Se afișează postările cu eticheta Brexit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Brexit. Afișați toate postările

vineri, 6 martie 2020

Post-Brexit. Negocierile pentru un acord comercial

Negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier (dreapta)
și consilierul european al premierului britanic, David Frost,
pentru discuțiile acordului comercial post-Brexit între UE și Regatul Unit,
la Bruxelles, pe 2 martie 2020 | 
Fotografie la piscină de Olivier Hoslet / AFP prin Getty Images
Preiau informația de la Politico. Este mai ... bine.
Echipele de negociere au adunat peste 200 de persoane. Pe scurt:
- echipa UK a promis că va respecta promisiunea de a verifica mărfurile care trec din Marea Britanie în Irlanda de Nord pentru a nu se institui o frontieră „tare/dură” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. Este o cerere imperativă a UE;

- Barnier a menționat cooperarea privind energia nucleară civilă și participarea Marii Britanii la unele programe ale UE;

- negocierile vor fi foarte, foarte dure. Există puncte de divergență pe care Barnier le-a declarat ca fiind foarte grave. Ambele părți sunt, astăzi, pe poziții diametral opuse. Printre ele sunt pomenite concurența echitabilă, justiția penală și aplicarea legii, guvernanța și pescuitul. Barnier a accentuat problemele pescuitului și ale concurenței echitabile ca părți indispensabile ale unei viitoare abordări a acordului comercial cuprinzător. Unele țări din UE sunt foarte interesate de aceste subiecte iar cererile lor au devenit imperative, fiind linii directoare ale negocierilor din partea CE;

- Regatul Unit nu mai dorește să aplice Convenția Europeană a drepturilor omului astfel că nici nu va mai răspunde în fața CEDO. Britanicii au declarat că vor respecta drepturile omului și nu consideră că aceasta ar cere un angajament juridic internațional suplimentar. În particular, Regatul Unit este nemulțumit de soluțiile date la CEDO și pozițiile adoptate la Consiliul Europei cu privire la drepturile omului. Tot în particular, am observat că sunt și alte țări care consideră că această Convenție și CEDO au devenit mult prea invazive față de drepturile comunităților în care se comit actele și faptele ce constituie infracțiuni protejând mai mult infractorii decât pe victimele acestora (mai ales când victimele sunt membrii comunității). După părerea mea, sunt atacate în special autoritățile publice și este suficient ca o țară cu influență să ceară ceva anume pentru ca toate celelalte „să fie obligate” să aplice chiar dacă au sau nu au condiții sau nu au interesul;

- cu privire la guvernanță, UE este pentru un acord cuprinzător pe când Regatul Unit vrea înțelegeri sectoriale, de la caz la caz. Barnier a declarat că „Aceasta nu este o chestiune de ideologie, ci o problemă de a fi practic”, guvernarea generală ar oferi securitate juridică dar și o deschidere pentru abordarea unor noi subiecte în viitor;

- Marea Britanie a respins o cerere din partea UE pentru un grup de negociere separat privind „Cooperarea în materie de politică externă, securitate și apărare”;

În funcție de câtă informație are fiecare, putem urmări cu mai mult sau mai puțin interes evoluția acestor negocieri. Dacă pentru unele țări este vorba despre supraviețuirea economică, în special când este vorba despre pescuit sau concurența echitabilă, pentru alte țări este vorba despre capacitatea de a rămâne printre marile puteri economice. Regatul Unit a fost o mare piață de desfacere în UE pentru Germania, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Suedia ... iar de la anul nu va mai fi, mai ales la prețurile cu care britanicii erau obișnuiți. Boris Johnson are de gând, după câte se pare, să urmeze modelul lui Donald Trump: Regatul Unit în primul rând!

vineri, 13 decembrie 2019

Boris Johnson și conservatorii „vor livra” Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020

Rezultatul alegerilor parlamentare din Regatul Unit nu lasă loc de îndoială. Britanicii s-au săturat de harababura generată de indeciziile parlamentarilor și de aiurelile care le-au făcut viața un coșmar.

Deși sunt „adeptul” ideii că locul Regatului Unit este în UE pot accepta și ideea că Regatul Unit va fi alături de UE. Nu are cum altfel. Economic, militar și politic Regatul Unit este o parte importantă a Europei unite în jurul valorilor democrației.

Britanicii au ales să fie conduși de cei care pot oferi soluții. Conservatorii. S-au împăcat cu ideea Brexit-ului și consecințele acestuia. Boris Johnson a promis nu doar finalizarea Brexit-ului ci și începerea negocierilor cu UE pentru un acord comercial suficient de larg care să țină Regatul Unit alături de Uniunea Europeană. Majoritatea parlamentară obținută de conservatori le permite să lucreze în această direcție.

Ce vor face britanicii, vom vedea. Ce vor face statele membre ale UE, în particular, iar vom vedea. Acum nu se mai pune problema lui „dacă și cu parcă”. Se știe direcția cu precizie. Regatul Unit iese din UE și va acționa ca un partener comercial al UE. Nu se pune problema NATO unde este și rămâne unul din principalii membri. Sunt semne serioase de întrebare cu privire la statele membre ale UE care au, prin tradiție, relații speciale cu Regatul Unit: Danemarca, Olanda, Portugalia, Germania ...

Macron își freacă mâinile de bucurie. Scapă de „concurentul” britanic și va avea mai multă libertate să impună în interiorul UE atât politicile socialiste franceze cât și orientarea Uniunii către lumea francofonă unde are probleme. Sper, sincer, ca celelalte state UE să nu se lase angrenate în aventurile franceze, să nu accepte dominația macronistă în dauna statelor din centrul și estul UE.

În fine, ce va fi, vom vedea. Regatul Unit a fost, pe lângă „o mare pacoste” și un „jandarm” care a oprit impunerea socialismului ca doctrină de bază a politicilor Uniunii Europene în special în Consiliul European și în Parlamentul European.

sâmbătă, 30 martie 2019

Theresa May vrea al patrulea vot

skynews-theresa-may-brexit-vote
Agerpres. Brexit: Theresa May va continua eforturile pentru a convinge deputaţii să voteze acordul, respins a treia oară

Costurile Brexit sunt mari. Atât pentru Marea Britanie cât și pentru statele membre UE care au legături economice și comerciale speciale cu Marea Britanie. Deja, Brexit produce „găuri” în economia britanică dar și firmelor de pe continent care au o relație specială cu Marea Britanie. Iar o ieșire fără  Acord ar duce la pierderi și mai mari.

Sper ca Theresa May să reușească. Altfel, consecințele negative se vor amplifica. Cei care vor pierde se zbat să le prevină. Cei care nu le pricep, marginalii, cei care nu cunosc istoria continentului, cei care sunt vrăjiți de spiritul aventurier al unor politicieni susțin Brexit-ul sperând că o lume apusă va reînvia iar ei vor fi marii eroi ai acelei lumi. Am citit că tatăl lui Boris Johnson a replicat unui jurnalist că și înainte de a adera la UE, Marea Britanie a avut o frontieră tare cu Republica Irlanda și că tulburările de pe insula Irlandei nu au afectat prea mult Regatul. Au făcut față așa că știu cum să facă iar față în cazul în care Acordul din Vinerea Mare va fi anulat. Nu mă miră că o parte dintre cei care susțin Brexit sunt dintre cei care au rămas ancorați în trecutul negru, pentru alte populații, al ambițiilor politice. Nu contează ce rezultate negative au acțiunile lor politice pentru alții! Contează doar ca ei să își realizeze ambițiile atât timp cât sunt în viață. În românește, zicala potrivită ar fi „după noi, potopul!”.

Marea Britanie a luptat, pur și simplu, să devină membră a Pieței Comune. A fost refuzată de două ori. Avea nevoie disperată de un partener sigur alături de care să oprească involuția. Britanicii care susțin rămânerea în Uniunea Europeană dar și alți analiști politici din vest atrag atenția că în afara Pieței Comune, Marea Britanie era văzută ca „bolnavul Europei”. Acum sunt, încă, una din puterile economice ale UE. Vor mai fi un timp însă pe măsură ce Uniunea Europeană își va dezvolta economia în statele membre, Marea Britanie va rămâne în urma altor state de pe continent. Franța deja îi trece înainte. Polonia este una dintre țările cu un mare potențial de dezvoltare care „amenință” supremația celorlalte state mari din Uniunea Europeană. Marea Britanie va rămâne, după un număr de ani, o țară terță. Protecționismul economic și comercial promovat cu agresivitate de SUA, China, Rusia și Uniunea Europeană își va pune amprenta. Marea Britanie va fi una dintre țările „libere” care vor căuta să supraviețuiască între marile puteri ale lumii și obligată să accepte condiții pe care astăzi le poate refuza ca membru al UE! După referendum a încercat să resusciteze un „al doilea Imperiu” dar statele care au fost parte a vechiului Imperiu Britanic au refuzat oferta. Marea Britanie s-a trezit în situația în care este considerată doar una dintre țările lumii, nu un lider al lumii. Iar asta doare.

Uniunea Europeană are la baza formării ei conceptul politic al „păcii în Europa”. De aici s-a plecat. De aici a pornit dezvoltarea. De la pacea în Europa. În 75 de ani de pace, Europa a devenit Uniunea Europeană, o uniune a statelor care vor să păstreze pacea. Cei care au inițiat și susținut Brexit au uitat sau nu au înțeles ce este cu Uniunea Europeană. Chiar și cei care astăzi susțin Brexit din postura de expați în Marea Britanie (unii din România) sunt „inculți politic”, teribiliști.

