Theresa May vrea al patrulea vot

skynews-theresa-may-brexit-vote

Agerpres. Brexit: Theresa May va continua eforturile pentru a convinge deputaţii să voteze acordul, respins a treia oară

Costurile Brexit sunt mari. Atât pentru Marea Britanie cât și pentru statele membre UE care au legături economice și comerciale speciale cu Marea Britanie. Deja, Brexit produce „găuri” în economia britanică dar și firmelor de pe continent care au o relație specială cu Marea Britanie. Iar o ieșire fără  Acord ar duce la pierderi și mai mari.

Sper ca Theresa May să reușească. Altfel, consecințele negative se vor amplifica. Cei care vor pierde se zbat să le prevină. Cei care nu le pricep, marginalii, cei care nu cunosc istoria continentului, cei care sunt vrăjiți de spiritul aventurier al unor politicieni susțin Brexit-ul sperând că o lume apusă va reînvia iar ei vor fi marii eroi ai acelei lumi. Am citit că tatăl lui Boris Johnson a replicat unui jurnalist că și înainte de a adera la UE, Marea Britanie a avut o frontieră tare cu Republica Irlanda și că tulburările de pe insula Irlandei nu au afectat prea mult Regatul. Au făcut față așa că știu cum să facă iar față în cazul în care Acordul din Vinerea Mare va fi anulat. Nu mă miră că o parte dintre cei care susțin Brexit sunt dintre cei care au rămas ancorați în trecutul negru, pentru alte populații, al ambițiilor politice. Nu contează ce rezultate negative au acțiunile lor politice pentru alții! Contează doar ca ei să își realizeze ambițiile atât timp cât sunt în viață. În românește, zicala potrivită ar fi „după noi, potopul!”.

Marea Britanie a luptat, pur și simplu, să devină membră a Pieței Comune. A fost refuzată de două ori. Avea nevoie disperată de un partener sigur alături de care să oprească involuția. Britanicii care susțin rămânerea în Uniunea Europeană dar și alți analiști politici din vest atrag atenția că în afara Pieței Comune, Marea Britanie era văzută ca „bolnavul Europei”. Acum sunt, încă, una din puterile economice ale UE. Vor mai fi un timp însă pe măsură ce Uniunea Europeană își va dezvolta economia în statele membre, Marea Britanie va rămâne în urma altor state de pe continent. Franța deja îi trece înainte. Polonia este una dintre țările cu un mare potențial de dezvoltare care „amenință” supremația celorlalte state mari din Uniunea Europeană. Marea Britanie va rămâne, după un număr de ani, o țară terță. Protecționismul economic și comercial promovat cu agresivitate de SUA, China, Rusia și Uniunea Europeană își va pune amprenta. Marea Britanie va fi una dintre țările „libere” care vor căuta să supraviețuiască între marile puteri ale lumii și obligată să accepte condiții pe care astăzi le poate refuza ca membru al UE! După referendum a încercat să resusciteze un „al doilea Imperiu” dar statele care au fost parte a vechiului Imperiu Britanic au refuzat oferta. Marea Britanie s-a trezit în situația în care este considerată doar una dintre țările lumii, nu un lider al lumii. Iar asta doare.

Uniunea Europeană are la baza formării ei conceptul politic al „păcii în Europa”. De aici s-a plecat. De aici a pornit dezvoltarea. De la pacea în Europa. În 75 de ani de pace, Europa a devenit Uniunea Europeană, o uniune a statelor care vor să păstreze pacea. Cei care au inițiat și susținut Brexit au uitat sau nu au înțeles ce este cu Uniunea Europeană. Chiar și cei care astăzi susțin Brexit din postura de expați în Marea Britanie (unii din România) sunt „inculți politic”, teribiliști.

Trag concluzia că britanicii s-au săturat de pacea din Europa. Reacția unor state europene este normală. Ele își doresc ca pacea să continue în spațiul Uniunii Europene și de aceea vor face tot ce este posibil să o asigure. Chiar împotriva ambițiilor politice ale unor parteneri, de va fi nevoie.

Întrevederea președintelui Klaus Iohannis cu prim-ministrul Theresa May

Întrevederea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, doamna Theresa May

14 Decembrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 14 decembrie a.c., la Bruxelles, o întrevedere cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, doamna Theresa May.

Au fost discutate în principal subiecte aflate pe agenda bilaterală și europeană, precum procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele României a exprimat speranța că eforturile Premierului britanic se vor reflecta în ratificarea cu succes în Parlamentul de la Londra a Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, care să asigure o retragere ordonată și certitudine pentru cetățeni și mediul de afaceri. În egală măsură, discuțiile aferente procesului de ratificare trebuie să țină cont de toate elementele care au fost deja agreate cu Premierul britanic prin Acordul de retragere.

Președintele Klaus Iohannis a făcut referire la situația comunității românești din Marea Britanie și faptul că Acordul de retragere va reprezenta un punct important pentru garantarea drepturilor celor, care locuiesc, muncesc sau studiază în această țară. În egală măsură, Președintele României a subliniat importanța respectării principilor nediscriminării, reciprocității depline și tratamentului egal pentru toți cetățenii UE, atât cei beneficiari ai acordului de retragere, cât și cei care se vor stabili pe viitor în Marea Britanie.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a menționat importanța discutării cât mai rapide a acordului privind viitoarele relații UE cu Marea Britanie, ca semnal al angajamentului pe care îl avem pentru menținerea unui nivel de cooperare cât mai ridicat cu partea britanică.

Președintele României a precizat că țara noastră susține pe deplin abordarea Uniunii Europene, care dorește acest parteneriat cuprinzător și ambițios cu Marea Britanie după retragerea acesteia din Uniune, care să acopere domenii diverse, de la cooperarea economică și comercială la politica externă, securitate și apărare.

Premierul Theresa May a apreciat oportunitatea dialogului avut cu Președintele Klaus Iohannis inclusiv din perspectiva retragerii Marii Britanii din UE pe durata mandatului Președintei României a Consiliului Uniunii Europene.

***

Pentru a nu pierde Acordul de retragere din UE și a ajunge la o ieșire fără acord, Theresa May a amânat votarea în Parlamentul UK a acordului după ce a depășit votul de neîncredere din cadrul Partidului Conservator introdus de proprii parlamentari nemulțumiți de rezultatul negocierilor de ieșire din UE.

Pe de altă parte, CEJ a dat o soluție la cererea unor parlamentari scoțieni potrivit căreia UK poate, unilateral, să renunțe la ieșirea din UE, denunțând scrisoarea pentru aplicarea art. 50 TUE.

Reprezentanți ai Cabinetului britanic au anunțat însă că soluția opririi Brexit-ului nu este luată în calcul.

Ambasada României la Londra a comunicat, la rândul ei, că lucrează la un nou acord pentru un parteneriat strategic între România și Regatul Unit, actualul acord fiind sub umbrela apartenenței celor două state la UE. Evident, cu Regatul Unit în afara UE, datele problemei se schimbă. Se va lucra având ca bază Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) în plus existând posibilitatea ca după ce Regatul Unit va încheia tratate cu UE, pe diferite domenii de interes, acordul României cu UK să fie întărit.

Brexit la un pas de opoziția cu veto a Spaniei

Agerpres. Fără un acord privind Gibraltarul, summitul european 'foarte probabil' nu se va ţine duminică (premierul spaniol)

Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a avertizat vineri că summitul european prevăzut duminică "foarte probabil" nu va avea loc dacă ţara sa nu obţine un acord privind enclava britanică Gibraltar, transmite AFP.

