile locale, din bugetele lor, iar Guvernul nu a reușit să acopere nici 20%.

Vă aduc aminte că după primul trimestru din acest an ar trebui să asigurați un nivel minim al sumelor provenite din cotele din impozitul pe venit şi al sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel încât banii primiți de primării să nu fie mai puțini decât în anul 2017! Se pare, însă, că nici acest lucru nu sunteți în stare să îl realizați!

Trebuie să le spuneți oamenilor dacă pentru funcționarea primăriilor mai aveți bani! De asemenea, primăriile trebuie să știe pe ce alocări vor miza anul acesta! Cât să mai aștepte comunitățile locale aceste fonduri? Sperăm doar că luarea acestor decizii vitale nu va fi amânată până în luna decembrie, atunci când primăriile practic nu vor mai avea  timp fizic să le mai utilizeze.

I-ați mințit pe primari și pe președinții de consilii județene că sunteți de acord cu proiectul PNL prin care impozitul pe venit să rămână 100% la bugetele locale.  Una spuneți, alta faceți! La o zi după ce ați făcut această promisiune, ați semnat un punct de vedere al Guvernului prin care spuneați că nu susțineți măsura propusă de PNL! La fel se întâmpla și în trecut când apropiata d-lui Dragnea, Sevil Shhaideh, anunța că impozitul pe venit va merge direct și integral la administrațiile locale: “Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit va deveni sursă a bugetelor locale. Acolo unde aparatul propriu al primarului sau al președintelui Consiliului Județean nu va reuși să colecteze această sursă, vom fi sprijiniți de către ANAF, dar sumele vor fi virate exclusiv către bugetele locale. Aceasta este prima modificare majoră pe care o vom aduce la Legea Finanțelor Publice”. Doar minciuni sfruntate!

Stimați colegi,

Guvernul Dăncilă face politica partidului, în funcție de nevoia șefului de partid, nu de nevoile oamenilor! Au trecut aproape doi ani de la preluarea guvernării și PSD-ALDE nu a făcut nimic bun pentru români. Dar în schimb faceți, zilnic, câte ceva pentru voi. Lucrați zi de zi pentru deziderate strict personale și care sunt contrare așteptărilor românilor!

Unde sunt cele 2.500 de creșe și grădinițe, pe care le-ați promis? Unde sunt cele 1.500 de locuințe? Au femeile însărcinate gratuitate la analize, ați redus vârsta de pensionare la mamele cu cel puțin trei copii? NU! Ați construit și modernizat locuințe protejate și centre de zi pentru persoanele cu dizabilități? NU! Ați crescut subvențiile pentru serviciile de recuperare prin casele naționale de sănătate? NU! O să spuneți că mai aveți timp până în 2020, dar ați demarat proiectele? NU!

Ați făcut progrese în dezvoltarea serviciilor de transport adaptate pentru persoanele cu dizabilități? Unde este programul pentru tinerii din unitățile protejate? Ați aprobat în schimb OUG nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin care ați dublat impozitul plătit de firmele private și de stat, care nu angajează persoane cu handicap în cota cerută de Guvern. Ați vrut mai mulți bani și nu v-ați gândit la persoanele cu dizabilități. Această ordonanță trebuia abrogată și nu ați făcut acest lucru!

Ați promis programe și soluții pentru violența în familie. Unde sunt cele 20 de locuințe regionale protejate pentru victimele violenței în familie? NU există! Alocații de 350 de euro pentru finalizarea studiilor? NU! Începând cu anul 2015, de când PNL a propus și a reușit dublarea alocațiilor de stat pentru copii, PSD s-a opus la toate propunerile de majorare a cuantumului acestora, într-o perioadă în care parcurgem o iarnă demografică, așa cum ne avertizează specialiștii: în România, persoanele peste 65 de ani sunt mai numeroase decât tinerii sub 16 ani. Copiii nu sunt interesanți pentru PSD-ALDE, deoarece ei nu votează, iar tinerii care îndrăznesc să aducă pe lume copii și să devină părinți în România, sunt din ce în ce mai puțini. Orice încercare liberală de a acorda facilități mediului de afaceri care devine parte activă în școlarizarea și instruirea viitorilor meseriași s-a izbit de refuzul majorității PSD-ALDE. Programul Hope? Vă mai amintiți, era în programul de guvernare.  În ce stadiu este?

Nu, nu mai avem speranță că acest Guvern va îndeplini ceea ce le-a promis românilor la alegerile din 2016! Ceea ce am enumerat mai sus sunt doar câteva dintre promisiunile PSD, din campaniile electorale, în domeniul politicilor sociale!

Nu le-ați spus angajatorilor români, care susțin economia țării, că veți menține OUG 4/2017, referitoare la taxarea muncii part-time. Această ordonanță este neconstituțională și știți acest lucru! Și Ordonanța 4/2017 trebuie abrogată. În ce țară plătești taxe pentru 8 ore de muncă, deși muncești doar 4! Nu ați luat niciun fel de atitudine împotriva măsurilor greșite luate de Tudose și Grindeanu împotriva contractelor de muncă part-time. Dimpotrivă! Prin OUG nrt.3/2018 ați adâncit și mai puternic discriminările dintre angajații part-time din sistemul public și cei din sectorul privat. Practic, neînțelegând cum funcționează nevoia de muncă din sistemul privat, ați desființat contractele part-time din economia privată.

Am demonstrat până acum că multe din ordonanțele date de acest Guvern sunt greșite și trebuie abrogate. Toate aceste acte normative inepte ale Guvernului trebuie să fie abrogate! ABROGAREA este singura soluție pentru a mai îndrepta ceva din tot răul pe care l-ați făcut!

Vă mai oferim o mostră din acest dezastru pe care l-ați provocat pe piața muncii! Ați adoptat Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și ați creat haos! PNL a atras atenția că este o lege proastă, care nu rezolvă problemele din sistem. Niciodată, niciun guvern, nu a reușit să nemulțumească pe toată lumea deodată: patronate, sindicate, salariați și societate civilă.

Ați promis că nimeni nu va pierde bani și că salariile vor fi mai mari, dar în realitate mulți români au salarii mai mici. Când ați văzut că salariile nu cresc, ați spus că sunt calculate greșit. Ba mai mult, ministrul Lia Olguța Vasilescu s-a apărat tot cu o minciună spunând că a anunțat din timp că unele salarii vor scădea. Ați ajuns, într-un final, să vă lăudați că salariile nu mai scad! Asta da realizare!

Drept urmare, salarizarea arbitrară în sectorul bugetar face ravagii în sectorul privat. Acest sector care asigură practic banii pentru aventurile guvernamentale are dificultăți sporite în ceea ce privește posibilitățile reale de a-și salariza personalul la nivelul impus de guvern, în condiții de rentabilitate.

Ați avut cel puțin două ocazii să mai îndreptați din nedreptățile generate de Legea nr. 153/2017, dar le-ați ratat! Din păcate, efectele negative nu au fost înregistrate numai în sectorul public. În sectorul privat, Guvernul condus de dumneavoastră a recunoscut că peste 1,9 milioane de contracte de muncă nu s-au modificat de la 1 ianuarie 2018 și că veniturile nete încasate de cei care muncesc în economia reală au scăzut.

I-ați amenințat pe angajatori, ați călcat în picioare Legea dialogului social, ați luat măsuri monstruoase ca să-i pedepsiți pe agenții economici din România, pentru că nu cresc salariile din pix, așa cum și-a pus în cap Guvernul. Mai mult, unul dintre miniștrii din Guvernul dumneavoastră i-a catalogat drept „hoți” pe angajatorii privați pentru că nu au mărit salariile, motiv pentru care ați considerat că se impune să înăspriți și mai mult amenzile.

Stimați colegi,

Legea nr.153/2017 trebuie modificată cât mai repede, astfel încât să fie eliminate nedreptățile și aberațiile pe care le-a produs. Nu aceasta este legea pe care o așteptau românii!

Salariații din sectorul privat și angajatorii lor sunt atacați pe mai multe paliere: investițiile publice pot fi considerate sistate, alocările bugetare fiind în 2018 la un minim istoric, investitorii privați sunt puși pe fugă de impredictibilitatea legislativă, iar muncitorii sunt alungați de lipsa de perspectivă a unui trai decent. Avem un deficit de forță de muncă, dar nu din cauza posibilităților de pe piața muncii, ci pentru că românii muncesc în străinătate!

Ați promis lapte și miere și în salarizarea din sănătate, dar mii de oameni au ieșit în stradă. Pentru că și pe ei i-ați mințit! A fost nevoie de ordonanțe de urgență care doar au mascat și nu au rezolvat problemele create de această lege.

Pe lângă minciună, la Ministerul Muncii se practică și nerespectarea legii. Nu ați aplicat legea care prevedea creșterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2018. Ați furat pensia românilor pe 6 luni. Asta dacă la 1 iulie nu veți anunța o altă amânare.

