Brexit la un pas de opoziția cu veto a Spaniei

Agerpres. Fără un acord privind Gibraltarul, summitul european 'foarte probabil' nu se va ţine duminică (premierul spaniol)

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a avertizat vineri că summitul european prevăzut duminică "foarte probabil" nu va avea loc dacă ţara sa nu obţine un acord privind enclava britanică Gibraltar, transmite AFP.

"Garanţiile încă nu sunt satisfăcătoare, deci Spania îşi menţine veto-ul la acordul pentru Brexit"

Declarația premierului spaniol a încins spiritele.

Acordul „convenit” săptămâna trecută este „în dificultate”. Atât pe teritoriul Marii Britanii unde sunt mai multe nemulțumiri, în special a conservatorilor din partidul lui May, dar sunt și în teritorii.

Scoția este nemulțumită că doar Irlanda de Nord va rămâne în spațiul vamal european și nu este inclusă și Scoția. Aliații lui May din Irlanda de Nord sunt nemulțumiți că „au fost părăsiți” de Guvernul May. Asta așa, pe scurt.

Acordul Brexit este sub presiunea parlamentarilor britanici. Dacă nu îl acceptă, Marea Britanie va avea mult mai mult de suferit decât unele state membre ale Uniunii Europene în urma Brexit. Nu va mai exista perioada de „acomodare”, nici pentru economia britanică nici pentru cea a Uniunii Europene. Dacă îl acceptă, UE și Marea Britanie convin ca timp de aproape un an și 8 luni să ajungă la unele acorduri care să atenueze despărțirea. Ar fi bine.

Barnier (dreapta) vorbește cu secretarul de stat al Spaniei, Luis Marco Aguiriano Nalda (centrul) și cu ministrul de externe Josep Borrell, înainte de o reuniune a Consiliului privind Brexit | John Thys / AFP prin intermediul Getty Images

Politico tratează subiectul Brexit mult mai echilibrat decât presa britanică. La presa insularilor am mereu impresia că se produce „acum” o catastrofă.

Mai peste tot am găsit „speranța” că Brexit-ul nu va fi unul „dur”, o prăbușire a tuturor afacerilor și relațiilor între cei de pe insulă și cei de pe continent. Probleme încă mai sunt. Inclusiv Leo Varadkar înclină să accepte ideea că problema frontierei „moi” între Republica Irlanda și Irlanda de nord este posibilă chiar dacă o parte dintre britanici nu văd o problemă în stabilirea unei frontiere „dure” între cele două parți ale Insulei Irlandei.

Totuși, să vedem ce va fi. Deocamdată sunt doar presupuneri ca o consecință a unor declarații politice. Theresa May are enorm de mult de lucru pentru a satisface toate „liniile roșii” (parte dintre ele stabilite chiar de ea!). Din partea UE, poziție constantă, se manifestă dorința de a ajunge la un acord care să satisfacă, pe cât posibil, ambele părți. UE nu se va abate de la principiile care au condus la formarea Uniunii. Iar Marea Britanie va fi, până la urmă, un stat terț care va avea acorduri comerciale cu UE ca un stat terț. Nici mai mult și nici mai puțin.

Actualizare!

Agerpres dă o știre de ultimă oră. Spania și Marea Britanie au ajuns la un acord care rezolvă diferendul între ele astfel că Pedro Sanchez va vota duminică în favoarea Acordului Brexit. Un lucru bun!

România și OCDE

Agerpres. MAE: România a dobândit statutul de participant la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare

„Ministerul Afacerilor Externe a salutat, luni, anunţul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la dobândirea de către România, începând cu luna aprilie, a statutului de participant la Comitetul de Asistenţă pentru Dezvoltare (DAC) al organizaţiei.”

Potrivit unui comunicat remis luni de MAE, în ultimii ani, România şi-a intensificat eforturile de participare la formatele de lucru ale OCDE şi de preluare a standardelor, bunelor practici şi recomandărilor organizaţiei. În prezent, România deţine statutul de participant, asociat sau invitat în 42 de structuri ale OCDE şi a adoptat 35 de instrumente juridice ale organizaţiei.

"Acceptarea ţării noastre ca participant la DAC constituie un atu suplimentar la dosarul de aderare al României la OCDE. În calitate de participant la DAC, România va avea oportunitatea de a se implica activ în dezbaterile din cadrul acestui format, inclusiv în reuniunile la nivel înalt, în subiecte importante din domeniul cooperării pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare", subliniază MAE.

"Suntem bucuroşi să contribuim la activitatea DAC, prin împărtăşirea perspectivei şi experienţei României şi să preluăm din experienţa membrilor Comitetului pe măsură ce dezvoltăm propriile programe şi sisteme de cooperare pentru dezvoltare", a spus Meleşcanu.

Aventura noastră la OECD continuă. Ca să devenim însă membri cu drepturi depline, trebuie să trecem de un obstacol major: Ungaria condusă de Viktor Orban care practică „șantajul internațional” din postura de membru deplin al organizației. După Ungaria se pot lua și alte state care pot găsi cine știe ce interese în România de promovat! Iar asta se petrece pentru că politicienii din coaliția dezastrului național, așa numita „coaliție roșie”, PSD-ALDE-UDMR, s-au pretat la „înțelegeri de culise” cu Viktor Orban în loc să acționeze cu demnitate s-au complăcut în manevre meschine. Pur și simplu au lăsat Ungaria și pe Viktor Orban să își bată joc de România!