"Garanţiile încă nu sunt satisfăcătoare, deci Spania îşi menţine veto-ul la acordul pentru Brexit"

Declarația premierului spaniol a încins spiritele.

Acordul „convenit” săptămâna trecută este „în dificultate”. Atât pe teritoriul Marii Britanii unde sunt mai multe nemulțumiri, în special a conservatorilor din partidul lui May, dar sunt și în teritorii.

Scoția este nemulțumită că doar Irlanda de Nord va rămâne în spațiul vamal european și nu este inclusă și Scoția. Aliații lui May din Irlanda de Nord sunt nemulțumiți că „au fost părăsiți” de Guvernul May. Asta așa, pe scurt.

Acordul Brexit este sub presiunea parlamentarilor britanici. Dacă nu îl acceptă, Marea Britanie va avea mult mai mult de suferit decât unele state membre ale Uniunii Europene în urma Brexit. Nu va mai exista perioada de „acomodare”, nici pentru economia britanică nici pentru cea a Uniunii Europene. Dacă îl acceptă, UE și Marea Britanie convin ca timp de aproape un an și 8 luni să ajungă la unele acorduri care să atenueze despărțirea. Ar fi bine.

Barnier (dreapta) vorbește cu secretarul de stat al Spaniei, Luis Marco Aguiriano Nalda (centrul) și cu ministrul de externe Josep Borrell, înainte de o reuniune a Consiliului privind Brexit | John Thys / AFP prin intermediul Getty Images

Politico tratează subiectul Brexit mult mai echilibrat decât presa britanică. La presa insularilor am mereu impresia că se produce „acum” o catastrofă.

Mai peste tot am găsit „speranța” că Brexit-ul nu va fi unul „dur”, o prăbușire a tuturor afacerilor și relațiilor între cei de pe insulă și cei de pe continent. Probleme încă mai sunt. Inclusiv Leo Varadkar înclină să accepte ideea că problema frontierei „moi” între Republica Irlanda și Irlanda de nord este posibilă chiar dacă o parte dintre britanici nu văd o problemă în stabilirea unei frontiere „dure” între cele două parți ale Insulei Irlandei.

Totuși, să vedem ce va fi. Deocamdată sunt doar presupuneri ca o consecință a unor declarații politice. Theresa May are enorm de mult de lucru pentru a satisface toate „liniile roșii” (parte dintre ele stabilite chiar de ea!). Din partea UE, poziție constantă, se manifestă dorința de a ajunge la un acord care să satisfacă, pe cât posibil, ambele părți. UE nu se va abate de la principiile care au condus la formarea Uniunii. Iar Marea Britanie va fi, până la urmă, un stat terț care va avea acorduri comerciale cu UE ca un stat terț. Nici mai mult și nici mai puțin.

Actualizare!

Agerpres dă o știre de ultimă oră. Spania și Marea Britanie au ajuns la un acord care rezolvă diferendul între ele astfel că Pedro Sanchez va vota duminică în favoarea Acordului Brexit. Un lucru bun!

Brexit fără acord. Aceasta este direcția

Deja am două „puncte de vedere.” Pe do o parte, președintele Klaus Iohannis ne spune că încă nu s-a ajuns la liman. Pe de altă parte, Theresa May spune că nu s-a terminat încă.

Președintele Klaus Iohannis:

"Avem Consiliul European și Summit ASEM. Consiliul European a debutat aseară cu o cină informală care nu a dus niciun progres.

S-a discutar despre Brexit, însă din păcate, momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns la niciun acord. Se va negocia în continuare dar optimismul s-a redus. Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire ordonată a Marii Britanii pentru a începe alți pași"

A fost convenită posibilitatea prelungirii termenului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană?

"Nu, nu s-a convenit. Este o opțiune deocamdată teoretică. Nu am convenit un nou summit, ci dorim să continue discuțiile".

Prim-ministrul britanic Theresa May are un tratament „preferențial” în presa britanică. The Independent scrie:

„„Theresa May a confirmat că intenționează să ceară UE o perioadă de tranziție Brexit extinsă , în încercarea de a elimina impasul în discuții.

Primul-ministru a dat de înțeles că a ridicat ieri posibilitatea de a avea o perioadă mai lungă de timp în cadrul întâlnirilor cu liderii UE.

Sosind a doua zi la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, doamna May a declarat reporterilor că opțiunea a apărut pentru a prelungi perioada controversată, dar că va fi doar "o chestiune de luni".”

Suntem în fața unei nerealizări a unei convenții privind frontiera irlandeză dar, se pare că mai sunt și alte puncte care nu au fost clarificate.

Să ne uităm la timp. Este deosebit de important. Un eventual acord de ieșire convenit de părți va trebui să treacă de parlamentele Marii Britanii și ale celorlalte 27 de state care rămân în Uniunea Europeană, Parlamentul European, Consiliul European. Timpul se strânge și, deja, se intră în criză. Data de 29 martie 2019 este bătută în cuie. Începând cu data de 30 martie 2019, Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene și, cu acord sau fără, va deveni o țară terță. Iar pe insula Irlanda va exista o frontieră. Fie o frontieră „tare” fie o frontieră peste care trecerea persoanelor și bunurilor va avea o reglementare diferită față de frontierele cu alte state terțe.

Theresa May are împotriva sa proprii parlamentari. The Independent scrie:

Perioada - pe parcursul căreia Marea Britanie ar rămâne în totalitate legată de normele UE, fără a participa la actele de decizie ale UE - este extrem de nepopulară cu Brexiteers, care cred că ar face din Marea Britanie un "stat vasal" al blocului.

În plus, în acea perioadă, Marea Britanie nu poate negocia și încheia contracte comerciale internaționale de sine stătătoare. Nu poate fi și sub beneficiul dreptului UE și să aibă un alt statut internațional sub aspect comercial.

Se pare că ne îndreptăm spre un Brexit fără acord. Theresa May nu vrea să renunțe la propunerile ei, Uniunea Europeană nu vrea să pună în pericol principiile Uniunii. Este evident o ruptură pe care cineva o va deconta. Leo Varadkar, prim-ministrul Republicii Irlanda și membrii guvernului său au atras atenția că Marea Britanie va fi țara care va avea cel mai mult de suferit în absența unui acord care să reglementeze viitoarele relații comerciale ale Uniunii Europene și Marea Britanie. Cel puțin pe termen mediu și scurt.

Să vedem ce va fi. Dau crezare lapidarului președinte Klaus Iohannis. Deja pun mari semne de întrebare la informațiile formulate de Guvernul Marii Britanii cu privire la Brexit.

Barnier: manevră de negociator sau propunere surpriză. Theresa May promite blana ursului din pădure?

În Marea Britanie este mare balamuc. Guvernul Theresa May stă pe muchie de cuțit. Se pare că își dorește un acord cu UE pentru a încheia Brexit-ul în condiții cât mai avantajoase însă are o opoziție fermă din partea colegilor conservatori care vor un Brexit „curat”, fără nici un acord dacă UE nu acceptă condițiile lor ca Marea Britanie să aibă un regim preferențial cu privire la libera circulație a mărfurilor.

Agerpres dă știrea (am văzut-o și la alte publicații).

Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas, au indicat miercuri doi diplomaţi europeni, citaţi de AFP.