V-ați opus majorării punctului de pensie de la începutul anului și nimeni nu a înțeles de ce! Ne-a lămurit, în schimb, doamna Lia Olguța Vasilescu, care, într-un exces de sinceritate, a afirmat că: „O persoană care cotizează doar la Pilonul I va ieși cu o pensie care de multe ori e crescută artificial din pixul guvernanților așa cum s-a întâmplat și de când suntem noi la guvernare (...)”

Așadar, în România condusă de dumneavoastră nu mai există respect pentru lege, ci pentru „pixul guvernanților”: salariile cresc nu pe criterii obiective, nu pe baza creșterii productivității, ci atunci când vreți dumneavoastră. Însă, în loc să crească, veniturile oamenilor au scăzut. De asemenea, pensiile cresc nu atunci când scrie în Legea pensiilor, ci atunci când vrea doamna Olguța Vasilescu, iar alocațiile de stat pentru copii nu cresc deloc, pentru că cei mici nu votează!

Spuneți că nu ați avut bani la buget pentru a majora punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, însă, pe de altă parte, ați îngroșat constant și consistent categoriile celor care profită de privilegiile pensiilor speciale. Ați stimulat pensionarea unor ”bătrâni” de 40-45 de ani, momindu-i cu pensii care depășesc cu mult valoarea salariului brut pe care-l câștigau!

Ați promis și o nouă lege a pensiilor, dar dacă aveți de gând să creșteți pensiile așa cum ați făcut și creșterea salariilor - în minus - nu vă apucați de Legea pensiilor! Vă absolvim de consecințele nerespectării acestei promisiuni. Respectați însă legea și nu furați banii românilor! Ați afectat deja peste 60.000 de pensionari din minerit și din alte sectoare de activitate, care au primit acasă decizii de recalculare, cu pensii în minus, după zeci de ani de muncă în condiții extrem de grele, în grupele I și II de muncă. Și lor le-ați promis în campania electorală că vor beneficia de majorări ale punctajelor la pensii cu 50% și 25%. Rezultatul? Recalculările au dus la pensii mai mici. Acum toți pensionarii au luat drumul instanțelor. Vă dăm noi soluția! HG 291/2017 privind dreptul la pensie pentru grupele I-II trebuie abrogată!

Sunteți aproape de colaps cu pensiile din Pilonul I, deși ați împrumutat de la începutul anului peste 3 miliarde de euro și nu vă opriți!

Doamnă prim-ministru,

Se vede cu ochiul liber că nu sunteți deloc luată în seamă de către miniștrii pe care se presupune că ar trebui să-i conduceți. Ne referim, în primul rând, la furtul premeditat al celor 43 de miliarde de lei acumulați din contribuțiile celor peste 7 milioane de români la Pilonul 2 de pensii. În vreme ce dumneavoastră vă străduiți să dați asigurări că nu veți fura economiile făcute vreme de 10 ani de către cele 7 milioane de angajați, Eugen Teodorovici spune că domnia sa face simulări la Ministerul de Finanțe, iar Olguța Vasilescu anunță că a „bătut în cuie” furtul acestor bani!

Așa cum ați dat garanții că salariile nu vor scădea de la 1 ianuarie 2018, la fel ați dat asigurări că tăierea contribuțiilor la Pilonul 2, de la 6% la 3,75%, nu va aduce contribuții mai mici în conturile românilor! Iarăși ați mințit! Contribuțiile nominale au scăzut, de la 1 ianuarie  2018, cu cca. 12%, bani pe care i-ați direcționat către bugetul de stat, pentru a petici incompetența vădită a celui de-al treilea guvern PSD-ALDE.

Nu vă interesează în niciun fel faptul că peste cca. 10 ani, sistemul public de pensii nu va mai putea asigura o rată de înlocuire a salariului prin pensie nici pe jumătate din cât este astăzi! Nu vă interesează faptul că sunteți pe cale să dărâmați o reformă a pensiilor susținută în ultimii ani de toate guvernele, cu excepția celor conduse de domnul Dragnea. Nu aveți niciun pic de respect față de proprietatea privată a celor 7 milioane de români, dacă partidul v-o cere!

Poate că unii dintre colegii dumneavoastră de partid și-au asigurat bătrânețile, punându-și la adăpost averi importante, prin țări exotice, însă majoritatea populației are nevoie, atunci când va ieși din activitate, de o pensie decentă! Guvernul dumneavoastră este pe cale să facă din români cei mai săraci viitori pensionari din Europa!

Nu respectați nicio lege existentă, iar pe cele pe care le faceți au grave probleme constituționale! Acum vreți toți banii celor 7 milioane de români care au contribuit la Pilonul II! Găurile din economie sunt imense. Economia ”bubuie”, nu ”duduie”, așa cum vă lăudați pe la televizor.

PSD-ALDE nu vrea să le asigure românilor o sursă de venit la bătrânețe! A pus ochii atât pe banii economisiți de români în Pilonul II, cât și pe cei munciți în străinătate. Românii din străinătate sunt buni pentru PSD doar dacă trimit bani în țară. Potrivit unei statistici a Băncii Naționale, românii trimit în țară anual circa 4 miliarde de euro, aproape cât valoarea investițiilor străine. Ați demonstrat faptul că un proiect pentru cei din Diaspora și pentru copiii lor rămași în țară nu intră în prioritățile Guvernului.

Doamnă prim-ministru,

Politica Guvernului României în domeniul social se ghidează după principiul ”luați de la unii și dați la alții”, deoarece Guvernul este incapabil să distribuie eventuala bunăstare generată de creșterea economică. Prin toate măsurile strâmbe pe care le-ați adoptat nu ați făcut decât să antagonizați categorii sociale și profesionale, dezbinând întreaga Românie! Și, cu toate aceste jonglerii, nu aveți suficienți bani pentru a acoperi plata pensiilor și salariilor până la finalul anului, deși susțineți prin discursuri triumfaliste că se înregistrează creștere economică!

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Responsabilitatea dumneavoastră față de milioanele de români înșelați de PSD-ALDE este uriașă și se va vedea la votul dat asupra acestei moțiuni de cenzură!

Votați această moțiune și mergeți acasă, în circumscripțiile în care ați fost aleși, împăcați cu gândul că ați făcut tot ceea ce trebuia pentru români și România.

Dați un vot favorabil acestei moțiuni și veți da o șansă României ca să aibă un guvern responsabil, eficient, competent, interesat exclusiv de problemele oamenilor și nu supus doar intereselor personale ale unui singur individ!

Avem convingerea că în majoritatea PSD-ALDE se află, încă, parlamentari responsabili, care s-au săturat să le fie rușine atunci când aud sunt întrebați despre Guvernul Dăncilă.

Așteptăm un gest de responsabilitate din partea fiecărui parlamentar, care a jurat solemn că-și va îndeplini cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor!

luni, 18 iunie 2018

Declarațiile președintelui PNL, Ludovic Orban, la finalul Biroului Executiv al PNL, 18 Iunie 2018


Transcrierea declarațiilor președintelui PNL, Ludovic Orban, 
la finalul Biroului Executiv al PNL, 18 Iunie 2018

Următoarele două săptămâni vor fi două săptămâni de foc, două săptămâni decisive pentru evoluția ulterioară a României. Partidul Național Liberal, așa cum am anunțat, va depune în cursul acestei săptămâni moțiunea de cezura împotriva Guvernului Dragnea-Dăncilă.

Continuăm negocierile cu fiecare grup politic, cu fiecare parlamentar în parte. Punem la dispoziția oricărui parlamentar care ține la România, care își dorește binele României, punem la dispoziție acest demers, moțiunea de cenzură, pentru a pune punct unei guvernări dezastroase pentru România, pentru a pune punct unei dominații asupra României a unui lider politic certat cu legea, a unui lider politic anti-european, a unui lider politic care disprețuiește democrația, a unui lider politic care a capturat statul român și îl conduce prin ordinea de la partid.

Orice parlamentar, indiferent în ce partid politic se găsește, va fi suspus unui examen de conștiință. Vrea binele acestei țări, vrea ca România sa redevină pe drumul cel bun, își dorește un nou început pentru România, care să permită reașezarea României pe baze democratice și cu statutul de țară europeană membră a NATO sau preferă ca lucrurile sa continue așa cum merg astăzi.

Orice parlamentar trebuie să treacă acest examen de  conștiință. Orice parlamentar care nu va susține moțiunea de cenzură nu este altceva decât un lacheu a lui Dragnea și de fapt, accepta ca Dragnea să își bată joc de România și acceptă ca România să fie scoasă de pe traiectoria normală de dezvoltare, de democrație, de apartenență la Uniunea Europeană și la NATO.

Din acest motiv sunt convins că în mintea și în conștiința fiecărui parlamentar din următoarea perioadă trebuie să existe o analiză serioasă, o analiză lucidă în care noi avem convingerea că va duce la căderea guvernului Dragnea.