Trag concluzia că britanicii s-au săturat de pacea din Europa. Reacția unor state europene este normală. Ele își doresc ca pacea să continue în spațiul Uniunii Europene și de aceea vor face tot ce este posibil să o asigure. Chiar împotriva ambițiilor politice ale unor parteneri, de va fi nevoie.

miercuri, 27 martie 2019

Nu puteţi trăda cele 6 milioane de persoane care au semnat petiţia pentru a revoca Articolul 50

Adresându-se europarlamentarilor, Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a recomandat acestora să sprijine dorința britanicilor care doresc să rămână în Uniunea Europeană.

Agerpres. Alegeri europene: UE nu trebuie să-i "trădeze" pe britanicii anti-Brexit (Tusk)

"Nu puteţi trăda cele 6 milioane de persoane care au semnat petiţia pentru a revoca Articolul 50 (care reglementează în Tratatul UE părăsirea blocului comunitar de către un stat membru), milionul de oameni care au defilat pentru un al doilea referendum sau majoritatea tot mai mare a persoanelor care vor să rămână în Uniunea Europeana", a afirmat Tusk în Parlamentul European reunit în sesiune plenară la Strasbourg, potrivit DPA.

Bună recomandare! Marea Britanie este în derivă. Camera Comunelor a preluat controlul asupra Brexit ca urmare a unui amendament depus și câștigat cu doar aproape 30 de voturi în plus. Unii politicieni britanici au comentat că este un precedent periculos pentru Marea Britanie ca Parlamentul să înlăture executivul de la îndeplinirea propriilor atribuții! La britanici, ca la nimeni! Bine, avem și noi faliții noștri, pentru că și noi suntem, sub conducerea PSD-ALDE, un fel de nimeni în rândul statelor democratice (sau mai bine spus, cât mai puțin democratice).

Există speranța anulării Brexit? Mă mențin pe poziția exprimată de mai multe ori: Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană. Chiar și cei care au simțit o satisfacție acum 3 ani de zile că britanicii s-au decis să părăsească Uniunea Europeană, după ce au văzut iar unii au simțit pe pielea lor ce înseamnă ieșirea Marii Britanii din UE, acum își manifestă dorința ca procesul Brexit să nu aibă loc.

Deocamdată suntem abia în faza surprizei provocată de amendamentul aprobat în Camera Comunelor. Theresa May are „mâinile legate” asupra Brexit. Observatorii politici din Marea Britanie spun că Theresa May ar avea o acțiune la îndemână, pe care Parlamentul nu i-o poate interzice: provocarea alegerilor anticipate pentru a schimba majoritatea parlamentară. Nu pot să nu observ că ideea este cam întârziată. Primul termen al prelungirii cu care a fost de acord UE este 12 aprilie. Până la această dată Marea Britanie ar cam trebui să spună UE ce vrea de fapt. Cu condiția ca în această săptămână, Camera Comunelor să aprobe Acordul Brexit negociat timp de 2 ani de zile. Acordul nu a fost aprobat iar Camera Comunelor a luat puterea prim-ministrului de a mai conduce procesul Brexit. Ce se va întâmpla? Naiba știe. Sunt câteva elemente „bătute'n cuie”: Acordul Brexit nu mai poate fi renegociat, UE a refuzat constant ideea; termenul de ieșire a fost prelungit până la 12 aprilie sub condiția aprobării acordului; există posibilitatea revocării scrisorii prim-ministrului britanic de intrare în procedura Brexit potrivit art. 50 din Tratatul UE - cu condiția ca Theresa May să fie de acord!; există posibilitatea convocării unui nou referendum în care populația (acum în cunoștință de cauză!) să se exprime cu privire la ieșirea sau nu din Uniunea Europeană. Ministrul de finanțe, Philip Hammond, a afirmat că un al doilea referendum pentru ieșirea din UE ar putea fi luat în considerare.

Avem de așteptat. Clarificarea problemei este „în curtea” Marii Britanii. Nostalgicii „imperiului”, brexiterii duri și puri, au ratat. Marea Britanie în 2019 nu mai este și nici nu va mai fi Marea Britanie din anul 1945 sau în alți ani des pomeniți de nostalgici! Tradiționaliștii britanici au reușit, prin minciună, să păcălească alți nostalgici. Le-a ieșit pe nas înșelăciunea. Le va ieși și mai mult pe nas pentru că tineretul Marii Britanii este cel mai activ în procesul de blocare a Brexit-ului!


sâmbătă, 23 martie 2019

Prelungire Brexit. Până la 12 aprilie fără aprobarea acordului de către Camera Comunelor, până la 22 mai dacă Acordul este aprobat

Concluziile summitului UE privind Brexitul

Consiliul European a luat act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019 şi, ca răspuns, convine în privinţa unei prelungiri a Brexitului până la 22 mai 2019, cu condiţia aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privinţa unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 şi se aşteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuţie a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune şi Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declaraţie sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera şi spiritul Acordului privind retragerea. Agerpres.

***
"Până la 12 aprilie, totul este posibil: un acord, o amânare lungă, dacă Marea Britanie decide să-şi revizuiască strategia, sau revocarea articolului 50", ceea ce ar însemna renunţarea la Brexit, a declarat Donald Tusk în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles după încheierea Consiliului European. Agerpres.

Acestea sunt datele problemei. Datele clare. Pe marginea lor se fac multe speculații. Dacă și cu parcă sunt la ordinea zilei.

Rețin o declarație a Theresei May: ea vrea să ofere poporului britanic un Brexit ordonat, așa cum s-a cerut. Dacă jocurile politice din Camera Comunelor nu încetează, există pericolul ca Marea Britanie să piardă Brexitul. Ultima ipoteză sună a amenințare. Scrisoarea prin care prim-ministrul May cere Consiliului European revocarea scrisorii anterioare pentru activarea art. 50 din TUE este la îndemâna ei! Fie convoacă un nou referendum cu o întrebare de genul „poporul vrea un Brexit fără Acord sau o renunțare la Brexit?”, fie acționează direct în Camera Comunelor cu sprijinul opoziției laburiste și liberale. Cea mai bună variantă pentru toate părțile ar fi renunțarea la Brexit. Costurile incertitudinii de până acum au afectat Marea Britanie dar și companiile de pe continent care au avut operațiuni în Marea Britanie.

Cei care au mai urmărit evenimentele legate de Brexit au putut observa că împotriva unui Acord de ieșire sunt doar unii membri ai Partidului Conservator și unii populiști care agită mereu apele în Marea Britanie. După ce au amețit populația cu minciuni despre Uniunea Europeană înainte de referendumul de acum peste 2 ani, continuă să agite apele deși, zi de zi, apar tot felul de informații în urma analizelor din Marea Britanie privind consecințele Brexit. Majoritatea analizelor spun că o ieșire a Marii Britanii din UE nu este favorabilă pe termen scurt și mediu cetățenilor britanici. Dar, îngrijorați sunt doar cetățenii activi din Marea Britanie, companiile care au afaceri legate de piața UE nu însă și „pensionarii” și „ultra-naționaliștii” britanici. S-a creat și se adâncește o ruptură socială. Nu degeaba unii analiști spun că generația tânără care „mâine” va ajunge să dețină puterea politică va reorienta țara către o reintrare în Uniunea Europeană.

Ca să fiu foarte sincer, îmi doresc ca această aventură a populiștilor britanici să se termine cu un eșec. Uniunea Europeană este mai bună cu Marea Britanie ca membru decât fără ea. Și da, sunt de acord că o reintrare a Marii Britanii în UE sau chiar o anulare a Brexit pune Marea Britanie în fața unei UE schimbată. În perioada de 2 ani de zile de la declanșarea art. 50, UE a făcut pași decisivi în domenii de activitate blocate până acum de Marea Britanie.

Săptămâna viitoare este decisivă. Vom afla dacă Marea Britanie iese din UE fără un Acord, iese cu un acord sau rămâne legată de Uniunea Europeană ca membru deplin sau ca un stat partener al unui regim vamal.

sâmbătă, 2 februarie 2019

Relația bilaterală româno-britanică este și rămâne specială

01 Februarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a primit vineri, 1 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe domnul Jeremy Hunt, Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.



În cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte legate de ultimele evoluții privind procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), precum și de relația bilaterală româno-britanică.

În contextul deciziilor luate de Parlamentul britanic la 29 ianuarie a.c. referitoare la continuarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că o retragere fără un acord va avea consecințe negative semnificative atât pentru Marea Britanie, cât și pentru statele membre UE.

Președintele României a arătat că Acordul de Retragere negociat de UE27 și Marea Britanie este cel mai eficient mecanism pentru a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, limitând consecințele negative generate de Brexit și garantând drepturile cetățenilor UE care trăiesc, lucrează sau studiază în Marea Britanie.

În ceea ce privește relațiile bilaterale, cei doi interlocutori au evidențiat dialogul politic foarte bun dintre cele două țări, subsumat Parteneriatului Strategic lansat în 2003 și revizuit în 2011, care a evoluat pozitiv de-a lungul anilor, în principal în domeniile securității și apărării.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că relația bilaterală nu trebuie să fie influențată negativ de procesul Brexit. În acest context, Președintele României s-a exprimat în favoarea consolidării Parteneriatului Strategic bilateral, fiind necesară intensificarea cooperării în domeniul politicii externe, al securității, inclusiv în cadrul NATO și pe Flancul Estic al Alianței. Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea puternică a României, și a sa personală, pentru NATO și relația transatlantică, evidențiind totodată importanța unei împărțiri corecte a responsabilităților (fair burden sharing) în ceea ce privește cheltuielile de apărare. Această abordare a fost împărtășită de ministrul de externe al Regatului Unit, fiind subliniat faptul că ambele state alocă 2% pentru apărare și sprijină ferm consolidarea NATO și a relației transatlantice.