Problema nerezolvată și care are puține șanse de soluționare în curând este cea a frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord. Obiectivul evitării unei frontiere terestre reale, cu puncte de trecere a frontierei, cu controlul persoanelor la trecerea frontierei, controlul vamal al bunurilor și mărfurilor, controlul sanitar-veterinar și controlul fitosanitar etc. și, deosebit de important, menținerea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord și în care sunt părți Republica Irlanda și UE. Republica Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu au ajuns la un punct de vedere comun.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung ține aproape de evenimente și arată că un document intern al Uniunii Europene a prevăzut prelungirea perioadei de tranziție a Brexit-ului. Aici. Dar, aceeași publicație germană informează că premierul Theresa May a refuzat propunerea. Aici.

The Independent ne oferă scriptul ședinței din Parlamentul Britanic și precizările lui May la cererile lui Corbyn.

Știri Brexit - live: Theresa May insistă că planul său de ieșire din UE nu este mort înainte de a zbura la Bruxelles pentru o întâlnire crucială

Express pomenește de oferta lui Barnier dar și de refuzul lui Theresa May de a lua în calcul o prelungire a negocierilor și a perioadei de tranziție. Aici.

Se pare că atenționarea lui Donald Tusk adresată șefilor de stat și de guvern înainte de întrunirea Consiliului European că cea mai plauzibilă variantă este un Brexit fără acord de ieșire a Marii Britanii din UE are substanță. Theresa May nu renunță la planul său respins de Consiliul European la Salzburg, în urmă cu două luni.

În fața parlamentarilor britanici, Theresa May a promis că nu va exista „o graniță tare” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Informațiile oferite de presa britanică și de oficialii britanici și cele oferite de presa europeană și oficialii UE nu se prea pupă. Va reuși Marea Britanie, încă odată, să impună propria politică sau va avea surpriza să constate că are în față o Uniune Europeană care acționează unitar. A se observa promovarea de către „o anume parte a presei” britanice a declarației lui Trump că abia așteaptă finalizarea Brexit pentru a începe negocierile comerciale cu Regatul Unit. SUA vor export  iar Marea Britanie nu va mai fi legată de standardele europene cu privire la produsele importate așa că nu este exclus ca briții să aibă parte de „puii clorurați” din America!

Sunt tare curios ce va fi. Își va putea respecta angajamentele asumate astăzi în Parlament Theresa May?

Brexit-ul a intrat pe ultima sută de metri. Bruxelles dorește un acord

Presa britanică abundă în materiale despre Brexit. Păreri și păreri. Fiecare își va apropia o părere sau alta. În Marea Britanie, curentele sunt pentru un Brexit „dur”, fără un acord de ieșire din Uniunea Europeană sau dacă există un acord acela să fie favorabil Marii Britanii (ceea ce UE nu acceptă) fie un Brexit „ușor” cu un acord de ieșire care să mențină Marea Britanie într-o legătură cât mai favorabilă cu piața europeană. Cum-necum, toate părțile din Marea Britanie acceptă faptul că Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Dorința unora ca Brexit-ul să fie stopat nu este realizabilă. O revenire este aproape imposibilă în condițiile avute anterior de Marea Britanie în interiorul Uniunii Europene.

Principalele probleme ale premierului Theresa May sunt în propriul partid. Partidul Conservator este scindat. Liderul conservatorilor pentru un Brexit „dur” este Jacob Rees-Mogg care, interesant, și-a mutat o parte a afacerilor în Republica Irlanda pentru a continua să poată acționa liber pe piața europeană. Este împotriva oricărei forme de continuare a unor relații cu Uniunea Europeană sub reglementările vamale europene. Este cel care conduce „protestele” din Partidul Conservator împotriva planurilor lui May pentru un Brexit „ușor”, cel puțin până când se vor echilibra principalele componente ale economiei britanice după Brexit.

Presa britanică susține că Theresa May are propuneri noi pentru a păstra Marea Britanie în zona vamală a UE până în 2020 sau chiar 2021. O trădare, consideră Rees-Mogg. Propunerile lui Theresa May însă au în vedere problema foarte dificilă a evitării unei frontiere „dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, instituirea unei astfel de frontiere punând în pericol continuitatea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord (10 aprilie 1998). Frontiera de 500 km dintre cele două părți ale Irlandei va fi singura frontieră de uscat între Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Aparent, problema este a Marii Britanii și a Irlandei de Nord. Conflictul între naționaliștii catolici și protestanții unioniști din Irlanda de Nord s-a desfășurat pe teritoriul Irlandei de Nord. Vorbim doar despre o aparență pentru că în realitate, o reizbucnire a conflictului între cele două comunități irlandeze ar afecta nu doar Marea Britanie ci și Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene.

Propunerea UE a fost ca Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a UE. Propunerea Marii Britanii este ca întreaga Mare Britanie să rămână în uniunea vamală cu UE însă doar pe componenta liberei circulații a bunurilor și o parte a serviciilor, ceea ce a fost considerat inacceptabil pentru restul statelor membre ale UE. Ar fi o încălcare a Tratatului Uniunii Europene, pe de o parte și un tratament incorect față de o mare parte a statelor membre. Piața comună europeană se menține și se dezvoltă prin contribuția directă, inclusiv financiară, a statelor membre. Propunerea britanică înseamnă că ea, Marea Britanie, ar fi beneficiara unei libertăți europene la a cărei construcție nu participă. Mai mult, Marea Britanie ar avea acces la o libertate europeană fără însă a se supune reglementărilor europene și controlului Curții Europene de Justiție.

Refuzul Uniunii Europene de a se lăsa prostită de britanici a înfuriat durii brexiteri de pe insulă. Previziunile sumbre ale celor care au analizat Brexit-ul și consecințele acestuia au deja „un viitor”. La Bruxelles se încearcă să se găsească orice formă de menținere a unei legături cât mai strânse cu Marea Britanie. Brexit-ul va afecta ambele părți. Este mai mult decât evident că la Bruxelles s-a ales soluția „timpul le va rezolva pe toate”. Opoziția „triumfalistă” a unor naționaliști britanici va dura până când bunăstarea lor „se va subția”. Marea Britanie este dependentă de Uniunea Europeană, în special în domenii foarte sensibile. Economia Marii Britanii este legată de economia Uniunii Europene. Brexit-ul fără un acord de retragere și mai apoi un acord privind relațiile comerciale dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană (diplomația britanică nu a reușit „să disloce” statele membre ale UE pentru relații comerciale viitoare fără „controlul” Uniunii) înseamnă revenirea Marii Britanii la un nivel de dezvoltare anterior, „omul bolnav al Europei”.

Într-un interviu pentru Le Monde, Jean Claude-Juncker a afirmat, cu curaj:

"Cei care mizează totul pe scenariul conform căruia nu vom ajunge la un acord se înşeală. Va trebui să ajungem la un acord. Şi cred că vom ajunge".

Cred că are în vedere faptul că Theresa May va trebui să accepte propunerea Bruxelles-ului inițială. Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a Uniunii Europene. Este în interesul Marii Britanii să evite revenirea la conflictele anterioare. Are în vedere și o atenționare a conservatorilor radicali conduși de Rees-Mogg. Cei care până acum au împiedicat negocierile prin acțiunile politice interne.

Este vorba, până la urmă, de viața a peste 5 milioane de cetățeni! Peste 3 milioane de continentali care au mers în Marea Britanie pentru muncă și care și-au format acolo familii și 2 milioane de britanici care au venit pe continent la muncă sau și-au stabilit reședința în statele europene. Pentru Marea Britanie este vorba de mult mai mult. Iar asta o spun ei, o parte semnificativă a specialiștilor britanici!