De asemenea suntem pregătiți pentru orice tentativă a lui Dragnea de a ataca președintele României, fiind alături de președintele României și luptându-ne împotriva oricărui demers al lui Liviu Dragnea împotriva președintelui României, Klaus Iohannis.

Moțiunea de cenzură o vom depune pe data de 20

(Câți parlamentari au semnat-o, de unde?)

În momentul în care o vom depune veți afla numărul parlamentarilor care au semnat această moțiune de cenzură. Contează mai puțin numărul de semnatari cât numărul celor care își vor exprima votul la moțiunea de cenzură.

(Cu cine ați discutat mai exact? Parlamentarii lui Ponta spuneau că nu vor vota moțiunea de cenzură. Ați avut discuții om cu om?)

Vom vedea poziționarea fiecărui parlamentar. Eu nu pot să-mi imaginez că cineva care este împotriva lui Dragnea și este în Parlamentul României poate să nu voteze această moțiune de cenzură. Cine nu votează moțiunea de cenzură înseamnă că este cu Dragnea și este de acord cu modul în care Dragnea îsi bate joc de România.

Ca atare, sunt aproape convins că orice om care este împotriva lui Dragnea va vota această moțiune de cenzură. Aceasta moțiune de cenzură nu este una care să mă privească pe mine, este o moțiune de cenzură îndreptată împotriva unui guvern marionetă, care este butonat de Liviu Dragnea și de prelungirile sale guvernamentale. Ca atare, poziția politică a oricărui parlamentar în votul pe care îl va da la această moțiune de  cenzură este una foarte simplă, dacă acceptă ca Dragnea să își bată joc  de România în continuare sau dacă își dorește ca România să revină pe drumul bun.

(Fără UDMR și fără minoritățile naționale, altele decât UDMR, nu veți putea trece această moțiune de cenzură. Cu ei ați discutat?)

Moțiunea de cenzură trece dacă va fi votată de jumătate plus unu dintre parlamentarii astăzi prezenți în Parlamentul României, indiferent de formațiune. Am purtat discuții, așa cum v-am spus , cu toate grupurile și cu foarte mulți parlamentari individual și toate aceste  discuții vor continua.

( Care este alternativa în cazul în care această moțiune de cenzură va avea succes?)

Alternativa, știți foarte bine că este cea care va rezulta în urma negocierilor care se vor desfășura sub egida președinției. În ceea ce ne privește pe noi, obiectivul nostru fundamental acum este să punem punct acestui dezastru numit Dragnea.

( Ce se întâmplă cu acele mișcări de stradă pe care le anunțați, cu susținătorii dumneavoastră pe care îi rugați să iasă în stradă în ziua dezbaterii moțiunii sau când exact?)

Vom stabilii toate aceste detalii, deocamdată am luat o decizie în ceea ce privește capacitatea de mobilizare internă și externă a Partidului Național Liberal.

( Le-ați spus colegilor dumneavoastră în sală că domnul Nicoară o să plece, ați mai avut vreo discuție cu el, v-a anunțat că își anunță astăzi demisia din PNL?)

Va anunța domnul Nicoară ce va face.

(Dar cum vedeți aceste plecări din PNL?  Deja este a treia plecare, domnul Zamfir, domnul Popa.)

Înaintea unei bătălii decisive pentru România este normal ca unii să fie mai slabi de înger și să părăsească linia frontului, să dezerteze în tabăra adversă. Asta este! Nu eu i-am pus pe listă. În ceea ce îl privește pe domnul Zamfir, știți foarte bine că era în procedură de excludere iar în privința domnului Marius Nicoară, nici măcar nu mai este membru PNL.

( Adică, cum nu mai este membru PNL domnul Nicoară?)

Domnul Nicoară nu mai este membru PNL în conformitate cu statutul Partidului Național Liberal.

(Și faptul că domnul Popa care a fost lider de grup la Senat, totuși fusese promovat în conducerea partidului, a decis să plece, discutaseți cu domnia sa?)

Partidul Național Liberal va da această bătălie cu la fel de multă energie și cu la fel de multă încredere în succes, chiar dacă unii dintre cei care au primit votul oamenilor, fiind candidați ai PNL, au preferat să îngroașe rândul firimituriștilor alături de șeful firimituriștilor, respectiv domnul Tăriceanu. Firimituriștii sunt aceia care sunt, de fapt, în sufrageria lui Dragnea și se mulțumesc cu firimiturile care cad de pe masa lui Dragnea.

Ce să le spun acestor firimituriști decât, drum bun, cale bătută!

Adevărații liberali rămân alături de Partidul Național Liberal, mai ales acum când suntem în pragul unei bătălii decisive pentru România.

(Pe lângă acest demers împotriva guvernului, la nivel de PNL și aliații dumneavoastră ați mai avut acel demers, acea sesizare penală împotriva premierului, mai aveți vreo veste de la procurori, s-a întâmplat ceva?

Deocamdată nu, dacă voi fi invitat să-mi susțin sesizarea, mă voi duce. Cred că sesizarea trebuie să-și urmeze cursul normal. În ceea ce mă privește pe mine, ca președinte al Partidului Național Liuberal, nu voi mai face nici un fel de declarații legat de acest subiect ci voi participa la derularea procedurii legale, în cazul în care voi fi invitat.

(Este normal ca până acum să nu se știe de nici un demers?)

Nu mă întrebați pe mine pentru că nu am eu calitatea să știu care sunt pașii care trebuie făcuți, privitor la această sesizare. Ceea ce-mi doresc este ca faptele pe care le-am prezentat să fie cercetate și sunt convins că vor fi cercetate.

( Cei din PMP spun că sunt în discuții cu dumneavoastră, cei din PNL, cu mai mulți parlamentari din PMP, printre care și domnul Turcescu. Domnul Turcescu este bun pentru PNL, l-ați primi în partid?)

L-am felicitat pe domnul Tomac pentru alegerea în funcția de președinte, am discutat cu domnul Tomac, nu avem decât discuții oficiale de la nivelul Partidului Național Liberal cu Partidul Mișcarea Populară, în vederea moțiunii de cenzură. Nu am avut și nu am discuții personale nici cu domnul Turcescu, nici cu alți parlamentari pentru că interlocutorul nostru este Partidul Mișcarea Populară, care acuma este mai frecventabil și ca atare, discuțiile le derulăm oficial cu partidul politic și cu parlamentarii acestui partid.

( V-am întrebat dacă l-ați primi în PNL pe domnul Turcescu, dacă-i bun pentru PNL.)

Nu mă întrebați pe mine, v-am răspuns la întrebare, discut cu domnul Eugen Tomac care este președintele formațiunii. Nu am ce să discut individual cu altcineva.

(Domnule președinte, se va mai încerca în această săptămână, miercuri, suspendarea președintelui Iohannis? Spuneați săptămâna trecută că aveți informații certe cum că PSD va suplimenta ordinea de zi. )

Întrebați-i pe cei de la PSD că nu au dat nici un răspuns în urma declarației mele, ceea ce reflectă un anumit lucru, nu s-au grăbit să dezmintă, negrăbindu-se  să dezmintă este evident că în laboratoarele, în cercurile intime au luat această decizie de a demara suspendarea, dar nu mă întrebați pe mine pentru că nu vă pot spune cu exactitate când vor demara procedura.

( Vorbeați despre faptul că acum PMP-ul este mai frecventabil în ideea în care Traian Băsescu a renunțat la șefia partidului. Sunt informații cum că Traian Băsescu v-ar fi contactat pentru a încerca o uniune a dreptei, o alianță pe zona de reapta și ați refuzat.)

Nu am avut nici o discuție cu domnul Băsescu. 

( Nici cu oameni din PMP, cu condiția să nu fie Traian Băsescu?)

 Nu am avut nici o discuție cu domnul Băsescu.

( Dar despre o coalizare a dreptei sunteți deschis să discutați?)

Colaborăm la nivelul Parlamentului, formațiunile politice și parlamentarii care sunt din opoziție și cred că ați văzut că am avut demersuri comune, poziții comune și am și votat de  cele mai multe ori împreună.

( S-ar putea face coalizarea în perspectiva alegerilor 2019, europarlamentare?)

Obiectivul nostru astăzi este căderea guvernului Dragnea-Dăncilă și ne concentrăm toată energia politică pentru atingerea acestui obiectiv pentru că aici este vorba despre România și de drumul pe care va merge România în viitor.

( Ați luat astăzi o decizie și în privința lui Gabriel Vlase, dacă veți vota în Parlament?)

Am amânat o decizie, așteptăm introducerea pe ordinea de zi a acestui punct. În funcție de momentul în care se va introduce pe ordinea de zi acest punct vom întruni Biroul Executiv și grupurile parlamentare pentru a lua o decizie.

( Personal ați vota dacă ați fi parlamentar?)

Nu sunt parlamentar. Vom lua o decizie în organismele statutare când va fi pe ordinea de zi această propunere.