Totodată, Președintele României a menționat susținerea țării noastre pentru întărirea parteneriatului UE-NATO, inclusiv în contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, pledând pentru evitarea duplicărilor și promovarea complementarității, astfel încât să fie atinsă o veritabilă sinergie a eforturilor celor două organizații.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul comunității românești din Marea Britanie la întărirea relației bilaterale și importanța pe care România o acordă protecției drepturilor cetățenilor săi din Marea Britanie, în contextul Brexit. Astfel, Președintele României a evidențiat gradul ridicat de integrare a comunității românești în societatea britanică, precum și valoarea adăugată pe care această comunitate o aduce țării gazdă.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat că protejarea drepturilor cetățenilor români a fost și rămâne principala prioritate pe care România a urmărit-o în cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Președintele României a menționat că, și în perioada următoare, cetățenii, atât cei europeni din Marea Britanie, cât și cei britanici din UE27, trebuie să rămână o prioritate, scopul fiind acela ca, indiferent de scenariul spre care vor evolua negocierile, efectele negative care ar afecta viețile acestora să fie reduse cât mai mult posibil.

Ministrul de externe al Regatului Unit a exprimat totodată aprecierea deosebită a țării sale pentru eforturile Președintelui Klaus Iohannis privind menținerea și consolidarea statului de drept în România.

miercuri, 16 ianuarie 2019

Brexit și recursul compensatoriu


11:00 | 16 Ianuarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 16 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Bună ziua!

Mă voi referi, astăzi, într-o scurtă declarație, la două chestiuni. Prima este evoluția pe Brexit. Aseară, Parlamentul britanic a refuzat Acordul care a fost prezentat de Guvernul britanic, un Acord care a fost negociat. Este important de observat este că acest acord nu a fost impus de cineva altcuiva, ci este un Acord care a fost negociat de echipa stabilită de cei 27, UE 27 – care rămân, și Guvernul Marii Britanii. Acesta este un pas procedural și rezultatul este regretabil. Eu consider, în continuare, că acest Acord este unul bun, garantează, dacă în final va fi aprobat, o retragere ordonată a Marii Britanii și permite construirea unei relații viitoare în condiții bune.

Acum, sigur, întrebarea se pune: Ce urmează? Și această întrebare și-au pus-o mulți români, mi-au pus-o. Cred că trebuie analizate două aspecte care sunt importante și pentru Uniunea Europeană, dar și pentru noi, în țară. În primul rând, Guvernul Marii Britanii trebuie să-și clarifice poziția. Trebuie să știm ce se va întâmpla în Marea Britanie în continuare. Nu s-au epuizat procedurile care pot duce, într-un final, la aprobarea acestui Acord și asta ar fi soluția cea mai bună. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, formată din cei 27, este pregătită și pentru alte variante. Multă lume s-a întrebat dacă este posibilă o renegociere a acestui Acord sau dacă sunt poziții diferite în UE27. Și aici pot să vă spun cu foarte mare claritate: UE27, deci noi care rămânem în Uniune, suntem uniți. Nu există abordări divergente.

Pe de altă parte, acest Acord care a fost îndelung negociat și aprobat de UE27 nu va fi renegociat. Având în vedere aceste chestiuni, așteptăm poziția Guvernului Marii Britanii, însă nu este cazul de a intra în fibrilații, nu trebuie nimeni să intre în panică și nu este cazul să ne aruncăm în comentarii pe diferite scenarii posibile. Deocamdată, UE27 a aprobat acest Acord, Marea Britanie trebuie să-și clarifice poziția în continuare, după care vom lua măsurile ce se impun. Repet, UE27, deci Uniunea Europeană, este pregătită pentru toate variantele posibile, iar noi suntem pregătiți să jucăm rolul nostru de Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Aceste lucruri sunt foarte clare și e important de știut. Pe de altă parte, foarte mulți români au rude și prieteni care muncesc sau trăiesc în Marea Britanie și își pun întrebarea ce se întâmplă cu românii noștri din Marea Britanie. În cazul în care, în final, se aprobă acest Acord, românii din Marea Britanie vor avea asigurate toate drepturile și garanțiile pentru șederea lor acolo. Este varianta cea mai bună. Însă, noi suntem pregătiți pentru negocieri care vor fi duse cu succes și în alte scenarii. Așadar, la acest moment, nimeni nu trebuie să își facă probleme pentru românii din Marea Britanie. Suntem aici, suntem pregătiți, vom avea soluții.

O a doua chestiune pe care vreau să o menționez este chestiunea recursului compensatoriu. Foarte mulți au observat și s-a discutat foarte mult în diferite emisiuni și alte medii despre delincvenți care au fost eliberați mai repede decât au avut sentința în baza a ceva ce se numește recursul compensatoriu, adică au fost eliberați mai repede fiindcă condițiile în închisorile din România sunt proaste. Această chestiune a fost posibilă în baza unei legi care este în vigoare. Pe de altă parte, trebuie să spun foarte clar și răspicat: siguranța cetățeanului român nu este negociabilă. Așadar, trebuie să tragem câteva concluzii și asta rapid și să venim cu măsuri care permit omului de rând să stea liniștit acasă și să nu se teamă că un delincvent eliberat vine peste el. Am observat tot felul de poziții și la guvernanți, și din majoritatea parlamentară, dar și din opoziție, care toate seamănă între ele. Se caută un vinovat pentru această lege.

Eu vă spun clar: nu asta este soluția. Căutarea vinovaților în alte guvernări și în alte majorități nu a rezolvat încă niciodată vreo problemă. Și de aceea, solicit Guvernului României să facă într-un timp scurt o analiză profundă și să vină cu soluții. Repet: Solicit Guvernului o analiză profundă și prezentarea de soluții! Aceste soluții trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul de Justiție, se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislația. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină și să caute vinovați în loc să caute soluții. Repet: solicit Guvernului României să vină urgent cu soluții pentru această chestiune.

Vă mulţumesc!

vineri, 14 decembrie 2018

Întrevederea președintelui Klaus Iohannis cu prim-ministrul Theresa May

Întrevederea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, doamna Theresa May
14 Decembrie 2018 | Uniunea Europeană



Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 14 decembrie a.c., la Bruxelles, o întrevedere cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, doamna Theresa May.

Au fost discutate în principal subiecte aflate pe agenda bilaterală și europeană, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele României a exprimat speranța că eforturile Premierului britanic se vor reflecta în ratificarea cu succes în Parlamentul de la Londra a Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, care să asigure o retragere ordonată și certitudine pentru cetățeni și mediul de afaceri. În egală măsură, discuțiile aferente procesului de ratificare trebuie să țină cont de toate elementele care au fost deja agreate cu Premierul britanic prin Acordul de retragere.

Președintele Klaus Iohannis a făcut referire la situația comunității românești din Marea Britanie și faptul că Acordul de retragere va reprezenta un punct important pentru garantarea drepturilor celor, care locuiesc, muncesc sau studiază în această țară. În egală măsură, Președintele României a subliniat importanța respectării principilor nediscriminării, reciprocității depline și tratamentului egal pentru toți cetățenii UE, atât cei beneficiari ai acordului de retragere, cât și cei care se vor stabili pe viitor în Marea Britanie.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a menționat importanța discutării cât mai rapide a acordului privind viitoarele relații UE cu Marea Britanie, ca semnal al angajamentului pe care îl avem pentru menținerea unui nivel de cooperare cât mai ridicat cu partea britanică.

Președintele României a precizat că țara noastră susține pe deplin abordarea Uniunii Europene, care dorește acest parteneriat cuprinzător și ambițios cu Marea Britanie după retragerea acesteia din Uniune, care să acopere domenii diverse, de la cooperarea economică și comercială la politica externă, securitate și apărare.

Premierul Theresa May a apreciat oportunitatea dialogului avut cu Președintele Klaus Iohannis inclusiv din perspectiva retragerii Marii Britanii din UE pe durata mandatului Președintei României a Consiliului Uniunii Europene.

***

Pentru a nu pierde Acordul de retragere din UE și a ajunge la o ieșire fără acord, Theresa May a amânat votarea în Parlamentul UK a acordului după ce a depășit votul de neîncredere din cadrul Partidului Conservator introdus de proprii parlamentari nemulțumiți de rezultatul negocierilor de ieșire din UE.

Pe de altă parte, CEJ a dat o soluție la cererea unor parlamentari scoțieni potrivit căreia UK poate, unilateral, să renunțe la ieșirea din UE, denunțând scrisoarea pentru aplicarea art. 50 TUE.

Reprezentanți ai Cabinetului britanic au anunțat însă că soluția opririi Brexit-ului nu este luată în calcul.

Ambasada României la Londra a comunicat, la rândul ei, că lucrează la un nou acord pentru un parteneriat strategic între România și Regatul Unit, actualul acord fiind sub umbrela apartenenței celor două state la UE. Evident, cu Regatul Unit în afara UE, datele problemei se schimbă. Se va lucra având ca bază Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) în plus existând posibilitatea ca după ce Regatul Unit va încheia tratate cu UE, pe diferite domenii de interes, acordul României cu UK să fie întărit.

duminică, 25 noiembrie 2018

Klaus Iohannis, Bruxelles, 25 noiembrie 2018, Brexit

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European
10:20 | 25 Noiembrie 2018


Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut duminică, 25 noiembrie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), o declarație de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună dimineața!