O declarație foarte recentă a Cabinetului britanic lasă loc de interpretări. Adresată liderilor conservatori care au amenințat cu demisii dacă Theresa May va accepta propunerile Bruxelles-ului, declarația arată că May va trebui să accepte ceva chiar dacă pe termen foarte scurt:

Premierul britanic, Theresa May, nu va accepta un acord privind Brexitul care să menţină Marea Britanie pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană după data efectivă a ieşirii din UE, a declarat vineri un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de agenţiile EFE şi Press Association.

Problema frontierei irlandeze este cea care o determină să aibă o astfel de abordare. Ce va accepta? Un stat cu două sisteme vamale, cu antecedente în Asia? Irlanda de Nord în uniunea vamală europeană o perioadă de timp până se va găsi o soluție problemei irlandeze?

Marea Britanie își joacă „cartea”. Deocamdată, Bruxelles-ul nu cedează. Cunoaște „jocul” diplomației britanice. Punerea sub presiune a partenerilor pentru a accepta „propunerile britanice” a fost principiul după care Marea Britanie a acționat de-a lungul timpului. Calculele Brexit ale Marii Britanii în această situație însă sunt pe undeva eronate. Jean Claude-Juncker a mai făcut o precizare care ar trebui să dea de gândit Londrei.

"În orice caz, dacă Irlanda se va afla într-o situaţie în care nu va putea accepta soluţiile propuse, nu vom spune: 'Irlanda este pe primul loc' ", a mai spus Juncker, fără a furniza detalii suplimentare.

Dacă nu va accepta soluția Uniunii Europene, Marea Britanie va constata că „Uniunea Europeană este pe primul loc”! Și atunci va exista un Brexit „dur/tare”.

Cineva, la Londra, crede că Uniunea Europeană va ceda. Se înșeală. Din nefericire pentru milioane de oameni.

Franța refuză categoric planul lui Theresa May. Brexitul va fi Brexit

După discursul clar al lui Emmanuel Macron, au intervenit și lămuririle ministrul de finanțe al Franței, Bruno Le Maire. Planul lui Theresa May nu poate fi impus și nici nu poate fi acceptat. Franța, de exemplu, are alte preocupări, legate în special de evoluția Uniunii Europene. Problema Brexit nu este a Franței și nici a Uniunii Europene, este doar a Marii Britanii.

Pentru că nu este acceptabil ca o țară terță să aibă una dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene, ministrul Le Maire spune că ar trebui mers mai departe, cu negocierea tuturor libertăților fără ca Marea Britanie să fie membră a Uniunii Europene. Iar asta duce la un acord tip Norvegia. Ceea ce pentru Marea Britanie este inacceptabil. Ar trebui să accepte deciziile Uniunii Europene fără însă a participa la elaborarea și aprobarea lor!

Pentru Marea Britanie situația devine neplăcută. Bruno Le Maire a declarat că Franța va avea pierderi foarte mici după Brexit, așa că nu este îngrijorată cu privire la viitor. Din partea Franței avem deja o decizie. Dacă Marea Britanie refuză legislația Uniunii Europene și controlul CJUE, Franța nu va da votul pentru un acord care să ofere Marii Britanii favoarea libertății circulației mărfurilor. Iar de aici, încep necazurile. Ieșirea mărfurilor din Marea Britanie către Uniunea Europeană se va putea face de peste tot de pe țărmul Marii Britanii însă intrarea în spațiul Uniunii Europene va fi limitat la porțile de intrare stabilite. Se pare că vor fi doar 2 porturi agreate față de libertatea actuală de a intra pe continent prin oricare port al statelor membre de pe țărmul de vest al UE!

Franța face pregătiri intense pentru un Brexit dur. Aceste declarații trebuie înțelese în acest sens. Franța dar și alte state au interesul ca partea de economie de pe teritoriul Marii Britanii legată de economia continentală să revină pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Pierderile vor fi mari pentru Marea Britanie. Pierd din forța de muncă calificată formată din cetățenii europeni, forță de muncă care a impus noi locuri de muncă pentru nivelele inferioare, în special din zona serviciilor. Calcului britanicilor arată că la un post de lucru de înalt nivel se crează 10 posturi de lucru de nivele inferioare. Oricare expert european revenit pe continent lasă fără loc de muncă 10 lucrători locali. Situația este deosebit de complexă. De aceea se zbate Theresa May să obțină libera circulație a mărfurilor!

Dacă am în vedere că poziția Franței este destul de asemănătoare cu poziția Germaniei, trag concluzia că vor mai fi și alte state din sferele lor de influență care se vor alătura acestor idei. Actualul plan al lui Theresa May a fost „ucis” la Salzburg, cum spun jurnaliștii britanici.

Mai sunt între 4 și 6 săptămâni ca Theresa May să prezinte un alt plan. Chiar dacă a declarat cu ton războinic că liderii europeni ar trebui să „respecte Marea Britanie” prin aprobarea planului ei și că ori acceptă planul ori Marea Britanie se retrage fără un acord, consecințele unei ieșiri fără Acord din Uniunea Europeană sunt prea grave pentru Marea Britanie pentru ca ea și partidul ei să mai poată avea suportul populației la o viitoare campanie electorală. Theresa May și Partidul Conservator sunt la răscruce. Ei au inițiat referendumul, ei l-au desfășurat, ei au promis viitorul strălucit în afara Uniunii Europene. Până acum, strălucirea nu se vede.

Fără tratament preferențial cetățenilor UE

Theresa May; foto Jack Taylor / Getty Images

Premierul britanic Theresa May şi miniştrii săi au convenit ca sistemul de imigrare post-Brexit să se axeze pe atragerea de lucrători cu înaltă calificare şi să nu acorde un tratament preferenţial cetăţenilor Uniunii Europene.

Răspunzând îngrijorărilor unor sectoare din economie, planul susţinut luni de cabinetul May va permite totuşi un acces limitat pentru muncitorii cu calificare redusă. Tot fără un regim preferențial pentru cetățenii Uniunii Europene. Speculativ, jurnaliștii de limbă engleză observă că ar fi posibil ca în urma realizării unui acord Brexit, politica de imigrare a Marii Britanii față de cetățenii europeni să fie „mai favorabilă”.

Din alte informații, se pare că Polonia, prin ministrul economiei, a sugerat ca UE să accepte planul prim-ministrului Theresa May. Cu unele mici modificări, pe ici pe colo, dar care să nu pună în pericol realizarea acordului. Polonia are aproape 1 mil de cetățeni în Marea Britanie iar forțarea plecării acestora din Regat ar bulversa piața forței de muncă din Polonia. Deocamdată, vocea polonezului a fost auzită dar ignorată.

Agerpres după presa de limbă engleză.

Independent are și alte informații care trebuie luate în considerare.
Theresa May a declarat că este de preferat ca Marea Britanie să iasă fără un acord cu Uniunea Europeană decât să iasă cu un acord de liber schimb de tipul celui încheiat de UE cu Canada. Ori UE acceptă planul ei, libera circulație a mărfurilor, ori nimic.

Theresa May nu are de ales. Ori la bal, ori la spital. Președintele Franței, Macron, o face pe durul. Are tot interesul. O parte a băncilor din Marea Britanie și personalul lor lucrativ ar putea veni în Franța. Angela Merkel, cu toate șicanele pe care i le face propriul partid și aliatul bavarez, ține în mână situația: nu este clar ce vrea Marea Britanie! Nu poate avea una dintre libertăți și să le refuze pe celelalte! Evident, viitorul nu sună bine.