( Dar indiferent când va fi pe ordinea de zi, presupun că nominalizarea nu va fi schimbată, nu va fi vorba despre o altă persoană. Sau aveți informații că s-ar putea întâmpla asta?)

Cei din majoritatea guvernamentală, de câteva luni bune, tot solicită numirea unui șef la SIE. Președintele a nominalizat un candidat la SIE. Așteptăm ca PSD să-și respecte toate declarațiile anterioare și să pună cât mai repede pe ordinea de zi această nominalizare. Când va fi pusă pe ordinea de zi, voi convoca organismele statutare pentru a lua o decizie legată de această candidatură.

(Aveți cuvinte de laudă față de domnul Gabriel Vlase)

Nu puteți spune cuvinte de laudă, este un rău mai mic decât alții, astea nu cred că sunt cuvinte de laudă. Am spus că această propunere a fost făcută fără nici un fel de discuții cu conducerea PSD, ceea  ce s-a și  demonstrat din luările de poziții ulterioare. Nu vedeți că nici astăzi Dragnea nu a anunțat care este poziția publică a PSD față de această propunere.

Lucian Bode vă stă la dispoziție, după care, dacă mai aveți vreo întrebare vă stau la dispoziție.

Lucian Bode

Mulțumesc, domnule președinte!

Partidul Național Liberal solicită doamnei prim-ministru demiterea de urgență a ministrului Transporturilor, domnul Lucian Șova.

Într-o țară normală, cu un prim-ministru responsabil, domnul ministru al Transporturilor, Lucian Șova, era demis în secunda doi după ce a făcut afirmațiile iresponsabile în cadrul Comisiei pentru tarnsporturi și infrastructură din Camera Deputaților , în urmă cu câteva zile.

Mă refer la faptul că, citez : „ Multinaționalele vor pleca din România dacă vom construi autostrăzi spre alte țări unde nu sunt autostrăzi dar sunt salarii mai mici”.

La fel de gravă mi s-a pare și denunțarea unilaterală, publică, a acordului încheiat cu Banca Mondială în vederea construirii celui mai important obiectiv de infrastructură rutieră din România, după autostrada Pitești-Sibiu, mă refer la autostrada, Ploiești - Comarnic – Brașov. Apropo de Banca Mondială, este inadmisibil să faci o astfel de declarație tu, oficial al statului român, în condițiile în care pe 28 iulie 2018, Banca Mondială avea bordul pentru a decide cum anume se achită de obligațiile asumate prin memorandum, vis-a-vis de acest obiectiv. De asemenea, la câteva ore după această declarație iresponsabilă, Banca Mondială a  comunicat oficial faptul că nu a negociat cu statul roman acest exit. Nu confirm absolut nimic din ceea ce spune domnul ministru și anume, că nu a  primit nici o notificare din partea statului roman. Mai mult, titularul acestui acord din partea guvernului României, și mă refer la Ministerul de Finanțe a confirmat public faptul că Ministerul Transporturilor ar dori ca România să iasă din acest acord.

Așadar, știrea momentului pe acest domeniu, pe acest capitol, pentru toți românii este aceea că autostrada Comarnic-Brașov nu se mai realizează în acord cu Banca Mondială.

Din păcate, noi credem că soluția pentru realizarea acestui obiectiv aflat pe poziția II în maser planul general de transport  o reprezintă fondurile europene. Am spus și reafirm, cred cu tărie că eforturi conjugate din partea tuturor decidențiolor politici din România împreună cu partenerii europeni pot conduce la realizarea acestui obiectiv, a acestei autostrăzi, pe fonduri europene.

Eu voi avea în această săptămână o întâlnire cu comisarul european pentru buget, respectiv cu președintele Comisiei de transporturi din Parlamentul European, ocazie cu care voi întării încă odată solicitarea României în a ne sprijinii în a  finanța acest obiectiv. Să începem în exercițiul financiar 2014 -2020 și să continuăm în exercițiul post 2020. Ceea ce spune Guvernul, că au introdus prin Hotărârea de Guvern în PPP acest obiectiv este puțin probabil a fi realizat în condițiile în care noi estimăm pe studiile de trafic că am putea încasa din taxa de autostradă undeva la 20 de milioane de euro iar costurile acestei autostrăzi sunt de peste 1,6 -1,8 miliarde de euro. Eventual, PPP-ul poate fi  o soluție pentru componenta de mentenanță  și întreținere a acestui obiectiv. Vreau să mai spun un lucru pentru că am văzut în spațiul public tot felul de declarații pe seama unei înregistrări făcute de un coleg în comisie și transmisă către presă. Eu vă transmit dumneavoastră stenograma acestei ședințe. Noi, după cum știți, toate ședințele Comisiei pentru transporturi și infrastructură sunt publice, sunt înregistrate și vă punem la dispoziție stenograma de iunde puțeți trage concluzia dacă domnul ministru a  făcut sau nu această afirmație iresponsabilă.

Eu cred, și închei, într-o țară normală, cu un prim-ministru responsabil, ministrul Transporturilor era demis  în secunda doi după ce a făcut aceste declarații

(Știrea s-a întâmplat joi și noi nu am știut de ea.Ne puteți explica cum s-a ajuns la acea întâlnire la Sinaia, fără ca presa să știe?)

Pe data de 25 mai, Biroul Permanent a decis prin vot să aprobe solicitarea comisiei noastre de a a ne deplasa la Sinaia pentru a discuta, pe de o parte, comisia noastră, executiv, ministru și alți responsabili din minister și pe de altă parte autorități locale, să discutăm la fața locului despre stadiul realizării acestui obiectiv.

 Așadar, pe 25 mai, această informație a fost publică.  Domnul Șova a fost invitat, domnul Șova este și membru al comisiei. Nu a confirmat și nici nu a infirmat participarea, ne-am trezit cu o surpriză plăcută pentru noi, neplăcută pentru declarațiile făcute. Joi dimineața a fost prezent la Sinaia.

 Acolo au fost prezenți președintele consiliului județean, primarii de la Bușteni, Comarnic, Valea Doftanei, Vălenii de Munte pentru că este o discuție pentru a reloca traficul pe perioada  construcției autostrăzii și acei edili sunt foarte interesați ce se va întâmpla cu drumul județean care traversează localitățile lor pe perioada executării lucrărilor. Am avut o discuție foarte bună, din păcate pentru România, ministrul Transporturilor face astfel de declarații publice care fac foarte mult rău României și pentru acordul cu Banca Mondială dar și mesajul dat către multinaționale este unul nefericit.

(Ministerul Transporturilor susține că nu a existat un acord semnat cu Banca Mondială ci că a fost doar unul verbal.)

În septembrie 2017, premierul de atunci, Mihai Tudose , a anunța cu surle și trâmbițe soluția salvatoare pentru construcția autostrăzii Ploiești-Brașov, în care spunea că am realizat o înțelegere cu Banca Mondială, o unitate de proiect în care se întrevede o parte specialiști ai Băncii Mondiale, pe de altă parte reprezentanți ai guvernului și care împreună aveau să pună pe masa guvernului și a partenerilor Băncii Mondiale un set de obiective. Printre aceste obiective cel mai important trebuia să ne spună, pe seama unui buget alocat de Banca Mondială, vorbim de aproximativ 35 de milioane de euro, cum facem să construim după  iată, 15 ani de tergiversări, în 2002 am început acest demers. Primul demers a fost realizat în 2002 de construire a autostrăzii Comarnic-Brașov. Au fost 3 concesiuni eșuate.

În 2017, Guvernul a avut ca și obiectiv cu Banca Mondială să spună cum construim acest obiectiv. Mai mult, ei trebuiau să ne spună și să se implice și în realizarea studiului de fezabilitate. Trebuia să vină să ne spună ce se întâmplă cu organizarea CNIR-ului. Erau  mai multe obiective acolo.

Din păcate, iată, guvernul renunță la aceste obiective. Noi atunci am spus, în momentul în care Banca Mondială se implică serios în realizarea unui obiectiv eu cred cu toată convingerea că o face. Ei nu și-au dorit niciodată se pare să se realizeze acest acord si iată, cu câteva zile înainte de parafarea în bordul Băncii Mondiale al acestui acord, ei denunță unilateral acest parteneriat. Este, dacă vreți, și lipsit de bun simț din partea guvernului să denunți un acord unilateral în care tu tocmai spui că respecți partenerii și nu vrei să îi duci într-o discuție fără finalitate

(Cum vedeți faptul că se va ocupa Comisia de prognoză acum de toate aceste detalii tehnice )

Nu știu ce va face Comisia de prognoză aștept să vină cele două ordonanțe 39 și 45 pe achiziții publice și pe PPP. Am văzut și hotărârea de guvern în care sunt precizate, sunt trecute 3 obiective de infrastructură rutiera -  autostrada Sudului, Comarnic-Brașov  și autostrada Moldovei. Ceea ce iar este un lucru de neînțeles în condițiile în care tu ai finanțare europeană pe autostrada Moldovei, de exemplu, și tu  schimbi regulile în timpul jocului și tu îl treci pe PPP mi-e greu să realizez în acest moment cum se va întâmpla acest lucru. Eu aștept legea de aprobare a ordonanței în Parlament și sigur ea va fi amendată astfel încât să o facem întru-un final funcțională. Eu salut modificările pe legile achiziției și pe legea PPP dar să vedem care va fi finalitatea. Din acest moment finalitatea nu se vede.