Astăzi avem o singură temă pe ordinea de zi, este discuția asupra proiectului de Acord de retragere, acordul Brexit. Trebuie să înțelegem bine despre ce este vorba.

Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană are două faze importante: retragerea și relațiile viitoare, care vor fi stabilite ulterior. Deci astăzi vorbim despre Acordul de retragere, este foarte important, fiindcă fără un astfel de Acord nimic nu rămâne stabilit între Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Acest Acord a fost negociat îndelung, în detaliu. UE 27, deci noi care rămânem în Uniune, am stabilit o echipă de negociatori cu un negociator șef, domnul Barnier, echipă care a făcut o treabă foarte bună. Noi i-am sprijinit, în același timp am avut grijă ca punctele care ne interesează pe noi să fie bine clarificate în acest proiect de Acord și, până în acest moment, pot să spun că suntem mulțumiți de proiect. Deci, proiectul reflectă toate preocupările noastre și soarta românilor din Marea Britanie, finanțarea bugetului Uniunii Europene și multe, multe alte lucruri. Este un Acord care are vreo 500 de pagini și opinia noastră este că proiectul e bun, merită mers mai departe.”

Jurnalist: Deci drepturile românilor sunt protejate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Drepturile românilor, dacă acest Acord se aprobă, sunt perfect protejate. Deci, încă o dată, sub rezerva aprobării Acordului, dacă acesta intră în vigoare, pentru noi este foarte potrivit. Vă mulțumesc!”

sâmbătă, 24 noiembrie 2018

Brexit la un pas de opoziția cu veto a Spaniei

Agerpres. Fără un acord privind Gibraltarul, summitul european 'foarte probabil' nu se va ţine duminică (premierul spaniol)

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a avertizat vineri că summitul european prevăzut duminică "foarte probabil" nu va avea loc dacă ţara sa nu obţine un acord privind enclava britanică Gibraltar, transmite AFP.

"Garanţiile încă nu sunt satisfăcătoare, deci Spania îşi menţine veto-ul la acordul pentru Brexit"

Declarația premierului spaniol a încins spiritele.

Acordul „convenit” săptămâna trecută este „în dificultate”. Atât pe teritoriul Marii Britanii unde sunt mai multe nemulțumiri, în special a conservatorilor din partidul lui May, dar sunt și în teritorii.

Scoția este nemulțumită că doar Irlanda de Nord va rămâne în spațiul vamal european și nu este inclusă și Scoția. Aliații lui May din Irlanda de Nord sunt nemulțumiți că „au fost părăsiți” de Guvernul May. Asta așa, pe scurt.

Acordul Brexit este sub presiunea parlamentarilor britanici. Dacă nu îl acceptă, Marea Britanie va avea mult mai mult de suferit decât unele state membre ale Uniunii Europene în urma Brexit. Nu va mai exista perioada de „acomodare”, nici pentru economia britanică nici pentru cea a Uniunii Europene. Dacă îl acceptă, UE și Marea Britanie convin ca timp de aproape un an și 8 luni să ajungă la unele acorduri care să atenueze despărțirea. Ar fi bine.


Barnier (dreapta) vorbește cu secretarul de stat al Spaniei, Luis Marco Aguiriano Nalda (centrul) și cu ministrul de externe Josep Borrell, înainte de o reuniune a Consiliului privind Brexit | John Thys / AFP prin intermediul Getty Images

Politico tratează subiectul Brexit mult mai echilibrat decât presa britanică. La presa insularilor am mereu impresia că se produce „acum” o catastrofă.

Mai peste tot am găsit „speranța” că Brexit-ul nu va fi unul „dur”, o prăbușire a tuturor afacerilor și relațiilor între cei de pe insulă și cei de pe continent. Probleme încă mai sunt. Inclusiv Leo Varadkar înclină să accepte ideea că problema frontierei „moi” între Republica Irlanda și Irlanda de nord este posibilă chiar dacă o parte dintre britanici nu văd o problemă în stabilirea unei frontiere „dure” între cele două parți ale Insulei Irlandei.

Totuși, să vedem ce va fi. Deocamdată sunt doar presupuneri ca o consecință a unor declarații politice. Theresa May are enorm de mult de lucru pentru a satisface toate „liniile roșii” (parte dintre ele stabilite chiar de ea!). Din partea UE, poziție constantă, se manifestă dorința de a ajunge la un acord care să satisfacă, pe cât posibil, ambele părți. UE nu se va abate de la principiile care au condus la formarea Uniunii. Iar Marea Britanie va fi, până la urmă, un stat terț care va avea acorduri comerciale cu UE ca un stat terț. Nici mai mult și nici mai puțin.

Actualizare!

Agerpres dă o știre de ultimă oră. Spania și Marea Britanie au ajuns la un acord care rezolvă diferendul între ele astfel că Pedro Sanchez va vota duminică în favoarea Acordului Brexit. Un lucru bun!

joi, 18 octombrie 2018

Brexit fără acord. Aceasta este direcția

Deja am două „puncte de vedere.” Pe do o parte, președintele Klaus Iohannis ne spune că încă nu s-a ajuns la liman. Pe de altă parte, Theresa May spune că nu s-a terminat încă.

Președintele Klaus Iohannis:

"Avem Consiliul European și Summit ASEM. Consiliul European a debutat aseară cu o cină informală care nu a dus niciun progres.

S-a discutar despre Brexit, însă din păcate, momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns la niciun acord. Se va negocia în continuare dar optimismul s-a redus. Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire ordonată a Marii Britanii pentru a începe alți pași"

A fost convenită posibilitatea prelungirii termenului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană?

"Nu, nu s-a convenit. Este o opțiune deocamdată teoretică. Nu am convenit un nou summit, ci dorim să continue discuțiile".

Prim-ministrul britanic Theresa May are un tratament „preferențial” în presa britanică. The Independent scrie:

„„Theresa May a confirmat că intenționează să ceară UE o perioadă de tranziție Brexit extinsă , în încercarea de a elimina impasul în discuții.

Primul-ministru a dat de înțeles că a ridicat ieri posibilitatea de a avea o perioadă mai lungă de timp în cadrul întâlnirilor cu liderii UE.

Sosind a doua zi la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, doamna May a declarat reporterilor că opțiunea a apărut pentru a prelungi perioada controversată, dar că va fi doar "o chestiune de luni".”

Suntem în fața unei nerealizări a unei convenții privind frontiera irlandeză dar, se pare că mai sunt și alte puncte care nu au fost clarificate.

Să ne uităm la timp. Este deosebit de important. Un eventual acord de ieșire convenit de părți va trebui să treacă de parlamentele Marii Britanii și ale celorlalte 27 de state care rămân în Uniunea Europeană, Parlamentul European, Consiliul European. Timpul se strânge și, deja, se intră în criză. Data de 29 martie 2019 este bătută în cuie. Începând cu data de 30 martie 2019, Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene și, cu acord sau fără, va deveni o țară terță. Iar pe insula Irlanda va exista o frontieră. Fie o frontieră „tare” fie o frontieră peste care trecerea persoanelor și bunurilor va avea o reglementare diferită față de frontierele cu alte state terțe.

Theresa May are împotriva sa proprii parlamentari. The Independent scrie:
Perioada - pe parcursul căreia Marea Britanie ar rămâne în totalitate legată de normele UE, fără a participa la actele de decizie ale UE - este extrem de nepopulară cu Brexiteers, care cred că ar face din Marea Britanie un "stat vasal" al blocului.
În plus, în acea perioadă, Marea Britanie nu poate negocia și încheia contracte comerciale internaționale de sine stătătoare. Nu poate fi și sub beneficiul dreptului UE și să aibă un alt statut internațional sub aspect comercial.

Se pare că ne îndreptăm spre un Brexit fără acord. Theresa May nu vrea să renunțe la propunerile ei, Uniunea Europeană nu vrea să pună în pericol principiile Uniunii. Este evident o ruptură pe care cineva o va deconta. Leo Varadkar, prim-ministrul Republicii Irlanda și membrii guvernului său au atras atenția că Marea Britanie va fi țara care va avea cel mai mult de suferit în absența unui acord care să reglementeze viitoarele relații comerciale ale Uniunii Europene și Marea Britanie. Cel puțin pe termen mediu și scurt.

Să vedem ce va fi. Dau crezare lapidarului președinte Klaus Iohannis. Deja pun mari semne de întrebare la informațiile formulate de Guvernul Marii Britanii cu privire la Brexit.

miercuri, 17 octombrie 2018

Barnier: manevră de negociator sau propunere surpriză. Theresa May promite blana ursului din pădure?

În Marea Britanie este mare balamuc. Guvernul Theresa May stă pe muchie de cuțit. Se pare că își dorește un acord cu UE pentru a încheia Brexit-ul în condiții cât mai avantajoase însă are o opoziție fermă din partea colegilor conservatori care vor un Brexit „curat”, fără nici un acord dacă UE nu acceptă condițiile lor ca Marea Britanie să aibă un regim preferențial cu privire la libera circulație a mărfurilor.

Agerpres dă știrea (am văzut-o și la alte publicații).
Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas, au indicat miercuri doi diplomaţi europeni, citaţi de AFP.
Problema nerezolvată și care are puține șanse de soluționare în curând este cea a frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord. Obiectivul evitării unei frontiere terestre reale, cu puncte de trecere a frontierei, cu controlul persoanelor la trecerea frontierei, controlul vamal al bunurilor și mărfurilor, controlul sanitar-veterinar și controlul fitosanitar etc. și, deosebit de important, menținerea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord și în care sunt părți Republica Irlanda și UE. Republica Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu au ajuns la un punct de vedere comun.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung ține aproape de evenimente și arată că un document intern al Uniunii Europene a prevăzut prelungirea perioadei de tranziție a Brexit-ului. Aici. Dar, aceeași publicație germană informează că premierul Theresa May a refuzat propunerea. Aici.