Se înțelege că tot jocul are în centru frontiera irlandeză. UE vrea ca Irlanda de nord să rămână în cadrul UE, pe teritoriul Irlandei de Nord, ceea ce duce la instituirea unei frontiere vamale între Marea Britanie și Irlanda de Nord pentru a se evita frontiera terestră (tare) între cele două Irlande. Marea Britanie nu este de acord, califică situația ca un atentat la integritatea teritorială a Marii Britanii și la suveranitatea ei și propune ca UE să accepte încălcarea Tratatului Uniunii Europene stabilind pentru toată Marea Britanie regimul preferențial al liberei circulații a mărfurilor. Cineva trebuie să cedeze sau Marea Britanie va ieși fără un acord. Diferendele vor fi soluționate pe calea dreptului internațional.

"Este o afacere care păstrează uniunea Regatului Unit, integritatea noastră constituțională, este o înțelegere care nu prevede o frontieră tare între Irlanda de Nord și Irlanda, protejează locurile de muncă și ne permite să avem relații comerciale bune cu Europa și cu restul lumii. “ - Theresa May

Își apără și nevoile și neamul, cum spunem noi, însă propunerea ei nu poate fi acceptată. Marea Britanie a ales să iasă din UE. Uniunea Europeană are 4 mari libertăți care îi sunt caracteristice. Se condiționează reciproc. Nu poate exista una fără celelalte trei.  Marea Britanie cere, practic, Uniunii Europene să aibă acces la una dintre libertăți în mod complet fără însă a fi sub controlul juridic al Curții de Justiție a UE. Visul englez. Ceea ce este imposibil. Majoritatea statelor membre înțeleg faptul că de s-ar ajunge la un astfel de acord, excepția cu Marea Britanie va deveni un subiect deosebit pentru discuțiile cu oricare altă putere economică a lumii. Practic, se poate ajunge chiar la destrămarea Uniunii Europene. Nu ar mai exista prea multe motive pentru statele membre de a rămâne în Uniune atât timp cât libertatea de bază a Uniunii poate fi obținută de alte state terțe, fără ca acestea să fie supuse rigorilor Pieței Comune Europene! Marea Britanie va avea propriile reguli privind produsele manufacturate și agricole și nu dorește ca să accepte regulile UE.

Nu știu cine va ceda. Nu cred că interesele Poloniei privind expații polonezi din Marea Britanie pot influența decizia celorlalte state. Industriașii germani de mașini au declarat deja că piața UE este prioritară pentru ei. Pescarii danezi vor înțelege și ei. Chiar și portughezii cu relațiile lor istorice speciale cu Marea Britanie vor accepta că libertatea pe care UE o refuză unui stat terț are o valoare mai mare decât relațiile particulare ale fiecărui stat membru al UE cu Marea Britanie. Există, este adevărat, posibilitatea ca statul membru nemulțumit să iasă din Uniunea Europeană pentru a păstra o relație specială cu Marea Britanie. Este o posibilitate dar nu cred că va fi folosită. Problemele despărțirii de Uniunea Europeană a le Marii Britanii au permis cunoașterea mai bine a Uniunii Europene de către statele membre. Miile de probleme care au cerut o soluție au pus mințile la contribuție. Nu văd ca statele ce s-au dezvoltat datorită apartenenței la Uniunea Europeană să renunțe la dezvoltare!

Brexit pe ultima sută de metri. Theresa May este supărată. UE nu admite afectarea celor 4 libertăți fundamentale ale Uniunii

Theresa May; foto Jack Taylor / Getty Images

După 2 zile petrecute la Salzburg în încercarea de a obține sprijin de la o parte a liderilor europeni pentru propunerea britanică a acordului de plecare Brexit, Theresa May s-a umplut de nervi. Presa britanică toacă și toacă subiectul Brexit zi de zi. Din ce spun internauții care intră pe site-urile britanice, doar în Marea Britanie este nebunia Brexit. În restul statelor europene nu există problema. Sau dacă există, este doar una marginală.

Planul așa-zisului "Checkers" al primului ministru May nu a fost acceptat de liderii europeni. Donald Tusk a declarat că poate fi luat în considerare pentru unele probleme, cum ar fi politica externă, politica de securitate dar în nici un caz nu pot fi acceptate elementele comerciale. Ideea este comună tuturor liderilor europeni care au declarat că Michel Barnier, negociatorul șef al UE, are toate elementele pentru mandatul său așa că ei așteaptă de la el un raport detaliat care să le dea posibilitatea să ia o decizie. Iar Barnier este pe aceeași linie cu Jean-Claude Juncker și Donald Tusk care, la rândul lor, țin cont de interesele majore ale celorlalte 27 de state membre. Marea Britanie nu poate primi mai mult decât oricare altă țară terță. Brexit înseamnă Brexit.

Timpul se scurge. Suntem, acum, în 22 septembrie iar pe la mijlocul lunii octombrie ar cam trebuie să se termine negocierile pentru a se putea convoca un summit al Consiliului European în noiembrie care dea liber unei înțelegeri. Donald Tusk a declarat, tranșant, că nici nu poate fi vorba despre un summit în noiembrie din moment ce în octombrie nu se ajunge la un rezultat! Iar asta înseamnă că Marea Britanie și Uniunea Europeană nu vor semna nici un acord privind rezolvarea problemelor ce se nasc odată cu retragerea Marii Britanii din Uniune.

Asta înseamnă că nu există nici o garanție a recunoașterii datoriilor pe care Marea Britanie le are față de UE obligând UE să înceapă o acțiune în justiție pentru recuperarea sumelor datorate de Marea Britanie, asta înseamnă că și datoriile Marii Britanii către BERD va trebui să fie rediscutate, pentru că BERD poate acorda împrumuturi doar statelor membre, acestea fiind sub supravegherea CJUE, supraveghere de care Marea Britanie vrea să scape imediat ce iese din UE, asta înseamnă că resortisanții din Marea Britanie ai celorlalte 27 de state membre UE nu mai au garanția șederii și lucrului în Marea Britanie. Peste astea, toate contribuțiile lor la sistemele de stat din Marea Britanie sunt puse sub semnul întrebării pentru că prin ieșirea Marii Britanii din UE, sistemul juridic aplicat la încadrarea lor în muncă nu va mai fi valabil, Marea Britanie putând opta pentru orice altceva, inclusiv pentru expulzarea „continentalilor”. Nu va fi clară nici situația resortisanților britanici de pe continent! Și pentru ei problemele de mai înainte sun valabile! Nici problema frontierei între Republica Irlanda și Irlanda de Nord nu va fi rezolvată. Acordul din Vinerea Mare care a oferit pacea în ultimii peste 20 de ani este legat de apartenența Marii Britanii și a Irlandei de Nord la Uniunea Europeană!

Theresa May a ieșit ieri cu o declarație dură la reședința ei de la Downing Street nr. 10. A acuzat liderii europeni că nu i-au acceptat planul și că nu au arătat respect față de Marea Britanie prin acest refuz. A amenințat că ea acceptă ideea că o ieșire fără acord nu poate mai mai rea decât o ieșire cu un acord prost pentru Marea Britanie. Părerea ei, interesul ei.