Mulțumesc foarte mult. Vă doresc o zi frumoasă!

vineri, 15 iunie 2018

Sesizare către CCR ref. neconstituționalitatea Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiții

Comunicat de presă al PNL: 

Sesizare către CCR ref. neconstituționalitatea Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiții

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților a depus, astăzi, la CCR sesizarea de neconstituționalitate cu privire la Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiții - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative.

PNL atrage atenția că, prin alte încălcări ale Legii Fundamentale, actul normativ nu respectă principiul bicameralismului ( întemeiat pe art. 61 și 75 din Constituție) pentru că între Senat și Camera Deputaților proiectul de lege a fost modificat substanțial (au fost introduse în lege noi companii în raport cu varianta Senatului) și nu respectă articolele 1, 135, 147 din Constituție. În acest sens, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, printr-un act de reglementare primară reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat și o încălcare a deciziilor Curții Constituționale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, s-a reținut că trecerea cu titlu gratuit a unor acțiuni ale unei societăți din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale „reprezintă mai degrabă un act de dispoziție cu privire la capitalul social al societății” și astfel de acte „nu țin de competența de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparține, în mod exclusiv, Guvernului”.

Mai jos regăsiți textul sesizării de neconstituționalitate adresat Curții Constituționale:

Domnului Valer DORNEANU,

Preşedintele Curţii Constituţionale

Stimate Domnule Preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituția României și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deputații menționați în anexa atașată formulăm prezenta

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

a Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiții - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative pe care o considerăm neconformă cu o serie de prevederi din Constituția României, pentru motivele expuse în continuare.

SITUAȚIA DE FAPT

În data de 27.11.2017 a fost înregistrat la Senat Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative cu numărul de înregistrare L506/2017. Inițiatorii acestei propuneri sunt 181 de senatori și deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PSD și ALDE. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Conform expunerii de motive proiectul de lege are ca obiect de reglementare „înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. (FSDI), precum şi modificarea unor acte normative. FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni la diverse companii, precum şi din aport în numerar în valoare de 1.850.000.000 lei. FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. FSDI va funcţiona ca o societate administrată în regim dualist, de către un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe baza anumitor criterii de selecţie, pe durata unui mandat de 4 ani, ce poate fi reînnoit de cel mult 2 ori. Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acţionar prin Ministerul Finanţelor Publice, iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă ce nu poate depăși 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activității FSDI.”

Guvernul, prin punctul său de vedere, din 12 aprilie 2018, transmis Senatului, a susținut acest proiect de lege propunând, totodată, observații și amendamente la textul inițiativei legislative.

În ședința din 18 aprilie 2018 Senatul a adoptat acest proiect de lege, fiind transmis Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare.

În 23.04.2018 proiectul a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și a fost transmis spre avizare și raport cu numărul de înregistrare PL-x nr. 236/2018.

În ședința Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, din data de 5 iunie 2018, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi (3 voturi împotrivă), să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiții - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din raportul inițiativei.

În data de 6 iunie 2018, în ședința plenului Camerei Deputaților, proiectul de lege mai-sus menționat a fost adoptat.

MOTIVE EXTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE

I.1. Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative încalcă principiul bicameralismului întemeiat pe dispozițiile art.61 alin.(2) și art.75 din  Constituția României.

Cu privire la principiul bicameralismului Curtea Constituțională a pronunțat mai multe decizii prin care a configurat conținutul acestui principiu. În acest sens cităm paragrafele 60, 61 și 62 din Decizia Curții Constituționale nr.62/2018:

„60. Principiul bicameralismului se întemeiază pe art.61 alin. (2) și art.75 din Constituție și a fost dezvoltat de Curtea Constituțională printr-o solidă și constantă jurisprudență, relevante fiind, în acest sens, Decizia nr.710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.358 din 28 mai 2009, Decizia nr.413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr.1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.905 din 20 decembrie 2011. În esență, Curtea a stabilit două criterii esențiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

61. Totodată, stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect „deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate [...] în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge”. Sub aceste aspecte, „este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecție, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecție în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situație, Camera de reflecție ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-și doar exprima prin vot poziția cu privire la propunerea sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecție, ceea ce este de neconceput”.

62. Prin Decizia nr.624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.937 din 22 noiembrie 2016, Curtea a statuat că art.75 alin.(3) din Constituție, folosind sintagma „decide definitiv” cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator.”

În aceiași decizie, nr.62/2018, Curtea Constituțională adaugă un nou element conținutului principiului bicameralismului după cum urmează:

„[…]se poate afirma că principiul bicameralismului se caracterizează prin câteva elemente imuabile, în funcție de care se poate decide respectarea sa. Astfel, trebuie avut în vedere (a) scopul inițial al legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepție originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.”

Prin urmare, pentru a aprecia dacă a fost sau nu a fost respectat principiul bicameralismului trebuie evaluate următoarele elemente imuabile:

a)         scopul inițial al legii, în sensul de voință politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie;

b)         dacă există deosebiri majore, substanțiale, de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului;

c)         dacă există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului;

În concret, cu referire la elementele constitutive ale principiului bicameralismului raportat la forma Legii privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții -S.A. și pentru modificarea unor acte normative, evidențiem următoarele aspecte:

a) cu privire la scopul originar avut în vedere de autorii propunerii legislative observăm că anexa nr.1 a legii , parte integrantă a acesteia, cuprindea o listă cu entitățile economice care alcătuiesc Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (prescurtat FSDI). Anexa nr.1 cuprindea la momentul înregistrării propunerii legislative 89 de entități economice. Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, a modificat conținutul anexei nr.1 reducând numărul acestor entități economice la 23 cu motivarea că numai acestea îndeplinesc criteriile pentru participarea la FSDI, criterii care sunt detaliate în expunerea de motive a propunerii legislative.

Camera Deputaților a procedat la completarea anexei nr.1, intitulată „Lista pachetelor de acțiuni care constituie aport în natură la capitalul social al FSDI”, cu alte 10 entități economice, dintre care 6 au fost reînscrise în anexa I, acestea figurând în forma inițială a propunerii legislative, iar alte 4 entități economice (S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.  S.A., Compania Națională de Radiocomunicații S.A. și S.N. Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara) au fost adăugate fără ca acestea să fi existat în forma inițială a propunerii legislative și fără a fi propuse sau discutate în prima cameră sesizată, Senatul României.

Pe cale de consecință intervenția legislativă realizată în camera decizională, Camera Deputaților, se îndepărtează în mod vădit de scopul originar avut în vedere de autorii inițiativei legislative, cu consecința încălcării primului element constitutiv al principiului bicameralismului.

b) între forma adoptată de Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, constatăm existența unor deosebiri majore de conținut în privința modului în care se constituie aportul de capital în natură prin adăugarea în forma adoptată de camera decizională a 10 entități economice (dintre care 4 entități economice, antecitate, nu au fost avute în vedere nici în forma inițială a legii și nici după dezbaterea desfășurată în Senatul României). Ca urmare a măririi numărului de entități economice de stat, care aderă la fond, s-a procedat, în camera decizională, la modificarea dispozițiilor art.7 alin.(1) din lege, prin mărirea capitalului social subscris de la 1.500.000.000 lei la 9.000.000.000 lei, ceea ce constituie o altă modificare substanțială a formei legii adoptate de Senat în comparație cu forma legii adoptată de Camera Deputaților, diferența foarte mare între valorile afectate constituirii fondului (diferență de 7.500.000.000 lei), în forma dezbătută și adoptată în Senat raportat la forma adoptată în Camera Deputaților, având un impact economic major asupra funcționării pieței de capital și a protejării interesului național în activitatea economică și financiară.

Conform art.135 litera b) din Constituția României statul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru protejarea interesului național în activitatea economică. Din această perspectivă creșterea aportului la capitalul FSDI de la valoarea de 1.500.000.000 lei, discutată și aprobată de Senatul României, la valoarea de 9.000.000.000 lei, aprobată în Camera Deputaților, constituie o chestiune  de interes național. Creșterea aportului la capitalul FSDI la valoarea de 9.000.000.000 lei trebuia discutată și în Senatul României, nu numai in Camera Deputaților, cameră decizională. Pe cale de consecință suntem în situația unei diferențe majore de conținut între formele adoptate de cele două camere și prin urmare suntem în situația constatării celui de-al doilea element cuprins în principiul bicameralismului.

c) configurația legii în forma adoptată de Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, diferă în mod semnificativ de forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de camera decizională, deoarece anexa I a legii conținea, în forma Senatului, 23 de entități economice ale căror pachete de acțiuni constituie Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, iar în forma adoptată de camera decizională, Camera Deputaților, această anexă cuprinde 33 de entități economice, cu o treime mai multe astfel de entități, ceea ce adaugă într-un mod nepermis la forma adoptată de prima cameră sesizată. Din acest unghi de vedere considerăm realizat și al treilea element constitutiv al principiului bicameralismului.