The Independent ne oferă scriptul ședinței din Parlamentul Britanic și precizările lui May la cererile lui Corbyn.
Știri Brexit - live: Theresa May insistă că planul său de ieșire din UE nu este mort înainte de a zbura la Bruxelles pentru o întâlnire crucială
Express pomenește de oferta lui Barnier dar și de refuzul lui Theresa May de a lua în calcul o prelungire a negocierilor și a perioadei de tranziție. Aici.

Se pare că atenționarea lui Donald Tusk adresată șefilor de stat și de guvern înainte de întrunirea Consiliului European că cea mai plauzibilă variantă este un Brexit fără acord de ieșire a Marii Britanii din UE are substanță. Theresa May nu renunță la planul său respins de Consiliul European la Salzburg, în urmă cu două luni.

În fața parlamentarilor britanici, Theresa May a promis că nu va exista „o graniță tare” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Informațiile oferite de presa britanică și de oficialii britanici și cele oferite de presa europeană și oficialii UE nu se prea pupă. Va reuși Marea Britanie, încă odată, să impună propria politică sau va avea surpriza să constate că are în față o Uniune Europeană care acționează unitar. A se observa promovarea de către „o anume parte a presei” britanice a declarației lui Trump că abia așteaptă finalizarea Brexit pentru a începe negocierile comerciale cu Regatul Unit. SUA vor export  iar Marea Britanie nu va mai fi legată de standardele europene cu privire la produsele importate așa că nu este exclus ca briții să aibă parte de „puii clorurați” din America!

Sunt tare curios ce va fi. Își va putea respecta angajamentele asumate astăzi în Parlament Theresa May?

sâmbătă, 13 octombrie 2018

Consiliul European, Bruxelles, 17-19 0ctombrie

Comunicat al Administrației Prezidențiale.

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European şi la cel de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM)
12 Octombrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va participa la Bruxelles, în perioada 17-19 octombrie a.c., la reuniunea Consiliului European, precum şi la cel de-al 12-lea Summit Asia - Europe Meeting (ASEM). De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, Președintele României va participa și la Summitul Euro în format extins.

Temele de discuție de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relațiile externe ale Uniunii.

Referitor la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, Președintele Klaus Iohannis va reitera sprijinul Românei în vederea agreării Acordului de retragere cât mai curând posibil și va sublinia că țara noastră este în favoarea unui proces ordonat și previzibil privind Brexit, care să constituie ulterior baza pentru stabilirea unei relații viitoare cât mai apropiate între UE și Marea Britanie.

Totodată, Președintele României va sublinia că țara noastră își dorește încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relațiile viitoare și identificarea unor noi modalități de colaborare între Uniunea Europeană și Marea Britanie în arii prioritare, precum securitatea, apărarea și politica externă, domenii în care contribuția britanică este substanțială.

Referitor la migrație, Președintele Klaus Iohannis va susține necesitatea unui dialog intensificat cu statele de origine și tranzit ale migranţilor, în care accentul să fie plasat pe dezvoltare, educație și construirea capacităților.

Președintele României va exprima susținerea țării noastre pentru consolidarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, menționând că România a avut constant o contribuție substanțială la activitatea acestei agenții.

În domeniul securității interne, Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța implementării instrumentelor legislative și non-legislative destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul Uniunii Europene. Totodată, Președintele României va evidenția faptul că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și va reafirma sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european de a consolida reziliența Uniunii în fața amenințărilor hibride.

Joi, 18 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins. Cu acest prilej, Președintele României va menționa că țara noastră susține obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare urmărind îndeaproape impactul tuturor inițiativelor care vizează această zonă, având în vedere obiectivul României de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

În zilele de 18 și 19 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la lucrările celui de-al doisprezecelea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM).

Summitul, cu tema „Parteneri globali pentru provocări globale”, va reuni cei 53 de parteneri ASEM, vizând un angajament sporit al statelor partenere din Europa și Asia în abordarea problemelor complexe într-un context global în continuă schimbare.

Principala temă a dezbaterilor este conectivitatea la toate nivelurile - politic, economic, cultural, digital, instituțional și interuman - pentru a transmite un mesaj consolidat de recunoaștere a interdependențelor în creștere între cele două continente.

Brexit-ul a intrat pe ultima sută de metri. Bruxelles dorește un acord


Presa britanică abundă în materiale despre Brexit. Păreri și păreri. Fiecare își va apropia o părere sau alta. În Marea Britanie, curentele sunt pentru un Brexit „dur”, fără un acord de ieșire din Uniunea Europeană sau dacă există un acord acela să fie favorabil Marii Britanii (ceea ce UE nu acceptă) fie un Brexit „ușor” cu un acord de ieșire care să mențină Marea Britanie într-o legătură cât mai favorabilă cu piața europeană. Cum-necum, toate părțile din Marea Britanie acceptă faptul că Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Dorința unora ca Brexit-ul să fie stopat nu este realizabilă. O revenire este aproape imposibilă în condițiile avute anterior de Marea Britanie în interiorul Uniunii Europene.

Principalele probleme ale premierului Theresa May sunt în propriul partid. Partidul Conservator este scindat. Liderul conservatorilor pentru un Brexit „dur” este Jacob Rees-Mogg care, interesant, și-a mutat o parte a afacerilor în Republica Irlanda pentru a continua să poată acționa liber pe piața europeană. Este împotriva oricărei forme de continuare a unor relații cu Uniunea Europeană sub reglementările vamale europene. Este cel care conduce „protestele” din Partidul Conservator împotriva planurilor lui May pentru un Brexit „ușor”, cel puțin până când se vor echilibra principalele componente ale economiei britanice după Brexit.

Presa britanică susține că Theresa May are propuneri noi pentru a păstra Marea Britanie în zona vamală a UE până în 2020 sau chiar 2021. O trădare, consideră Rees-Mogg. Propunerile lui Theresa May însă au în vedere problema foarte dificilă a evitării unei frontiere „dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, instituirea unei astfel de frontiere punând în pericol continuitatea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord (10 aprilie 1998). Frontiera de 500 km dintre cele două părți ale Irlandei va fi singura frontieră de uscat între Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Aparent, problema este a Marii Britanii și a Irlandei de Nord. Conflictul între naționaliștii catolici și protestanții unioniști din Irlanda de Nord s-a desfășurat pe teritoriul Irlandei de Nord. Vorbim doar despre o aparență pentru că în realitate, o reizbucnire a conflictului între cele două comunități irlandeze ar afecta nu doar Marea Britanie ci și Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene.

Propunerea UE a fost ca Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a UE. Propunerea Marii Britanii este ca întreaga Mare Britanie să rămână în uniunea vamală cu UE însă doar pe componenta liberei circulații a bunurilor și o parte a serviciilor, ceea ce a fost considerat inacceptabil pentru restul statelor membre ale UE. Ar fi o încălcare a Tratatului Uniunii Europene, pe de o parte și un tratament incorect față de o mare parte a statelor membre. Piața comună europeană se menține și se dezvoltă prin contribuția directă, inclusiv financiară, a statelor membre. Propunerea britanică înseamnă că ea, Marea Britanie, ar fi beneficiara unei libertăți europene la a cărei construcție nu participă. Mai mult, Marea Britanie ar avea acces la o libertate europeană fără însă a se supune reglementărilor europene și controlului Curții Europene de Justiție.

Refuzul Uniunii Europene de a se lăsa prostită de britanici a înfuriat durii brexiteri de pe insulă. Previziunile sumbre ale celor care au analizat Brexit-ul și consecințele acestuia au deja „un viitor”. La Bruxelles se încearcă să se găsească orice formă de menținere a unei legături cât mai strânse cu Marea Britanie. Brexit-ul va afecta ambele părți. Este mai mult decât evident că la Bruxelles s-a ales soluția „timpul le va rezolva pe toate”. Opoziția „triumfalistă” a unor naționaliști britanici va dura până când bunăstarea lor „se va subția”. Marea Britanie este dependentă de Uniunea Europeană, în special în domenii foarte sensibile. Economia Marii Britanii este legată de economia Uniunii Europene. Brexit-ul fără un acord de retragere și mai apoi un acord privind relațiile comerciale dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană (diplomația britanică nu a reușit „să disloce” statele membre ale UE pentru relații comerciale viitoare fără „controlul” Uniunii) înseamnă revenirea Marii Britanii la un nivel de dezvoltare anterior, „omul bolnav al Europei”.

Într-un interviu pentru Le Monde, Jean Claude-Juncker a afirmat, cu curaj:
"Cei care mizează totul pe scenariul conform căruia nu vom ajunge la un acord se înşeală. Va trebui să ajungem la un acord. Şi cred că vom ajunge".
Cred că are în vedere faptul că Theresa May va trebui să accepte propunerea Bruxelles-ului inițială. Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a Uniunii Europene. Este în interesul Marii Britanii să evite revenirea la conflictele anterioare. Are în vedere și o atenționare a conservatorilor radicali conduși de Rees-Mogg. Cei care până acum au împiedicat negocierile prin acțiunile politice interne.

Este vorba, până la urmă, de viața a peste 5 milioane de cetățeni! Peste 3 milioane de continentali care au mers în Marea Britanie pentru muncă și care și-au format acolo familii și 2 milioane de britanici care au venit pe continent la muncă sau și-au stabilit reședința în statele europene. Pentru Marea Britanie este vorba de mult mai mult. Iar asta o spun ei, o parte semnificativă a specialiștilor britanici!