Theresa May vrea ca pentru a a obține mai multă „libertate de mișcare a mărfurilor” britanice și „europene” controlul vamal pentru intrarea produselor din Marea Britanie în Uniunea Europeană să se facă pe teritoriul Marii Britanii, eventualele taxe vamale datorate de exportatori Uniunii Europene să fie colectate de Marea Britanie și vărsate într-un cont al UE. Cum este și normal, liderii UE au respins ideea. Iar asta a fost una dintre ideile de bază ale Guvernului May, idee care are în spate cererile insistente ale celor care lucrează în economia Marii Britanii și care fac parte din lanțul de aprovizionare logistică a producătorilor industriali grei din spațiul UE și Marea Britanie. Respingerea acestei cereri are ca imagine de viitor introducerea controalelor vamale stricte la produsele care vin din Marea Britanie, fie ale producătorilor din Marea Britanie fie ale producătorilor din terțe țări care astăzi își descarcă produsele pentru Uniunea Europeană în Marea Britanie și de aici sunt duse pe continent. Ei bine, revenirea la controlul de frontieră strict pentru produsele care vor trece de o parte și alta a frontierei Marii Britanii cu statele membre ale Uniunii Europene este coșmarul sistemului logistic britanic. Bașca faptul că Marea Britanie nu va mai fi țara de destinație pentru exporturile din statele terțe în spațiul Uniunii Europene. Dispar astfel servicii, locuri de muncă, investițiile neamortizate până în prezent se vor pierde etc.

Unii, de pe insulă dar și de pe continent, au afirmat că ambiția Theresei May de a ține cu dinții de propriile linii roșii trasate imediat după referendumul de acum aproape 2 ani nu i-a permis acesteia să joace ținând cont de posibilitățile pe care soluțiile oferite de negocieri le-au scos la iveală. De asemenea, pe partea britanică, briții brexiști (sunt și continentali brexiști pro-UK!) acuză UE că se cramponează de cele 4 libertăți ce stau la baza formării și evoluției UE în mod ridicol și că nu vor să accepte acele convenții care ar avantaja Marea Britanie - stat terț dar cu aceleași drepturi ca un stat membru.

Jocul britanicilor de a găsi pe altul vinovat de ce li se întâmplă se apropie de sfârșit. Tipul de negociere tradițional britanic în urma căruia Marea Britanie obține ceva mai mult decât celălalt nu a dat roade. Experții europeni de la masa negocierii știu ce să facă. Iar vineri, Theresa May a ajuns la concluzia că strategia adoptată de ea și echipa îi duce la impas. Dacă nu au o soluție care să poată fi acceptată de UE, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi foarte neplăcută. O mare parte a industriei Marii Britanii este dependentă de industria de pe continent. Marile companii din Marea Britanie au dat termene Guvernului May pentru găsirea și negocierea unei soluții care să nu îi determine să își caute o locație pe continent. Respingerea de către liderii UE, la Salzburg, a planului britanic privind „libera circulație a unor mărfuri” și unele măsuri vamale închide „portița”. Relocarea marilor companii din Marea Britanie devine din ce în ce mai sigură. Vor pleca și marile bănci din City-ul londonez pentru că serviciile financiare pentru entitățile din Uniunea Europeană nu vor mai putea fi oferite de la Londra! Vor pleca și fondurile de investiții care astăzi au banii alocați proiectelor de pe continent ... Rămânerea lor la Londra și în Marea Britanie este posibilă însă, costul produselor și serviciilor va crește peste capacitatea lor de a le susține! Marea Britanie devine o țară terță. Iar unele facilități în relația comercială cu Uniunea Europeană pot veni doar după negocierea ulterioară a unui acord complex, pe parcursul câtorva ani, așa cum se întâmplă de obicei. Între timp, UE a încheiat astfel de acorduri cu Canada, cu Japonia și urmează a încheia astfel de acorduri și cu alte state sau uniuni economice mari timp în care Marea Britanie va pierde trena statelor dezvoltate. Orgoliul lor de membri ai cluburilor selecta va suferi crunt. Ei știu că un număr mare de ani vor avea scăderi semnificative ale evoluției economice, avantajele apartenenței la UE și libertatea de a comercializa pe cea mai bogată piață neputând fi găsite în negocierile competitive cu alte forțe economice mondiale! Au primit încurajări de la toate statele unde au testat nivelul de bunăvoință însă au primit răspunsuri descurajante. India, Japonia, China, SUA etc. au pe primul plan colaborarea cu UE și abia apoi cu alții, printre care Marea Britanie.

Să vedem dacă până la mijlocul lui octombrie va fi posibilă realizarea unei înțelegeri. Briții au forțat ducerea UE în criză numai că UE și-a păstrat cumpătul și nu a intrat în jocul britanic. Londra este acum într-o mare criză. Industria germană a automobilelor, cea pe care o tot pomenesc brexiterii că ar fi aliata Londrei a anunțat de mult timp și de mai multe ori că pentru ei, păstrarea UE este obiectivul de bază în politica companiilor lor. Brexit este brexit. Și punct!

Cât este de supărată May puteți citi aici, aici, aici, aici, ...

Greu la deal cu boii mici

Acordul de ieșire parțial convenit din lipsă de timp pentru a face loc unui eventual acord privind perioada de tranziție a Brexit nu este gata și chiar lasă de înțeles, mai ales din partea insularilor, că nici nu va fi semnat ca document! Nu a fost rezolvată problema resortisanților continentali în Regatul Unit și nici a resortisanților britanici pe continent! Granița irlandeză este neclară iar la Bruxelles se întărește senzația că se va ajunge la o „graniță tare”. Iar dacă granița irlandeză va fi una tare din cauza lipsei unui acord, atunci nici celelalte componente ale acordului de ieșire nu pot fi finalizate.

Astăzi a mai avut loc o rundă de negocieri la Londra. Știre la Agerpres, la Independent, la Express și în alte locuri. De reținut este poziția constantă a lui Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene, că Marea Britanie este cea care cere iar Uniunea Europeană poate fi sau nu de acord. Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană și nu invers. Ca atare, din moment ce nu mai vrea să facă parte din Uniunea Europeană, aceasta nu are nici un interes să acorde facilități unei țări terțe la nivelul drepturilor pe care le au statele membre ale UE! Chiar dacă acea țară terță este fostul membru al UE!

Sun presiunea parlamentarilor conservatori, David Davis și Theresa May cer și cer mereu și mereu favoruri. David Davis este foarte supărat. El și echipa au lucrat intens la „nevoile Regatului Unit” iar Michel Barnier nu vrea să le ia în seamă.

„Marea Britanie a insistat să găsească pentru această perioadă de tranziţie un acord în martie, însă în acelaşi timp interlocutorii noştri au exprimat o serie de dezacorduri pe care le consider a fi substanţiale” a declarat Michel Barnier

Uniunea Europeană cere ca în perioada de tranziţie, pe care ea o consideră ca fiind cuprinsă între data Brexit-ului, la sfârşitul lui martie 2019, şi sfârşitul anului 2020, legislaţia europeană să continue să se aplice pentru Marea Britanie. Însă Londra nu ar vrea să accepte obligaţia de a aplica deciziile luate de cele 27 de state membre în respectiva perioadă.

Miniștrii conservatori și mai ales politicienii susținători acerbi ai ieșirii din Uniunea Europeană sunt furioși pentru că Uniunea Europeană a emis o scrisoare în care a trasat regulile pe care UE le acceptă pentru aprobarea unei perioade de tranziție. Printre ele, una spune că UE va putea aplica „sancțiuni” Regatului Unit dacă una dintre reguli este încălcată. De la acuza că Regatul Unit ar deveni „vasal” al Uniunii Europene pentru perioada de tranziție până la mai vechea himeră a „răzbunării” Uniunii Europene care se vede lipsită de contribuția financiară a Regatului Unit, toate acuzele și răstălmăcirile sunt posibile.