Conform jurisprudenței Curții Constituționale a României, precitată, realizarea cumulativă a celor trei „elemente imuabile” ale principiului bicameralismului constituie încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art.61 alin.(2) și ale art.75 din Constituția României. De aceea vă rugăm să constatați că Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții -S.A. și pentru modificarea unor acte normative este neconstituțională în integralitatea sa pentru motivele detaliate anterior.

I.2. Legea încalcă următoarele prevederi ale Constituției:

art. 1 alin. 4: “Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.”

art. 16 alin. 1:”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

 art. 61 alin. 1:”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”

art. 147 alin. 4:”Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Legea are ca obiect înființarea societății „Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții” (FSDI), persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni unde Statul Român are calitatea de acționar unic.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. În cazul prezentei legi criticate, aceasta are un caracter individual, domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, legea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, bazată pe rațiunea intuitu personae a reglementării, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (în acest sens, sunt Decizia nr.574/2014, Decizia nr. 970/2007).

Curtea Constituționala a statuat: „dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/acord/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului - act individual - vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății.” (Decizia nr. 494/2013).

Și în jurisprudența sa recentă, Curtea a arătat că înființarea unei societăți pe acțiuni prin lege „dă expresie unei operațiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiție, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acționar supusă regulilor prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004” (Decizia nr. 249/2018).

Conform art. 191 alin. 1 din Codul civil care se referă la persoana juridică de drept public, acestea se înființează prin lege. Alin. 2 al aceluiași articol arată că „Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege”. Analizând care este sfera de aplicare a acestor dispoziții, Curtea Constituțională a reținut că art. 191 alin. 1 din Codul civil se referă la autoritățile și instituțiile statului, la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice. Curtea a reținut că alin. 2 al aceluiași text legal „se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrând bunuri proprietate publică etc”.

În situația legii criticate, observăm că Fondul Suveran de Investiții are ca scop „dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit”. Mai mult, strategia investițională a acestui fond vizează, printre altele, aspecte precum: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovației și a noilor tehnologii; d) creșterea capitalului uman pe termen lung; e) creșterea competitivității economiei românești. Chiar și în absența unor prevederi exprese din partea legiuitorului cu privire la natura juridică a FSDI, din analiza sistematică a prevederilor legii, precum și a celor din actul constitutiv al societății (faptul că statul ale calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FDSI – art. 7 alin. 4), rezultă că societatea creată este o persoană juridică de drept public, în sensul art. 191 alin. 2 din Codul civil.

În considerarea argumentelor de mai sus rezultă că înființarea unei societăți pe acțiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară și nu printr-un act care are forța legii. În această situație, Parlamentul României a încălcat separația puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituția României, reglementând într-un domeniu care este în competența autorităților administrației publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său.

Chiar dacă titlul legii aflate la promulgare se referă la „înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A., precum și pentru modificarea unor acte normative”, observăm că modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” S.A. și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” S.A. sunt tot modificări de corelare ca urmare a înființării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

O lege intuitu personae contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, astfel cum își găsește expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu și, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituțională. De asemenea este încălcat și art. 16 alin. (2) din Constituție, într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziții legale adoptate exclusiv în considerarea lui și aplicabile numai în ceea ce îl privește, incidenței unei reglementări legale constituind dreptul comun în materie, dispozițiile legale în cauză nesocotesc principiul constituțional potrivit căruia «nimeni nu este mai presus de lege». Mai mult, exercitarea competenței de legiferare în mod discreționar prin adoptarea de legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale Parlamentului consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă (Decizia nr. 777/2017). Nu în ultimul rând, prin adoptarea unei legi intuitu personae se încalcă și jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită, aducând atingere obligativității acestor decizii, aspect prevăzut de art. 147 alin. 4 din Constituție.

II. MOTIVE INTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE

II.1. Art. 4 alin. 2 din legea criticată încalcă art. 1 alin. 5 raportat la art. 135 alin. 2 lit. b din Constituția României

Conform art. 4 alin. 2 din lege, „în administrarea societăților la care FSDI este acționar majoritar, FSDI va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale”. Sintagma „va avea în vedere” este una lipsită de claritate și precizie, nefiind clar dacă Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, exercitând calitatea de acționar în cadrul societăților de la care a preluat acțiunile deținute de statul român, este obligat să urmeze strategiile stabilite de Guvern sau acestea au un caracter de recomandare față de organele de conducere ale acestui fond. În cel de-al doilea caz, se poate ajunge la situația în care statul nu poate să își protejeze interesele naționale în activitatea economică pe care o desfășoară societățile comerciale unde acesta este acționar majoritar, în condițiile în care FSDI decide să nu aplice strategiile sectoriale guvernamentale. Astfel, multiplele interpretări ale unei sintagme neclare ridică dificultăți în aplicarea normei, nefiind clar care este forța juridică a strategiilor sectoriale guvernamentale pentru FSDI și, pe cale de consecință, cum mai sunt protejate interesele naționale ale statului în anumite activități economice, vizate de respectivele strategii sectoriale, în conformitate cu art. 135 alin. 2 lit. b).

II.2. Art. 5 alin. 1 și art. 11 alin. 1 din legea criticată încalcă art. 138 alin 1 și 2 din Constituția României

Potrivit art. 5 alin. 1 din lege, operațiunile Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții se realizează, printre altele, și din venituri obținute din dividende încasate de la societățile la care deține acțiuni. Conform Anexei 1, FSDI preia acțiunile anumitor companii la care statul este acționar, prin urmare respectivele venituri din dividende nu vor mai fi venituri la bugetul de stat, ci vor reveni societății pe acțiuni FSDI. Potrivit art. 1 alin. 1 lit. f) din O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, „la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinații, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:

f) minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat”;

Veniturile din dividende de la companiile la care statul român deține acțiuni reprezintă venituri nefiscale din cadrul bugetului de stat, iar potrivit art. 138 alin. 1 din Constituția României, bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că bugetul public național cuprinde „totalitatea bugetelor care se întocmesc și se înfăptuiesc într-un an financiar, la nivelul unui stat, prin intermediul acestora exercitându-se un control permanent asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice, precum și asupra societăților care au raporturi cu bugetul public național” (Decizia nr. 633/2015).

Prin articolul 5 alin. 1 din lege, faptul că veniturile din dividendele companiilor care intră în portofoliul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții nu mai revin bugetului de stat, ci acestei companii pe acțiuni, încalcă dispozițiile art. 138 alin. 1 și 2 din Constituția României.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut, spre exemplu că „stabilirea prin lege a unei alocații cu caracter permanent” este neconstituțională și încalcă principiul anualității. (Decizia nr. 562/2004). De asemenea, excluderea acestor venituri de la procesul de elaborare anuală a bugetului de stat încalcă și principiul anualității prevăzut de art. 138 alin. 2 din legea fundamentală.

II.3. Art. 6 alin. 2 încalcă art. 1 alin. 5 și art. 147 alin. 4 din Constituția României

Potrivit art. 6 alin. 2 din lege, membrii Consiliului de Supraveghere sunt desemnați de Adunarea Generală a Acționarilor. Cu toate acestea, potrivit art. 2 alin. 2 din lege, „FSDI este deținut în întregime și pe toată durata sa de funcționare de către statul român”. Așadar, statul este acționar unic al societății pe acțiuni numită „Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții S.A.”. Din această perspectivă, cu atât mai mult cu cât structura acționariatului nu poate fi schimbată pe durata de funcționare a acestei societăți, folosirea sintagmei „Adunarea Generală a Acționarilor” este una lipsită de claritate și precizie, inducându-se ideea că deciziile Adunării Generale a Acționarilor sunt decizii colective, luate de o pluralitate de acționari, aspect ce contravine exigențelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. 5, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale.

În Decizia Curții Constituționale nr. 249/2018, instanța de contencios constituțional a arătat că în situația în care statul este unic acționar al unei societăți, „apare ca fiind discutabilă ideea de adunare generală a acționarilor”, motiv pentru care folosirea ei într-o situație similară atrage încălcarea art. 147 alin. 4 din Constituția României cu privire la efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

II.4. Art. 7 alin. 1, 6 și 8 din lege încalcă art. 111 alin. 1, art. 135 alin. 2 lit. b) și art. 138 alin. 5 din Constituția României

Potrivit art. 7 alin. 1, capitalul social al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții se constituie din aportul în natură reprezentat de pachetele de acțiuni din Anexa nr. 1 și dintr-un aport în numerar în valoare de 9.000.000.000 de lei. În conformitate cu art. 7 alin. 6, acest capital subscris va fi vărsat gradual, iar la constituire va fi efectuat un vărsământ de 200.000.000 de lei, pentru restul de 8.800.000.000 lei vărsămintele urmând să fie realizate în următorii 5 ani.

