Relația bilaterală româno-britanică este și rămâne specială

01 Februarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a primit vineri, 1 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe domnul Jeremy Hunt, Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În cadrul discuțiilor au fost abordate aspecte legate de ultimele evoluții privind procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), precum și de relația bilaterală româno-britanică.

În contextul deciziilor luate de Parlamentul britanic la 29 ianuarie a.c. referitoare la continuarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că o retragere fără un acord va avea consecințe negative semnificative atât pentru Marea Britanie, cât și pentru statele membre UE.

Președintele României a arătat că Acordul de Retragere negociat de UE27 și Marea Britanie este cel mai eficient mecanism pentru a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, limitând consecințele negative generate de Brexit și garantând drepturile cetățenilor UE care trăiesc, lucrează sau studiază în Marea Britanie.

În ceea ce privește relațiile bilaterale, cei doi interlocutori au evidențiat dialogul politic foarte bun dintre cele două țări, subsumat Parteneriatului Strategic lansat în 2003 și revizuit în 2011, care a evoluat pozitiv de-a lungul anilor, în principal în domeniile securității și apărării.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că relația bilaterală nu trebuie să fie influențată negativ de procesul Brexit. În acest context, Președintele României s-a exprimat în favoarea consolidării Parteneriatului Strategic bilateral, fiind necesară intensificarea cooperării în domeniul politicii externe, al securității, inclusiv în cadrul NATO și pe Flancul Estic al Alianței. Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea puternică a României, și a sa personală, pentru NATO și relația transatlantică, evidențiind totodată importanța unei împărțiri corecte a responsabilităților (fair burden sharing) în ceea ce privește cheltuielile de apărare. Această abordare a fost împărtășită de ministrul de externe al Regatului Unit, fiind subliniat faptul că ambele state alocă 2% pentru apărare și sprijină ferm consolidarea NATO și a relației transatlantice.

Totodată, Președintele României a menționat susținerea țării noastre pentru întărirea parteneriatului UE-NATO, inclusiv în contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, pledând pentru evitarea duplicărilor și promovarea complementarității, astfel încât să fie atinsă o veritabilă sinergie a eforturilor celor două organizații.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul comunității românești din Marea Britanie la întărirea relației bilaterale și importanța pe care România o acordă protecției drepturilor cetățenilor săi din Marea Britanie, în contextul Brexit. Astfel, Președintele României a evidențiat gradul ridicat de integrare a comunității românești în societatea britanică, precum și valoarea adăugată pe care această comunitate o aduce țării gazdă.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat că protejarea drepturilor cetățenilor români a fost și rămâne principala prioritate pe care România a urmărit-o în cadrul negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Președintele României a menționat că, și în perioada următoare, cetățenii, atât cei europeni din Marea Britanie, cât și cei britanici din UE27, trebuie să rămână o prioritate, scopul fiind acela ca, indiferent de scenariul spre care vor evolua negocierile, efectele negative care ar afecta viețile acestora să fie reduse cât mai mult posibil.

Ministrul de externe al Regatului Unit a exprimat totodată aprecierea deosebită a țării sale pentru eforturile Președintelui Klaus Iohannis privind menținerea și consolidarea statului de drept în România.

Atac legislativ la pudibonzi. Respect pentru mamele care alăptează în public

Deputatul Ovidiu Raețchi are o inițiativă legislativă pentru care are toată stima mea.

Mediafax. Iniţiativă legislativă: Un deputat PNL vrea sancţionarea interzicerii alăptării în spaţii publice

Este susținut de mai mulți parlamentari ai PNL și USR. Hai că se poate!

Din conținutul actului normativ supus procedurii parlamentare se desprinde clar intenția de a proteja mama și mai ales copilul. Iar eu sunt absolut de acord. Cât privește pudibonzii, nu au decât să stea acasă. Este dreptul lor „să se protejeze” de imaginile „dezgustătoare” sau „deplorabile” oferite de un copil care „servește masa” în public, în timp ce face o plimbare. Foarte bună inițiativa!

„Constituie contravenţie şi se sancţionează faptele săvârşite în oricare din următoarele forme:

• evacuarea dintr-un spaţiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spaţiu şi care alăptează un copil de până la 24 de luni; 
• interzicerea în orice mod a alăptării în spaţii publice a unui copil de până la 24 de luni şi 
• refuzul furnizării de servicii unei persoane pentru că alăptează un copil de până la 24 de luni, 

în condiţiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv.”

Iniţiatorul precizează că aceste comportamente aduc atingere dreptului la hrană şi se consideră discriminare. De asemenea, se arată că prevederile legii se aplică indiferent dacă spaţiile publice au prevăzute camere tip „mama şi copilul”, fiind decizia mamei dacă le utilizează sau nu.

Puțin câte puțin ajungem să fim o societate care se respectă și care își respectă viitorul.

COP 21, spre un mediu „sănătos” în viitor. Să vedem cum va fi.

Agerpres (aici).