Michel Barnier a declarat tranșant, declarație preluată obsesiv de presa britanică, că dacă aceste dezacorduri persistă, perioada de tranziție cerută de Regatul Unit nu va fi oferită!

Peste toate, Michel Barnier confirmă, prin atitudine, toate semnalele date de instituțiile Uniunii Europene și, mai ales, faptul că Uniunea Europeană a lucrat la documentele necesare pentru a fi capabilă să suporte o ieșire a Regatului Unit fără nici un acord! De exemplu, Banca Centrală Europeană a anunțat, ferm, că nu vor fi permise serviciile financiare pe teritoriul Uniunii Europene din partea instituțiilor financiare cu sediul într-o țară terță. Cu adresă directă, explicită, pentru marile fonduri de investiții și bănci aflate în Regatul Unit, în special a celor comasate în Orașul Londra! Iar serviciile financiare sunt o parte enorm de importantă a economiei Regatului Unit! Nu doar acestea! Regatul Unit are în componenta economică aproape 70% numai servicii, de orice natură. O ieșire fără acord din Uniunea Europeană amputează grav tocmai această ramură a economiei britanice. Cabinetul May are „sarcina” de a salva serviciile Regatului Unit, dependente în marea lor majoritate de relația cu Uniunea Europeană. Dacă Barnier nu se abate de la mandatul primit, Marea Britanie va fi părăsită de marile fonduri de investiții și marile bănci care vor dori să își continue activitatea în spațiul Uniunii Europene. Și, vorba aia, postul unui înalt funcționar (bancar sau de altă specializare) generează alte 8-10 locuri de muncă de nivel inferior! Când ai ca prognoză o pierdere de 30.000 de posturi de înalți funcționari bancari, înmulțești cu 10 și obții o estimare rezonabilă a sutelor de mii de locuri de muncă adiacente care își vor termina existența!

Să vedem ce va fi săptămâna viitoare.

Brexit ia o altă cale ? Ce înseamnă un „Nu” și o cină „de profil”

Urmează Consiliul European unde șeful delegației de negociere a Brexit, francezul Michel Barnier, va prezenta rezultatul negocierilor pentru prima etapă: divorțul.

David Davis, negociatorul șef al Marii Britanii a tot jucat „țurca”. S-a încăpățânat să nu finalizeze „divorțul” și să bage spaima în statele UE foarte, foarte implicate în comerțul cu Marea Britanie. Parțial a reușit. Danezii, belgienii, olandezii, ungurii, nordicii au început să „danseze” pe tema intereselor economice vitale ale țărilor lor față de comerțul cu Marea Britanie. Germania și Franța, alături de care spun briții că ar fi și România, au spus că fără un „divorț” finalizat nu se pune problema trecerii la negocieri comerciale.

Ba cu mingea în curtea unuia, ba cu mingea în curtea altuia citesc astăzi că David Davis are alte opinii, exprimate în Parlamentul englez. Express este destul de darnic.

"La Consiliul European al Uniunii Europene mai târziu în această săptămână, sper că liderii celor 27 vor recunoaște progresele înregistrate și vor oferi (negociatorul UE) Michel Barnier un mandat de a valorifica impulsul și spiritul de cooperare pe care îl avem acum. Acest lucru ne va permite să ... atingem cele mai bune obiective și să ne îndreptăm spre o înțelegere"

Mai mult, Davis neagă faptul că el a avut în vederea un Brexit „fără nici o înțelegere” !

Face referire și la cina la care a participat împreună cu Theresa May ieri, la Bruxelles, pentru o dicuție cu Juncker și Barnier. Iar Juncker a fost de acord cu „accelerarea” discuțiilor pentru „divorț”.

Eu înțeleg că briții s-au alarmat de varianta ca negocierile, fără un rezultat final asupra celor 3 (trei) probleme ale divorțului - frontiera cu Republica Irlanda, drepturile expaților europeni în Marea Britanie și factura Brexit -, să nu ducă la blocarea unei perioade de tranziție în raporturile comerciale, acorduri care constituie principalul obiectiv ale Marii Britanii. Bănuiesc că au sperat ca UE să renunțe la exigențele privind cele trei probleme principale, să cadă la un fel de pace pentru că și UE are interese economice legate de Marea Britanie. Nu le-a mers cu scoaterea din rând a statelor membre. Toate au dat de înțeles că mandatul negocierii este la Michel Barnier care știe ce are de făcut. Imaginea unui Brexit „fără nici un acord”, atât de dorită de unii politicieni britanici dar considerată nefastă de alții, este mai aproape de realizare decât și-au închipuit. Iar asta ar însemna pierderi imense pentru Marea Britanie. Vor fi pierderi și pentru UE dar, cum bine au observat mulți comentatori, pierderile UE se resorb în efortul a 27 de state membre pe când Marea Britanie plătește factura de una singură.

Peste toate vine și știrea difuzată de Oficiul Național de Statistică a Marii Britanii care, făcând niște calcule, a constatat că „averea” Marii Britanii este mai mică cu 490 miliarde lire sterline.

Ținta Marii Britanii este să obțină un acord de ieșire/divorț până în luna decembrie. Elanul „muncitoresc” al acordului până în ziua de astăzi (în octombrie) a picat. Cele trei domenii de bază au niște idei negociate însă nici unul nu are ceva finalizat ! Iar pe procedură, un Acord de ieșire trebuie să treacă prin toate structurile de aprobare ale Uniunii Europene, inclusiv prin parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Nu mai spun de un eventual acord comercial dezvoltat. Mai special, așa, după cum vor briții. Să aibă parte de un comerț favorabil cu Uniunea Europeană fără însă a participa la efortul economic european.

Dacă cei de la Express sunt mai aproape de Guvernul britanic, cei de la Independent sunt mai reticenți. Nu vor să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Să vedem ce se va hotărî pe 20 octombrie la Consiliul European, când se va discuta situația Brexit-ului. Theresa May va participa pentru a susține acceptarea ideii că s-au făcut progrese și că se poate trece la etapa a doua. Spun jurnaliștii britanici. Asta să însemne că briții sunt de acord cu finalizarea primei părți ? Înseamnă că vor completa proiectul de Lege privind părăsirea UE existent în Parlamentul britanic ? Nu de alta, dar parlamentarii au băgat 300 de propuneri ! Va fi interesant de urmărit.

De reținut aspectul important. Britanicii se mișcă foarte repede. Parcă le-a băgat cineva un ardei iute în fund. Iar asta înseamnă că sunt speriați.

Brexit, europenii din Marea Britanie, lege aplicabilă

La Consiliul European care are loc acum, Theresa May a venit cu conceptul ei privind soarta cetățenilor UE aflați la muncă în Marea Britanie după Brexit. Previzibilă concepție.

Marea Britanie nu va obliga, în mod clar, cetățenii UE să plece la finalul Brexit-ului dacă au forme legale de ședere în Regat. Toți cetățenii UE au posibilitatea de a-și reglementa șederea în Marea Britanie potrivit legilor britanice. Agerpres, Le Monde.

Imagine de la Le Monde

Pare a fi totul în regulă însă nu este așa. Se schimbă regimul juridic, substanțial, astfel că sunt rupte legături fundamentale care au determinat alegerea unui loc de muncă în Marea Britanie de către un cetățean al UE.