În forma inițiatorului, aportul în numerar era prevăzut în suma de 9 miliarde de lei, în forma adoptată de Senat acesta a fost redus la 1,85 miliarde de lei, iar în forma adoptată de Camera Deputaților s-a revenit la suma de 9 miliarde de lei.

Potrivit art. 111 alin. 1 din Constituția României, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea unei informări din partea Guvernului este obligatorie. În camera decizională, vărsământul realizat la constituirea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost modificat de la 50 de milioane de lei la 200 de milioane de lei. Dat fiind faptul că din documentele disponibile în cadrul fișei actului, nu rezultă cu claritate dacă fișa financiară a fost solicitată Guvernului și dat fiind impactul financiar al propunerii legislative, este încălcat art. 111 alin. 1 din Constituția României. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că și în situația în care proiectul de lege ar fi inițiat de Guvern, introducerea unor prevederi în cadrul procedurii parlamentare care au impact bugetar impun obligația Parlamentului de a solicita informarea Guvernului în acest sens (Decizia nr. 764/2016).

În plus, potrivit art. 7 alin. 8 din lege, fondurile necesare acoperirii vărsămintelor în numerar pentru diferența de capital de 8,8 miliarde de lei sunt alocate de către Ministerul Finanțelor Publice din veniturile din privatizare în valută disponibile în contul în valută al Ministerului Finanțelor Publice deschis la Banca Națională a României. Astfel, în termen de 15 zile de la primirea cererii FSDI, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să realizeze vărsămintele solicitate de această societate pe acțiuni.

În primul rând, conform art. 138 alin. 5 din Constituția României, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Această dispoziție constituțională reprezintă o garanție pentru evitarea unor riscuri bugetare la nivel național și pentru alocări fără acoperire. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a arătat că deși instanța constituțională nu are are competența să se pronunțe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, aceasta are competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare (Decizia nr. 22/2016).

În aceeași decizie, Curtea a reținut următoarele: „constituantul originar nu a avut ca rațiune edictarea art. 138 alin. (5) din Constituție numai în sensul că, dacă propunerea sau proiectul de lege se va referi la bugetul de stat sau la bugetul vreunui ordonator de credite, cerința constituțională ar fi îndeplinită, ci la faptul că sursa de finanțare indicată să fie în mod real aptă să acopere cheltuiala în condițiile legii bugetare anuale. Prin urmare, textul constituțional se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, și-ar pierde rațiunea existenței sale normative și, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat. De aceea, atribuirea unui atare înțeles textului constituțional analizat ar echivala cu lipsirea acestuia de valoarea normativă inerentă oricărei prevederi constituționale; or, actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat (legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, și nu în sensul neaplicării ei). Așadar, art. 138 alin. (5) din Constituție nu se referă la existența in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar”.

Curtea a mai reținut că stabilirea concomitentă a unei cheltuieli cu sursa de finanțare, adică a venitului necesar pentru acoperirea ei, este o cerință impusă „spre a se evita consecințele economice și sociale profund negative ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire” (Decizia nr. 1657/2010).

În aceste condiții, dat fiind faptul că prin această lege se instituie, practic, o obligație a Ministerului Finanțelor Publice de a acoperi, din bugetul de stat, o sumă de 8,8 miliarde de lei în următorii 5 ani, apreciem că prin raportare la considerentele Curții Constituționale anterior amintite, este încălcat art. 138 alin. 5 din Constituția României.

În al doilea rând, prin instituirea unei obligații în sarcina Ministerului Finanțelor Publice de a efectua vărsămintele la cererea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții în termen de 15 zile de la primirea cererii acestei societăți, fără precizarea unor criterii, a unor limite sau a unui calendar pentru realizarea acestor vărsăminte, sunt puse în pericol chiar interesele naționale ale statului român în activitatea economică, financiară și valutară, încălcându-se art. 135 alin. 2 lit. b) din legea fundamentală.

II.5. Art. 7 alin. 9 din lege încalcă art. 1 alin. 4, art. 135 alin. 2 lit. b) și art. 147 alin. 4 din Constituția României

În primul rând, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, printr-un act de reglementare primară reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat și o încălcare a deciziilor Curții Constituționale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, s-a reținut că trecerea cu titlu gratuit a unor acțiuni ale unei societăți din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale „reprezintă mai degrabă un act de dispoziție cu privire la capitalul social al societății” și astfel de acte „nu țin de competența de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparține, în mod exclusiv, Guvernului. Numai acesta are competența de a emite un act individual, pe calea unei hotărâri, adoptate în temeiul art. 108 din Constituție, care să vizeze o astfel de transmitere a dreptului de proprietate”. (Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 574/2014).

Așadar, transmiterea cu titlu gratuit (în cazul de față, a pachetelor de acțiuni din anexa legii) a unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, persoană juridică, reprezintă un act de dispoziție asupra respectivelor bunuri și ține de competența de administrare a bunurilor proprietate privată a statului, revenind în mod exclusiv Guvernului. Astfel, prin această operațiune realizată de legiuitor se încalcă atât principiul separației puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. 4 din Constituție, Parlamentul realizând o intervenție într-un domeniu aflat în competența Guvernului, cât și jurisprudența Curții Constituționale amintită, aducându-se atingere efectului obligatoriu al deciziilor Curții, prevăzut de art. 147 alin. 4 din legea fundamentală.

În al doilea rând, potrivit art. 7 alin. 9 din lege, „pachetele de acțiuni aduse aport la capitalul social al FDSI în condițiile prezentei legi, se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acțiuni, în calitate de bunuri proprii”.

După cum putem observa, transferul respectivelor acțiuni din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a FSDI se realizează cu titlu gratuit. Acest aspect aduce atingere protecției instituite de Constituția României cu privire la interesele statului în activitatea economică, potrivit art. 135 alin. 2 lit. b) din Legea fundamentală.

Spre exemplu, prin Decizia nr. 574/2014, Curtea a reținut că transferul unor acțiuni deținute de stat, cu titlu gratuit, „este în dezacord cu principiul esențial al modalității de diminuare a participației statului în economie, respectiv acela al vânzării acțiunilor la cel mai bun preț obținut, în vederea promovării intereselor generale ale societății”, aspect ce contravine  protejării intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară. În această decizie, Curtea a arătat că „legiuitorul, fie originar sau delegat, nu are competența de a realiza, printr-un act normativ de reglementare primară, transferul intuitu personae și cu titlu gratuit a acțiunilor aflate în proprietatea privată a statului către unitățile administrativ-teritoriale, dar are, în schimb, posibilitatea de a reglementa, printr-o lege-cadru, regulile, procedurile și condițiile în care Guvernul să poată realiza un transfer cu titlu oneros către unitățile administrativ-teritoriale, cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (4), art. 44 și art. 135 din Constituție”.

Pentru protejarea intereselor statului în materie economică, legiuitorul trebuie să țină cont de dispozițiile constituționale amintite și chiar dacă ar fi constituțională transmiterea unor acțiuni din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unei societăți pe acțiuni, realizată prin lege, act de reglementare primară al Parlamentului, acest lucru nu ar putea fi făcut cu titlu gratuit, în baza jurisprudenței mai sus amintite. Motivul este chiar cel instituit de legiuitorul constituant, cel de a proteja domeniul public și privat al statului, în fața unor acțiuni care pot aduce atingere domeniului economic al țării, statul având obligația de a proteja interesele naționale în concordanță cu art. 135 alin. 2 lit. b).

Chiar dacă în cazul de față societatea pe acțiuni are drept unic acționar tot statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, FSDI reprezintă o altă entitate juridică, cu personalitate juridică proprie și distinctă de a statului, în beneficiul căreia legiuitorul a transferat dreptul de proprietate asupra respectivelor pachete de acțiuni. Așadar, transmiterea cu titlu gratuit a unui bun aflat în proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unei persoane juridice aduce atingere art. 135 alin. 2 lit. b) și art. 147 alin. 4 prin încălcarea jurisprudenței anterior amintite.

II.6. Art. 10 alin. 1 din lege încalcă art. 1 alin. 5 și art. 147 alin. 4 din Constituția României

Potrivit art. 10 alin. 1 din lege, „actul constitutiv al FSDI este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege”. Art. 10 alin. 3 din lege arată în continuare că „După înmatricularea FSDI la Oficiul Registrului Comerțului, actul constitutiv va putea fi modificat în condițiile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”. Astfel, actul constitutiv beneficiază prin prisma art. 10 alin. 1 de aceeași valoare juridică precum cea a legii. Conform art. 204 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, legea societăților, actul constitutiv poate fi modificat „prin hotărâre a adunării generale ori a Consiliului de administrație, respectiv directoratului”. Într-o astfel de situație, un act cu rang de lege ar putea fi modificat printr-o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor, aspect ce încalcă principiul ierarhiei actelor juridice consacrat de art. 1 alin. 5 din Constituția României. O încălcare similară a fost reținută și în jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 249/2018.