S-a ajuns la un acord. Reducerea încălzirii globale ca urmare a acțiunii umane. Atât cât aparține oamenilor, cât poluează oamenii. Și poluează. Din cauza lăcomiei.

Mai pe scurt, statele și-au luat angajamentul să scadă, an de an, infestarea aerului cu substanțe care facilitează încălzirea globală. Reducerea emisiilor de carbon devine obiectiv de prim rang pentru fiecare țară. Și nu doar carbonul este ținta !

Practic, statele vor renunța încet și ferm la exploatarea cărbunelui pentru arderea lui în termocentrale, la exploatarea petrolului, la defrișarea pădurilor, la asanarea zonelor umede etc. Mineritul își trăiește ultimele „zile”. Producerea energiei se va duce către energia regenerabilă, nepoluantă. Se va ajunge la folosirea cărbunelui doar ca materie primă în industria chimică însă nu ca sursă de energie, ci ca resursă pentru alte elemente componente. Dacă acele componente pot fi luate din alte materii, mai ușor de exploatat, cărbunele va rămâne ca o rezervă, acolo sub pământ, o rezervă excepțională.

Petrolul are și el zilele numărate. Pe de o parte este din ce în ce mai scump să îl extragi, pe de altă parte sunt descoperiri ale științei și tehnologiei care dau la o parte petrolul ca resursă de energie. Va rămâne și el acolo, în adâncimea pământului, ca resursă strategică de rezervă.

Lemnul este încă exploatat intens. Mult prea intens. În timp ce în Austria, Cehia, Germania etc. sunt declarate din ce în ce mai multe zone ca fiind protejate, s-a reușit reîmpădurirea zonelor defrișate și refacerea mediului, inclusiv a zonelor umede - un documentar despre fluviul ELBA arăta cum s-a refăcut viața de-a lungul acestuia prin protejarea lui, cum după o dispariție în 1934, vidrele au reapărut după 1990, dar și alte viețuitoare deosebit de importante pentru mediul creat de fluviu -, în alte țări unde lăcomia și inconștiența, disprețul față de mediu este mai puternic, zonele de pădure sunt defrișate sălbatic. Noi suntem în această situație.

Cărbunele care se formează din lemn, petrolul care se formează din materia organică animală (de la bacterii, cele mai importante până la organismul animalelor superioare), lemnul pe picior sunt depozite ale carbonului. Și nu doar ele, ci și calcarul dar și alte „pietre”. În dezvoltarea noastră am ajuns să eliberăm într-un ritm accelerat carbonul din aceste rezerve constituite de-a lungul timpului. La concurență cu planeta care, la rândul ei, prin mișcările tectonice și vulcani eliberează în atmosferă cantități imense de „poluanți”, carbonul și sulful fiind pe primul loc.

În acest timp, consumăm și oxigenul, sursă a vieții, prin ardere, în primul rând, ardere intensă a cărbunelui, a petrolului, a lemnului în competiție cu natura. Nimic nu poate fi mai dezastruos.

Procesele naturale de producere a oxigenului sunt perturbate de activitatea umană. Oxigenul consumat pentru susținerea vieții este din ce în ce mai puțin pentru că marii producători - bacteriile din oceane, iarba, copacul, alte forme de viață terestră etc. -, sunt eliminați de activitatea industrială umană, de modul de viață al omului - opulent, peste necesarul de resurse. În atmosferă există mai puțin oxigen ca în alte epoci istorice ale pământului. Plantele și animalele devin mai mici. În zonele în care protecția mediului este mai puternică, surplusul de oxigen are efecte asupra mărimii animalelor, a plantelor specifice zonelor respective. Cresc mai mari, au mai multă putere. Acolo unde oxigenul este mai puțin, plantele și animalele sunt mai mici, mai firave, predispuse la extincție.

Acordul la care s-a ajuns va avea efecte „dureroase”. Dispar activități umane „primitive”. Exploatarea cărbunelui, a petrolului sunt activități „primitive”. Cu toate modernizările tehnologice create de om. Evoluția este în altă formă primitivă însă mult superioară. Exploatarea resurselor de energie oferite de soare și de planetă, în mod direct. Energia solară, energia oceanică, energia apei, energia vântului, energia calorică oferită de scoarța terestră. Peste toate este energia pe care o oferă „hidrogenul”. Este peste tot. Spațiul cosmic este „plin” de el, fie în starea pură fie în combinație cu oxigenul. Apa este comună în univers, este peste tot. Pământul primește hidrogen și apă zilnic din spațiu. Avem o resursă care cere mai multă inteligență și imaginație tehnică creativă.

Să vedem cum va fi. Vreau să cred că noi vom alege calea statelor care renunță la cărbune, petrol, lemn. Să lăsăm carbonul acolo unde procesele naturale îl depozitează. Să lăsăm doar natura să răscolească aceste depozite iar noi să folosim din ce în ce mai mult resursele mult mai ușor de accesat oferite de planetă și sistemul solar.