O declarație foarte recentă a Cabinetului britanic lasă loc de interpretări. Adresată liderilor conservatori care au amenințat cu demisii dacă Theresa May va accepta propunerile Bruxelles-ului, declarația arată că May va trebui să accepte ceva chiar dacă pe termen foarte scurt:
Premierul britanic, Theresa May, nu va accepta un acord privind Brexitul care să menţină Marea Britanie pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană după data efectivă a ieşirii din UE, a declarat vineri un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de agenţiile EFE şi Press Association.
Problema frontierei irlandeze este cea care o determină să aibă o astfel de abordare. Ce va accepta? Un stat cu două sisteme vamale, cu antecedente în Asia? Irlanda de Nord în uniunea vamală europeană o perioadă de timp până se va găsi o soluție problemei irlandeze?

Marea Britanie își joacă „cartea”. Deocamdată, Bruxelles-ul nu cedează. Cunoaște „jocul” diplomației britanice. Punerea sub presiune a partenerilor pentru a accepta „propunerile britanice” a fost principiul după care Marea Britanie a acționat de-a lungul timpului. Calculele Brexit ale Marii Britanii în această situație însă sunt pe undeva eronate. Jean Claude-Juncker a mai făcut o precizare care ar trebui să dea de gândit Londrei.
"În orice caz, dacă Irlanda se va afla într-o situaţie în care nu va putea accepta soluţiile propuse, nu vom spune: 'Irlanda este pe primul loc' ", a mai spus Juncker, fără a furniza detalii suplimentare.
Dacă nu va accepta soluția Uniunii Europene, Marea Britanie va constata că „Uniunea Europeană este pe primul loc”! Și atunci va exista un Brexit „dur/tare”.

Cineva, la Londra, crede că Uniunea Europeană va ceda. Se înșeală. Din nefericire pentru milioane de oameni.

joi, 27 septembrie 2018

Franța refuză categoric planul lui Theresa May. Brexitul va fi Brexit


După discursul clar al lui Emmanuel Macron, au intervenit și lămuririle ministrul de finanțe al Franței, Bruno Le Maire. Planul lui Theresa May nu poate fi impus și nici nu poate fi acceptat. Franța, de exemplu, are alte preocupări, legate în special de evoluția Uniunii Europene. Problema Brexit nu este a Franței și nici a Uniunii Europene, este doar a Marii Britanii.

Pentru că nu este acceptabil ca o țară terță să aibă una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene, ministrul Le Maire spune că ar trebui mers mai departe, cu negocierea tuturor libertăților fără ca Marea Britanie să fie membră a Uniunii Europene. Iar asta duce la un acord tip Norvegia. Ceea ce pentru Marea Britanie este inacceptabil. Ar trebui să accepte deciziile Uniunii Europene fără însă a participa la elaborarea și aprobarea lor!

Pentru Marea Britanie situația devine neplăcută. Bruno Le Maire a declarat că Franța va avea pierderi foarte mici după Brexit, așa că nu este îngrijorată cu privire la viitor. Din partea Franței avem deja o decizie. Dacă Marea Britanie refuză legislația Uniunii Europene și controlul CJUE, Franța nu va da votul pentru un acord care să ofere Marii Britanii favoarea libertății circulației mărfurilor. Iar de aici, încep necazurile. Ieșirea mărfurilor din Marea Britanie către Uniunea Europeană se va putea face de peste tot de pe țărmul Marii Britanii însă intrarea în spațiul Uniunii Europene va fi limitat la porțile de intrare stabilite. Se pare că vor fi doar 2 porturi agreate față de libertatea actuală de a intra pe continent prin oricare port al statelor membre de pe țărmul de vest al UE!

Franța face pregătiri intense pentru un Brexit dur. Aceste declarații trebuie înțelese în acest sens. Franța dar și alte state au interesul ca partea de economie de pe teritoriul Marii Britanii legată de economia continentală să revină pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Pierderile vor fi mari pentru Marea Britanie. Pierd din forța de muncă calificată formată din cetățenii europeni, forță de muncă care a impus noi locuri de muncă pentru nivelele inferioare, în special din zona serviciilor. Calcului britanicilor arată că la un post de lucru de înalt nivel se crează 10 posturi de lucru de nivele inferioare. Oricare expert european revenit pe continent lasă fără loc de muncă 10 lucrători locali. Situația este deosebit de complexă. De aceea se zbate Theresa May să obțină libera circulație a mărfurilor!

Dacă am în vedere că poziția Franței este destul de asemănătoare cu poziția Germaniei, trag concluzia că vor mai fi și alte state din sferele lor de influență care se vor alătura acestor idei. Actualul plan al lui Theresa May a fost „ucis” la Salzburg, cum spun jurnaliștii britanici.

Mai sunt între 4 și 6 săptămâni ca Theresa May să prezinte un alt plan. Chiar dacă a declarat cu ton războinic că liderii europeni ar trebui să „respecte Marea Britanie” prin aprobarea planului ei și că ori acceptă planul ori Marea Britanie se retrage fără un acord, consecințele unei ieșiri fără Acord din Uniunea Europeană sunt prea grave pentru Marea Britanie pentru ca ea și partidul ei să mai poată avea suportul populației la o viitoare campanie electorală. Theresa May și Partidul Conservator sunt la răscruce. Ei au inițiat referendumul, ei l-au desfășurat, ei au promis viitorul strălucit în afara Uniunii Europene. Până acum, strălucirea nu se vede.

marți, 25 septembrie 2018

Fără tratament preferențial cetățenilor UE

Theresa May; foto Jack Taylor / Getty Images
Premierul britanic Theresa May şi miniştrii săi au convenit ca sistemul de imigrare post-Brexit să se axeze pe atragerea de lucrători cu înaltă calificare şi să nu acorde un tratament preferenţial cetăţenilor Uniunii Europene.

Răspunzând îngrijorărilor unor sectoare din economie, planul susţinut luni de cabinetul May va permite totuşi un acces limitat pentru muncitorii cu calificare redusă. Tot fără un regim preferențial pentru cetățenii Uniunii Europene. Speculativ, jurnaliștii de limbă engleză observă că ar fi posibil ca în urma realizării unui acord Brexit, politica de imigrare a Marii Britanii față de cetățenii europeni să fie „mai favorabilă”.

Din alte informații, se pare că Polonia, prin ministrul economiei, a sugerat ca UE să accepte planul prim-ministrului Theresa May. Cu unele mici modificări, pe ici pe colo, dar care să nu pună în pericol realizarea acordului. Polonia are aproape 1 mil de cetățeni în Marea Britanie iar forțarea plecării acestora din Regat ar bulversa piața forței de muncă din Polonia. Deocamdată, vocea polonezului a fost auzită dar ignorată.

Agerpres după presa de limbă engleză.

Independent are și alte informații care trebuie luate în considerare.
Theresa May a declarat că este de preferat ca Marea Britanie să iasă fără un acord cu Uniunea Europeană decât să iasă cu un acord de liber schimb de tipul celui încheiat de UE cu Canada. Ori UE acceptă planul ei, libera circulație a mărfurilor, ori nimic.

Theresa May nu are de ales. Ori la bal, ori la spital. Președintele Franței, Macron, o face pe durul. Are tot interesul. O parte a băncilor din Marea Britanie și personalul lor lucrativ ar putea veni în Franța. Angela Merkel, cu toate șicanele pe care i le face propriul partid și aliatul bavarez, ține în mână situația: nu este clar ce vrea Marea Britanie! Nu poate avea una dintre libertăți și să le refuze pe celelalte! Evident, viitorul nu sună bine.

Se înțelege că tot jocul are în centru frontiera irlandeză. UE vrea ca Irlanda de nord să rămână în cadrul UE, pe teritoriul Irlandei de Nord, ceea ce duce la instituirea unei frontiere vamale între Marea Britanie și Irlanda de Nord pentru a se evita frontiera terestră (tare) între cele două Irlande. Marea Britanie nu este de acord, califică situația ca un atentat la integritatea teritorială a Marii Britanii și la suveranitatea ei și propune ca UE să accepte încălcarea Tratatului Uniunii Europene stabilind pentru toată Marea Britanie regimul preferențial al liberei circulații a mărfurilor. Cineva trebuie să cedeze sau Marea Britanie va ieși fără un acord. Diferendele vor fi soluționate pe calea dreptului internațional.
"Este o afacere care păstrează uniunea Regatului Unit, integritatea noastră constituțională, este o înțelegere care nu prevede o frontieră tare între Irlanda de Nord și Irlanda, protejează locurile de muncă și ne permite să avem relații comerciale bune cu Europa și cu restul lumii. “ - Theresa May
Își apără și nevoile și neamul, cum spunem noi, însă propunerea ei nu poate fi acceptată. Marea Britanie a ales să iasă din UE. Uniunea Europeană are 4 mari libertăți care îi sunt caracteristice. Se condiționează reciproc. Nu poate exista una fără celelalte trei.  Marea Britanie cere, practic, Uniunii Europene să aibă acces la una dintre libertăți în mod complet fără însă a fi sub controlul juridic al Curții de Justiție a UE. Visul englez. Ceea ce este imposibil. Majoritatea statelor membre înțeleg faptul că de s-ar ajunge la un astfel de acord, excepția cu Marea Britanie va deveni un subiect deosebit pentru discuțiile cu oricare altă putere economică a lumii. Practic, se poate ajunge chiar la destrămarea Uniunii Europene. Nu ar mai exista prea multe motive pentru statele membre de a rămâne în Uniune atât timp cât libertatea de bază a Uniunii poate fi obținută de alte state terțe, fără ca acestea să fie supuse rigorilor Pieței Comune Europene! Marea Britanie va avea propriile reguli privind produsele manufacturate și agricole și nu dorește ca să accepte regulile UE.