II.7. Art. 11 alin. 1 și 2 din lege încalcă art. 16 alin. 1 și 2 raportat la art. și art. 135 alin. 2 lit. b) din Constituția României

În primul rând, potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 din lege „FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare”.

Așadar, acțiunile pe care statul le deține la companiile din Anexa nr. 1 a legii sunt transferate cu titlu gratuit Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, iar acesta nu mai are obligația de a repartiza către bugetul de stat, potrivit art. 1 alin. 1 lit. f) din O.G. nr. 64/2001, „minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat”. Efectul acestei dispoziții, corelată cu celelalte reglementări cuprinse în lege, este faptul statul român pierde veniturile din dividende sau din repartizarea profitului de la companiile la care acesta deține acțiuni (cele listate în anexa legii), acestea sunt transmise cu titlu gratuit către FSDI, iar această societate pe acțiuni nu are obligația de a efectua vărsăminte către bugetul de stat din profitul acesteia și nici să aloce dividende statului, care este acționar unic. În acest mod, introducerea unei entități intermediare care preia acțiunile statului la respectivele companii și le gestionează fără a avea obligația de repartiza din profitul acesteia către bugetul de stat afectează în mod direct sursele de venit ale statului, aducând atingere intereselor naționale în activitatea economică și financiară a statului român, contrar art. 135 alin. 2 lit. b) din legea fundamentală.

În al doilea rând, înstrăinarea unor acțiuni sau alte active aflate în proprietate FSDI nu este supusă prevederilor OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998 și nici prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare. Cele două acte normative instituie o serie de reguli privind realizarea procesului de privatizare, cum ar fi: restricții privind persoanele care pot participa la procesul de privatizare (art. 5 alin. 3 din Legea nr. 137/2002), aprobarea unei strategii de privatizare a Guvernului și a unor elemente esențiale ale mandatului (art. 51 din Legea nr. 137/2002), anumite condiții de transparență și publicitate ale acestor acțiuni de privatizare, realizarea unor etape premergătoare privatizării etc. Exceptarea de la toate aceste reguli creează un vid legislativ nepermis, instituind posibilitatea ca vânzarea de acțiuni sau active ale statului să se deruleze fără nicio restricție, în orice condiții și în orice moment. O astfel de reglementare pune în pericol interesele naționale ale statului român în activitatea economică, financiară și valutară, încălcând dispozițiile art. 135 alin. 2 lit. b).

În plus, această reglementare creează un tratament diferențiat nejustificat obiectiv și rațional între companiile incluse în anexa legii și celelalte companii la care statul deține acțiuni, prin procedura diferită aplicată în privința acțiunilor de privatizare. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, „principiul egalității în drepturi a cetățenilor poate fi invocat de o persoană juridică numai în situația în care, datorită unui tratament diferențiat promovat față de aceasta, regimul juridic s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii sau a autorităților publice, sau a autorităților publice” (Decizia nr. 529/2004). În situația de față, tratamentul diferențiat aplicat companiilor la care statul deține acțiuni în privința procedurii de urmat în cazul privatizării, se răsfrânge asupra dreptului de proprietate privată ocrotit de art. 44 din Constituția României, motiv pentru care dispozițiile art. 11 alin. 2 încalcă și art. 16 alin. 1 și 2 raportat la art. 44 din Constituția României. 

II.8. Art. 12 alin. 2 din lege încalcă art. 31 alin. 1 din Constituția României

Potrivit art. 12 alin. 2 din lege, informațiile care au caracter secret sau confidențial, în conformitate cu prevederile legale, sau informațiile care pot afecta mediul concurențial, nu fac obiectul regulilor de transparență prevăzute în OUG nr. 109/2011. Aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare”.

Potrivit art. 12 alin. 1 din lege, prevederile OUG nr. 109/2011 se aplică FSDI, cu excepția celor referitoare la remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului. Așadar, sunt aplicabile FDSI inclusiv prevederile din OUG nr. 109/2011 care prevăd deja o serie de excepții de la publicarea informațiilor confidențiale, secrete sau a celor care pot afecta mediul concurențial. Spre exemplu, potrivit art. 14 alin. 5 din OUG nr. 109/2011, „(5) Membrii consiliului de administrație nu vor divulga informațiile confidențiale și secretele comerciale ale regiei autonome, la care au acces în calitatea lor de administratori. Această obligație le revine și după încetarea mandatului de administrator”. Potrivit art. 36 alin. 5: „(5) Evaluarea activității directorilor sau directoratului, după caz, se face anual de către consiliul de administrație sau supraveghere și vizează atât execuția contractului de mandat, cât și a componentei de management a planului de administrare. Raportul de evaluare se publică pe pagina de internet a autorității publice tutelare, la data de 31 mai a anului următor celui pentru care se efectuează evaluarea. Datele care conform legii au caracter confidențial sau secret sunt exceptate de la publicare”. De asemenea, art. 41 alin. 1 din același act normativ conține referiri la documente confidențiale. Așadar, în Capitolul V din OUG nr. 109/2011 nu există alte excepții de la obligațiile de transparență sau de raportare, motiv pentru care art. 12 alin. 2 din lege încalcă art. 31 alin. 1 din Constituția României care prevede că „dreptul de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, articolul în discuție instituind excepții suplimentare față de cele prevăzute de art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, text care prevede în mod limitativ cazurile exceptate.

II.9. Art.13 pct.2 și ale art.14 pct.2 din legea criticată încălcarea principiului securității juridice prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituția României, ca urmare a faptului că legea este echivocă atât cu privire la modul de funcționare al Companiei Naționale „Loteria Română”, cât și a Companiei Naționale Imprimeria Națională.

Prin dispozițiile de abrogare cuprinse în art.13 pct.2 și ale art.14 pct.2 legiuitorul pune în imposibilitate de funcționare două companii ale statului român, încălcând astfel dispozițiile art.135 alin.(2) litera c) din Constituția României, care arată că „Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară şi valutară”.

În fapt, în cazul Companiei Naționale „Loteria Română” legiuitorul a procedat la abrogarea licențierii prin efectul legii a jocurilor de noroc asupra cărora Compania Națională „Loteria Română” are exclusivitate (anume: loto, expres, pronosport, loz în plic și instant lottery). Prin abrogarea dispozițiilor art.7 alin.(3) și alin.(4) din OUG nr.159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.515/1999, aprobată cu modificări prin Legea nr.288/2001, deși păstrează exclusivitatea jocurilor antecitate Compania Națională „Loteria Română” este pusă în imposibilitatea de a le organiza deoarece pierde Licențierea acestora prin efectul legii. Norma abrogatoare generează echivoc deoarece legiuitorul nu prevede nicio normă modificatoare referitoare la modul de licențiere a jocurilor de noroc care pot fi organizate, exclusiv, de Loteria Română. Prin abrogare, se creează o situație ambiguă deoarece Compania Națională „Loteria Română” va fi detentorul exclusiv al dreptului de a organiza anumite jocuri de noroc, dar nu le va putea organiza pentru că își pierde licența asupra acestora, ceea ce generează consecința imediată a unor pierderi financiare în patrimoniul acestei companii, fapt care afectează, în opinia noastră, dispozițiile art.135 din Constituția României.

Suntem în aceiași situație și în cazul Companiei Naționale „Imprimeria Națională” care, prin abrogarea dispozițiilor art.7 alin.(2), (3) și (5) ale OUG. nr.199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională”- S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.581/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr.402/2001, cuprinse în art.14 pct.(2) din legea supusă controlului de constituționalitate, pierde dreptul exclusiv de gestionare a sistemului unitar de înseriere și numerotare a formularelor tipizate cu regim special ceea ce, în lipsa unor reglementări exprese privind gestiunea acestor tipizate, poate afecta grav atât libertatea comerțului, prevăzută de art.135 alin.(1) din Constituție, cât și „protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară şi valutară” valoare protejată prin dispoziția art.135 alin.(2) lit.b) din Constituție. În acest context subliniem încălcarea dispozițiilor art.8 alin.(4) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care dispune „ textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce”.

Vă rugăm să constatați neconstituționalitatea dispozițiilor art.13 pct.(2) și ale art.14 pct.(2) din Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. și pentru modificarea unor acte normative deoarece încalcă dispozițiile art.1 alin.(4) coroborat cu art.135 alin.(1) și alin.(2) lit.b) din Constituția României dar și pe cele ale art.8 alin.(4) din legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În drept, ne întemeiem sesizarea atât pe dispozițiile art.133 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cât și pe dispozițiile art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituționale.


Departamentul de Analiza Politica si Comunicare PNL