De două ori s-a folosit Ungaria de dreptul său de veto când s-a supus la vot aderarea României!

Să nu uităm că Ungaria mai are în mânecă și opoziția la aderarea României la Spațiul Schengen! Pe care îl va folosi dacă România nu va face pe plac revizioniștilor de la Budapesta.

Pe site-ul MAE, este o informare mai largă cu privire la OCDE și apartenența României la organizație. Printre alte avantaje, cu o implicație majoră, este volumul investițiilor străine care se duc către statele membre OCDE! Iar Ungaria a profitat din plin de această apartenență, la fel ca Polonia sau alte state est-europene. După aderarea la OCDE, investițiile străine au fost de aproape 10 ori mai mari ca în perioada în care statele care au devenit membre nu erau membre ale OCDE!

Poate că Ungaria țintește tocmai blocarea acestor investiții posibile către România! De ce nu? De ce să nu fie ea, Ungaria, polul de putere în această zonă? Pentru că Ungaria s-a opus și la aderarea Croației la OCDE. Croația și-a retras candidatura când a văzut opoziția Ungariei.

Cumva, România va trebui să fie mai fermă față de Ungaria. Cu actuala conducere politică în Parlament și la Guvern nu avem decât de așteptat. Să sperăm că noile alegeri ne vor scăpa de ciuma roșie care ne face de râs ca țară pe tot mapamondul.

Brexit. Curtea Supremă a MB dă dreptul Scoției și Țării Galilor să se opună momentului declanșării art. 50

Brexit-ul devine din ce în ce mai interesant. Curtea Supremă a Marii Britanii a decis că ieșirea din Uniunea Europeană are nevoie de o lege a Parlamentului britanic pentru că este un act politic iar Guvernul nu ia decizii politice de o astfel de importanță, chiar dacă are justificarea unui referendum. Guvernul May a declarat recurs care va începe pe 5 decembrie.

Nu a rămas doar doar cu o astfel de problemă Guvernul conservator. A mai apărut una. Fără a nega rezultatul referendumului, Curtea Supremă consideră că Scoția și Țara Galilor se pot opune, prin veto, declanșării procedurii prevăzute de art. 50 al Tratatului de la Lisabona pe motivul lipsei de pregătire pentru ieșirea din UE. Pagubele unui Brexit sunt luate în considerare de fiecare țară în parte. Independent.

Judecarea posibilităților oferite de decizia Curții Supreme a ajuns până la posibilitatea unui vot, în Parlamentul scoțian, de interzicere a Guvernului Scoției de a susține programul promovat de Guvernul Marii Britanii pentru brexit ! Mai pe șleau, Scoția ar putea opune veto permanent sau o perioadă suficient de lungă de timp încât elanul brexit să își piardă din eficiență.

Analiștii de peste Canal, spun că și Irlanda de Nord ar putea lua calea Scoției, ba chiar și Gibraltarul, regiuni care s-au opus Brexit.

Normal, Guvernul May a inițiat recursul.

Pe undeva, analiștii văd că această luptă pro sau contra brexit va duce, posibil, la o opoziție accentuată în Scoția împotriva politicilor din Anglia și a Guvernului Marii Britanii, nefiind exclusă posibilitatea ca un alt referendum scoțian să fie împotriva rămânerii în interiorul Regatului Unit.

Politic, Marea Britanie va rămâne membră a UE, în interiorul unui termen nedeterminat, dar va fi un membru care slăbește. Disensiunile între statele membre ale UK vor face foarte neconvingătoare politica Guvernului Marii Britanii în relațiile cu terții. Este de urmărit.

Brexit a născut o problemă în Uniunea Europeană. Ca orice problemă majoră, fără antecedente, va fi tratată administrativ dar și politic, cu aceeași intensitate. Comisia a instituit un negociator pentru Brexit, care va avea un aparat propriu de funcționari europeni ce vor întoarce problemele Brexit pe toate fețele pentru a preveni pierderile pentru UE. Parlamentul European și-a stabilit propria comisie pentru Brexit. Este mai mult ca sigur că fiecare țară membră a UE și-a desemnat un număr de funcționari care studiază cu atenție relațiile țării respective cu Marea Britanie și care au misiunea de a evalua consecințele Brexitului pentru țara respectivă. Aceste structuri care tratează astăzi Brexit-ul vor rămâne, cumva, în viață și după finalizarea lui. Ieșirea unui stat din Uniunea Europeană devine posibilă, pentru diferite motive. Sunt deja state care și-au rezolvat unele probleme și amenință că „se gândesc” dacă mai are sens să rămână în UE. Bănuiesc că și la nivelul statelor membre ale UE se vor forma structuri permanente care să analizeze eventualele exit-uri,  pentru fiecare țară în parte.

Brexit-ul este o situație excepțională și va fi tratat cu maximă seriozitate. Orice ieșire din UE a unui stat membru reprezintă o pierdere însă, cunoscând pierderile ce se pot naște, știind cum pot fi ele contracarate, efectele negative pot fi reduse. Ce va fi sigur, va fi faptul că un exit va fi tratat sancționatoriu. Marea Britanie nu scapă de așa ceva. De aceea britanicii vorbesc despre posibilitatea de a evita „brexit-ul tare”. Mă gândesc la faptul că cei din insulă speră ca europenii să cadă în butoiul cu fraieri și să trateze de acolo brexit-ul. Puțin probabil.