Nu știu cine va ceda. Nu cred că interesele Poloniei privind expații polonezi din Marea Britanie pot influența decizia celorlalte state. Industriașii germani de mașini au declarat deja că piața UE este prioritară pentru ei. Pescarii danezi vor înțelege și ei. Chiar și portughezii cu relațiile lor istorice speciale cu Marea Britanie vor accepta că libertatea pe care UE o refuză unui stat terț are o valoare mai mare decât relațiile particulare ale fiecărui stat membru al UE cu Marea Britanie. Există, este adevărat, posibilitatea ca statul membru nemulțumit să iasă din Uniunea Europeană pentru a păstra o relație specială cu Marea Britanie. Este o posibilitate dar nu cred că va fi folosită. Problemele despărțirii de Uniunea Europeană a le Marii Britanii au permis cunoașterea mai bine a Uniunii Europene de către statele membre. Miile de probleme care au cerut o soluție au pus mințile la contribuție. Nu văd ca statele ce s-au dezvoltat datorită apartenenței la Uniunea Europeană să renunțe la dezvoltare!

sâmbătă, 22 septembrie 2018

Brexit pe ultima sută de metri. Theresa May este supărată. UE nu admite afectarea celor 4 libertăți fundamentale ale Uniunii

Theresa May; foto Jack Taylor / Getty Images
După 2 zile petrecute la Salzburg în încercarea de a obține sprijin de la o parte a liderilor europeni pentru propunerea britanică a acordului de plecare Brexit, Theresa May s-a umplut de nervi. Presa britanică toacă și toacă subiectul Brexit zi de zi. Din ce spun internauții care intră pe site-urile britanice, doar în Marea Britanie este nebunia Brexit. În restul statelor europene nu există problema. Sau dacă există, este doar una marginală.

Planul așa-zisului "Checkers" al primului ministru May nu a fost acceptat de liderii europeni. Donald Tusk a declarat că poate fi luat în considerare pentru unele probleme, cum ar fi politica externă, politica de securitate dar în nici un caz nu pot fi acceptate elementele comerciale. Ideea este comună tuturor liderilor europeni care au declarat că Michel Barnier, negociatorul șef al UE, are toate elementele pentru mandatul său așa că ei așteaptă de la el un raport detaliat care să le dea posibilitatea să ia o decizie. Iar Barnier este pe aceeași linie cu Jean-Claude Juncker și Donald Tusk care, la rândul lor, țin cont de interesele majore ale celorlalte 27 de state membre. Marea Britanie nu poate primi mai mult decât oricare altă țară terță. Brexit înseamnă Brexit.

Timpul se scurge. Suntem, acum, în 22 septembrie iar pe la mijlocul lunii octombrie ar cam trebuie să se termine negocierile pentru a se putea convoca un summit al Consiliului European în noiembrie care dea liber unei înțelegeri. Donald Tusk a declarat, tranșant, că nici nu poate fi vorba despre un summit în noiembrie din moment ce în octombrie nu se ajunge la un rezultat! Iar asta înseamnă că Marea Britanie și Uniunea Europeană nu vor semna nici un acord privind rezolvarea problemelor ce se nasc odată cu retragerea Marii Britanii din Uniune.

Asta înseamnă că nu există nici o garanție a recunoașterii datoriilor pe care Marea Britanie le are față de UE obligând UE să înceapă o acțiune în justiție pentru recuperarea sumelor datorate de Marea Britanie, asta înseamnă că și datoriile Marii Britanii către BERD va trebui să fie rediscutate, pentru că BERD poate acorda împrumuturi doar statelor membre, acestea fiind sub supravegherea CJUE, supraveghere de care Marea Britanie vrea să scape imediat ce iese din UE, asta înseamnă că resortisanții din Marea Britanie ai celorlalte 27 de state membre UE nu mai au garanția șederii și lucrului în Marea Britanie. Peste astea, toate contribuțiile lor la sistemele de stat din Marea Britanie sunt puse sub semnul întrebării pentru că prin ieșirea Marii Britanii din UE, sistemul juridic aplicat la încadrarea lor în muncă nu va mai fi valabil, Marea Britanie putând opta pentru orice altceva, inclusiv pentru expulzarea „continentalilor”. Nu va fi clară nici situația resortisanților britanici de pe continent! Și pentru ei problemele de mai înainte sun valabile! Nici problema frontierei între Republica Irlanda și Irlanda de Nord nu va fi rezolvată. Acordul din Vinerea Mare care a oferit pacea în ultimii peste 20 de ani este legat de apartenența Marii Britanii și a Irlandei de Nord la Uniunea Europeană!

Theresa May a ieșit ieri cu o declarație dură la reședința ei de la Downing Street nr. 10. A acuzat liderii europeni că nu i-au acceptat planul și că nu au arătat respect față de Marea Britanie prin acest refuz. A amenințat că ea acceptă ideea că o ieșire fără acord nu poate mai mai rea decât o ieșire cu un acord prost pentru Marea Britanie. Părerea ei, interesul ei.

Theresa May vrea ca pentru a a obține mai multă „libertate de mișcare a mărfurilor” britanice și „europene” controlul vamal pentru intrarea produselor din Marea Britanie în Uniunea Europeană să se facă pe teritoriul Marii Britanii, eventualele taxe vamale datorate de exportatori Uniunii Europene să fie colectate de Marea Britanie și vărsate într-un cont al UE. Cum este și normal, liderii UE au respins ideea. Iar asta a fost una dintre ideile de bază ale Guvernului May, idee care are în spate cererile insistente ale celor care lucrează în economia Marii Britanii și care fac parte din lanțul de aprovizionare logistică a producătorilor industriali grei din spațiul UE și Marea Britanie. Respingerea acestei cereri are ca imagine de viitor introducerea controalelor vamale stricte la produsele care vin din Marea Britanie, fie ale producătorilor din Marea Britanie fie ale producătorilor din terțe țări care astăzi își descarcă produsele pentru Uniunea Europeană în Marea Britanie și de aici sunt duse pe continent. Ei bine, revenirea la controlul de frontieră strict pentru produsele care vor trece de o parte și alta a frontierei Marii Britanii cu statele membre ale Uniunii Europene este coșmarul sistemului logistic britanic. Bașca faptul că Marea Britanie nu va mai fi țara de destinație pentru exporturile din statele terțe în spațiul Uniunii Europene. Dispar astfel servicii, locuri de muncă, investițiile neamortizate până în prezent se vor pierde etc.

Unii, de pe insulă dar și de pe continent, au afirmat că ambiția Theresei May de a ține cu dinții de propriile linii roșii trasate imediat după referendumul de acum aproape 2 ani nu i-a permis acesteia să joace ținând cont de posibilitățile pe care soluțiile oferite de negocieri le-au scos la iveală. De asemenea, pe partea britanică, briții brexiști (sunt și continentali brexiști pro-UK!) acuză UE că se cramponează de cele 4 libertăți ce stau la baza formării și evoluției UE în mod ridicol și că nu vor să accepte acele convenții care ar avantaja Marea Britanie - stat terț dar cu aceleași drepturi ca un stat membru.

Jocul britanicilor de a găsi pe altul vinovat de ce li se întâmplă se apropie de sfârșit. Tipul de negociere tradițional britanic în urma căruia Marea Britanie obține ceva mai mult decât celălalt nu a dat roade. Experții europeni de la masa negocierii știu ce să facă. Iar vineri, Theresa May a ajuns la concluzia că strategia adoptată de ea și echipa îi duce la impas. Dacă nu au o soluție care să poată fi acceptată de UE, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi foarte neplăcută. O mare parte a industriei Marii Britanii este dependentă de industria de pe continent. Marile companii din Marea Britanie au dat termene Guvernului May pentru găsirea și negocierea unei soluții care să nu îi determine să își caute o locație pe continent. Respingerea de către liderii UE, la Salzburg, a planului britanic privind „libera circulație a unor mărfuri” și unele măsuri vamale închide „portița”. Relocarea marilor companii din Marea Britanie devine din ce în ce mai sigură. Vor pleca și marile bănci din City-ul londonez pentru că serviciile financiare pentru entitățile din Uniunea Europeană nu vor mai putea fi oferite de la Londra! Vor pleca și fondurile de investiții care astăzi au banii alocați proiectelor de pe continent ... Rămânerea lor la Londra și în Marea Britanie este posibilă însă, costul produselor și serviciilor va crește peste capacitatea lor de a le susține! Marea Britanie devine o țară terță. Iar unele facilități în relația comercială cu Uniunea Europeană pot veni doar după negocierea ulterioară a unui acord complex, pe parcursul câtorva ani, așa cum se întâmplă de obicei. Între timp, UE a încheiat astfel de acorduri cu Canada, cu Japonia și urmează a încheia astfel de acorduri și cu alte state sau uniuni economice mari timp în care Marea Britanie va pierde trena statelor dezvoltate. Orgoliul lor de membri ai cluburilor selecta va suferi crunt. Ei știu că un număr mare de ani vor avea scăderi semnificative ale evoluției economice, avantajele apartenenței la UE și libertatea de a comercializa pe cea mai bogată piață neputând fi găsite în negocierile competitive cu alte forțe economice mondiale! Au primit încurajări de la toate statele unde au testat nivelul de bunăvoință însă au primit răspunsuri descurajante. India, Japonia, China, SUA etc. au pe primul plan colaborarea cu UE și abia apoi cu alții, printre care Marea Britanie.

Să vedem dacă până la mijlocul lui octombrie va fi posibilă realizarea unei înțelegeri. Briții au forțat ducerea UE în criză numai că UE și-a păstrat cumpătul și nu a intrat în jocul britanic. Londra este acum într-o mare criză. Industria germană a automobilelor, cea pe care o tot pomenesc brexiterii că ar fi aliata Londrei a anunțat de mult timp și de mai multe ori că pentru ei, păstrarea UE este obiectivul de bază în politica companiilor lor. Brexit este brexit. Și punct!

Cât este de supărată May puteți citi aici, aici, aici, aici, ...

duminică, 29 iulie 2018

Viktor Orban salută proiectul anti-UE al lui Steve Bannon

Agerpres: „Viktor Orban salută proiectul anti-UE al lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump”

L-am citit, am rumegat informația, am găsit alte materiale, am ajuns la o concluzie. Viktor Orban al Ungariei a devenit sau vrea să devină exponentul extremismului și anti-europenismului în zona central și est-europeană cu tendința declarată de a conduce această zonă. Unificarea „ideologică” este pe primul plan.
„Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a salutat vineri ideea lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump, de a crea un nou grup anti-UE, 'Mişcarea' ('The Movement'), spunând că era timpul ca cineva din SUA să vină în Europa pentru a răspândi gândirea conservatoare în locul valorilor liberale, relatează Reuters.”
Înlocuirea valorilor liberale în Uniunea Europeană înseamnă desființarea Uniunii Europene. Acesta este de fapt obiectivul politicii promovate de Viktor Orban. Dar, el are și altceva de pus în loc, altceva care apare în declarația lui de la Tușnad:

"Acum o suta de ani, Romania a intrat in epoca moderna. (...) Înțelegem ca, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar sa înțeleagă si ei ca pentru noi nu e un moment festiv", a afirmat, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori, Viktor Orban, adăugând ca "de o suta de ani Romania moderna nu stie ce sa faca cu cei peste un milion de maghiari care traiesc aici".

El a mai spus, printre altele, ca Ungaria si-a propus ca pana in 2030 sa devina una dintre cele "cinci cele mai bune tari din Uniunea Europeana, unde merita sa traiesti si sa muncesti", dar si sa contribuie la "ridicarea Europei Centrale", alaturi de tarile invecinate.


"Avem resurse, avem curaj si am aratat vecinilor nostri ca aceia care colaboreaza cu ungurii fac bine. Avem o oferta pentru vecinii nostri, care se concentreaza in ideea sa legam intre noi tarile noastre cu autostrazi, cu cai ferate si (...) retele energetice, (...) sa armonizam dezvoltarea armatelor noastre si sa dezvoltam impreuna economia si investitiile in Bazinul Carpatic.

Deci, avem o oferta - sa construim impreuna Bazinul Carpatic, pe baza respectului reciproc", a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a editie a Universitatii de Vara "Tusvanyos", organizata de Fundatia Pro Minoritate din Ungaria si Consiliul Tineretului Maghiar din Romania.

Viktor Orban poartă, transmite un mesaj: lăsați Uniunea Europeană și să dezvoltăm o altă „Uniune”, o uniunea având ca bază Munții Carpați. O uniunea conservatoare, ostilă liberalismului și orientată către ultra-naționalism. O enclavă, o zonă tampon între Uniunea Europeană liberală și Comunitatea Statelor Independente (uniunea rusă!). O uniune stimulată de Steve Bannon care are ce are, alături de alți strategi americani, cu integrarea deplină a statelor membre ale Uniunii Europene.

Să revenim la Steve Bannon. Agerpres pune în știre ce a luat de la Reuters.
Noul grup, cu sediul la Bruxelles, pe care Bannon l-a ales ca o platformă, urmăreşte să ajute organizaţiile care au aceleaşi poziţii naţionaliste şi anti-imigraţie de pe întreg teritoriul Europei.
Bannon a declarat pentru Reuters că obiectivul este impulsionarea prezenţei anti-UE în Parlamentul European la alegerile din luna mai a anului viitor.
Fondatorul acestui grup a mai spus pentru Reuters că ar vedea şase sau şapte lideri, în special din Italia şi Europa Centrală, care şi-ar putea uni forţele pentru a influenţa deciziile din Consiliul European al şefilor de stat şi de guvern.
Să citim corect inițiativa lui Steve Bannon. Brexit, un proces la care au lucrat atât americanii cât și rușii (!), nu a impulsionat suficient destrămarea Uniunii Europene. Marine Le Pen nu a reușit să preia puterea la Paris și să meargă către ieșirea din Uniunea Europeană. Recomandarea lui Donald Trump adresată lui Emmanuel Macron de a ieși din Uniunea Europeană a fost retorică. Franța, actuala Franță, vrea mai multă Uniune Europeană și nu mai puțină. Chiar dacă pentru asta va renunța la contribuția deplină a unor state din centrul și estul Europei actuale membre ale UE prin reforma UE denumită „uniunea cercurilor concentrice” (pe care nu o apreciez!).

SUA se zbate de mai mult timp să descurajeze integrarea statelor membre în Uniunea Europeană. Atacurile asupra monedei euro, opoziția asupra constituirii unei forțe comune de apărare și securitate a Uniunii Europene, incurajarea formațiunilor politice radicale de dreapta, susținerea ultra-naționalismului, atacurile la adresa statelor membre ale NATO să sporească cheltuielile pentru apărare la 2% și chiar mai mult din partea unor state cu o economie mai puternică, au rolul de a întârzia procesul de închegare european. Trebuie înțeles acest efort al lor pentru că o Uniune Europeană unită, cu o monedă comună, o economie comună, un comerț comun, o apărare și o securitate comună, o politică externă comună reprezintă un actor de nivelul SUA pe scena politică mondială. Ieșirea Marii Britanii din componența Uniunii Europene nu a încurajat destrămarea Uniunii, așa cum au sperat mulți americani și ruși (la fel de afectați ca și americanii de întărirea UE), a dus la accelerarea întăririi acelor componente politice ale Uniunii Europene care, până la Brexit, au fost blocate prin votul Marii Britanii.

Steve Bannon și-a mutat un sediu în Europa, la Bruxelles. Știe că liberalismul european îi va permite să se miște liber în spațiul european și să își susțină ideile. Vede lideri politici în Europa care sunt ostili Uniunii Europene deși țările lor au optat pentru intrarea în Uniunea Europeană. Se va baza pe ei pentru că nu are alte soluții. Va fi în „luptă” cu statele europene care au puterea de decizie pentru a menține Uniunea Europeană unită: Germania, Franța, Spania, Portugalia, Belgia, România, Grecia, Bulgaria, Suedia, Finlanda, Luxemburg, Malta etc. Deocamdată, statele care au la conducere lideri anti-europeni sunt sub presiunea timpului. Opoziția lor la o mai deplină integrare le va ține deoparte de procesul de cristalizare al integrării europene. Țările care au beneficiat de finanțările europene vor avea surpriza să constate că aceste finanțări le ocolesc. Mai ales finanțările private care urmăresc cu predilecția piața europeană și siguranța apartenenței la reglementările Uniunii Europene. Schimbările în politicile interne ale Uniunii Europene pot schimba și mentalitatea populațiilor acelor țări. O mai bună comunicare din partea Bruxelles-ului și a statelor care vor să rămână în Uniunea Europeană și să continue procesul de integrare va schimba procentul pro-european, îl va ridica.

Viktor Orban vine și ne spune că ceea ce face Bannon este bine.
"Suntem aici, aşa cum a spus un american, şi conservatori şi chiar creştin-democraţi. De ce să nu ne facem auzită vocea şi în Europa? Iar un om care gândeşte aşa a venit aici, el fiind fost consilier special al preşedintelui american", a adăugat premierul ungar.
Și comunismul a fost întâi promovat cu vorba până a ajuns la promovarea cu pistolul la tâmplă. Viktor Orban militează pentru soluția impunerii „conservatorismului” în Europa și chiar poate acționa în acest sens prin dreptul de veto pe care îl are Ungaria la luarea deciziilor importante ale Uniunii Europene. Prin Brexit, Uniunea Europeană a „scăpat” de o frână în dezvoltare. Viktor Orban se anunță ca „frâna de rezervă”. Nu am cum interpreta altfel intervențiile lui.

Cât privește România, noi avem o Constituție liberală. Viktor Orban vine și ne spune să ne conectăm, oferta maghiară, să ne dezvoltăm separat de Uniunea Europeană. Confirmă spusele prin acțiunile anterioare: blocarea conductei BRUA! Viktor Orban are tupeul să lucreze pentru separarea centrului și estului Uniunii Europene de Uniunea Europeană pentru a se putea crea o uniune „carpatică” care va cuprinde statele Visegrad și alte state „satelit”, cum ar fi România, Serbia, Ucraina. Este de neacceptat o astfel de propunere. Chiar dacă în vanitatea lui Viktor Orban ar putea închide accesul României spre centrul și vestul Uniunii Europene la frontiera cu România. Și dacă ne uităm cu atenție la faptul că Serbia are o continuitate privind frontiera de vest a României, atunci putem specula că drumul spre vest al României va fi prin aer iar pe uscat prin Bulgaria.

Dar, poate că între timp, la conducerea politică a Ungariei vor veni și oameni care nu își doresc stări de conflict cu vecinii.

P.S. Era să uit.
Așa cum tu, Viktor Orban nu vrei să vezi o Uniune Europeană condusă de Franța, nici eu nu vreau să văd România condusă de la Budapesta!