Theresa May a punctat faptul că regimul juridic al cetățenilor UE care rămân în Marea Britanie la muncă sau ca antreprenori se va supune legislației Marii Britanii și nu legislației europene ! Odată cu finalizarea Brexit-ului, beneficiile jurisdicției UE pentru muncitorii migranți încetează. Iar din ce spune presa britanică că au de gând să facă briții conservatori cu muncitorii migranți din UE, se pare că aceștia vor fi „lucrători musafiri” atât timp cât consideră guvernul că este nevoie. Asigurările sociale, pensiile, asigurările de sănătate etc. vor înceta în momentul în care aceștia vor părăsi teritoriul Marii Britanii. Regimul actual, cel care dădea posibilitatea creionării unui viitor previzibil, dispare. În plus, periodic, cetățenii UE vor trebui să facă dovada că sunt legal în Marea Britanie sub acoperirea unui contract de muncă, altfel fiind considerați în afara legii urmând a fi expulzați. Peste toate, Theresa May este adepta unei interpretări diferite a Declarației Universale a Drepturilor Omului, o interpretare care să permită Guvernului britanic să ia măsurile pe care le crede de cuviință pentru „apărarea interesului național”.

Angela Merkel nu s-a lăsat înșelată de entuziasmul cu care May a tratat problema. Agerpres.

„Este un bun început. Bineînțeles, rămân încă multe, multe alte chestiuni”

Unde May vede o problemă rezolvată, Merkel (nu doar ea !) vede doar începutul problemei. Pentru că May vrea să șteargă cu buretele toate drepturile cetățenilor europeni care au lucrat în Marea Britanie de ani de zile. Nu este vorba despre cetățenii europeni care au lucrat în agențiile europene dislocate în Marea Britanie, aceștia vor veni pe continent odată cu agențiile europene în care lucrează (drepturile lor câștigate ca urmare a muncii prestate nefiind în pericol), este vorba despre lucrătorii și specialiștii cetățeni europeni care lucrează în sistemele publice britanice ! Unii vor fi obligați să renunțe la locurile de muncă pentru că sunt servicii care pot fi ocupate doar de cetățenii britanici după Brexit, astăzi, cât încă Marea Britanie este membră a UE, respectivele locuri de muncă pot fi ocupate și de cetățenii europenei.

Eu văd că Theresa May nu vrea să accepte ca cei care au mers la lucru în Marea Britanie sub protecția legislației europene să rămână beneficiari ai acelei legislații. Mai mult, Marea Britanie vrea să nu mai aibă de a face cu nici o formă de jurisdicție europeană. Iar asta înseamnă că iese din Acordul privind jurisdicția CEDO. Astfel, cetățenii europeni care decid să rămână în Marea Britanie după Brexit nu vor mai beneficia de protecția CEDO în cazul în care drepturile și libertățile lor civile vor fi încălcate.

Am sentimentul că Theresa May și echipa ei tratează problemele Brexit cu superficialitate. Nu văd în profunzimea problemei. În timp ce echipa CE este pregătită să soluționeze problemele cetățenilor UE cu prioritate, echipa UK visează doar la oprirea „migrației muncitorilor” din UE și ieșirea Marii Britanii de sub imperiul legislației europene. Briții vor acces la piața liberă a UE dar nu vor să respecte regulile pieței libere. Dacă nu se trezesc, nu este exclus să iasă din UE fără nici un acord. Vor vedea că nu pot acoperi peste 40% din comerțul lor internațional cu UE cu celelalte acorduri comerciale cu alte state ale lumii.

Pe Marea Insulă de la vest, briții sunt supărați

După „autogolul” dat cu alegerile anticipate, Theresa May este în pericol de a pierde conducerea conservatorilor. Unele sondaje de opinie în rândul conservatorilor arată că 60% dintre aceștia o acuză pe May de eșec. Și ce eșec ! A pierdut majoritatea simplă din Parlament, au picat de la 330 de locuri la 318, fiind obligați să negocieze cu extrema dreaptă irlandeză (DUP) un sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar. Unii politicieni cu greutate consideră că Theresa May este „un politician mort”.

Cât privește aventura „schemei de guvernare” cu DUP, se pare că aici sunt mai multe probleme decât au fost prevăzute. În primul rând, DUP a replicat nervos că nu au ajuns la nici un acord, astfel că se prefigurează un guvern conservator minoritar printr-un acord fără caracter obligatoriu cu DUP. A apărut reacția publică, adunarea a peste 500.000 de semnături pe o petiție în 24 de ore de contestare a unei asemenea alianțe - considerată a fi o întoarcere a Marii Britanii în secolul 17 -, cu accent pe pretențiile pe care DUP le are față de programul de guvernare și chiar față de o viitoare legislație restrictivă cu privire la drepturile și libertățile civile. Pe undeva, irlandezii de la DUP sunt ca un fel de Coaliție pentru Familie din România, cea care vrea să scoată România din secolul XXI și să o ducă în epoca feudală unde Biserica și popimea interveneau în viața privată a oamenilor, în numele lui Dumnezeu, desigur.

Indi spune că între timp, laburiștii primesc noi membri iar sondajele post-alegeri îi duc cu 6% deasupra conservatorilor. Jeremy Corbyn nu exclude noi alegeri anticipate la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, șansele ca Marea Britanie să treacă la o guvernare marxistă fiind mari. Sondajele îi dau lui Corbyn o creștere și mai mare decât a partidului pe care îl conduce, posibilitatea ca el să devină PM fiind foarte mare.

Unii jurnaliști, analiști dar și simpli cetățeni britanici au constatat că aceste alegeri au sancționat ideea lui May de a considera că „este mai bine să încheie Brexit fără un acord decât să îl încheie cu un acord dezavantajos”. Briții îngrijorați de Brexit, speră că Marea Britanie va rămâne, cumva, legată de Uniunea Europeană. Cu toate cele 4 libertăți pe care, la un moment dat, le-au negat. Vocile analiștilor, a colaboratorilor la presa locală, afirmă că Theresa May, de va rămâne PM, va trebui să refacă strategia pentru negocierile cu Uniunea Europeană. Va trebui să meargă către un Brexit slab, un Brexit care să lase loc de „bună ziua”. Iar asta înseamnă că May va trebui să accepte primele puncte din planul de negociere al Uniunii Europene: situația cetățenilor britanici de pe continent și a cetățenilor europeni din Marea Britanie, angajamentele financiare ale Marii Britanii pe programele europene și situația frontierei cu Irlanda. Abia apoi se va putea discuta despre o viitoare relație a Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Sunt excluse, de facto, avantajele pe care Marea Britanie le-a avut în calitate de membru al UE. Toate instituțiile europene se vor retrage pe continent, toate afacerile care privesc piața europeană au nevoie de permis dat pe continent, piața financiară a Uniunii Europene va fi activă doar în locațiile de pe continent sau din Irlanda.

Donald Tusk și Jean-Claude Juncker au transmis lui May că ei sunt gata de negocieri, că ceasul ieșirii Marii Britanii din UE „ticăe” și dacă nu se grăbește, nu este exclus ca Marea Britanie să ajungă la finalul celor doi ani dați pentru negocieri de Tratatul UE să se încheie fără nici un acord. May a anunțat că în două săptămâni vor începe negocierile. Dată fiind situația din Marea Britanie, eu nu bag mâna'n foc !

Între timp, Comisia Europeană s-a pregătit intens pentru a absorbi pierderile pe care Brexit-ul le va genera unor economii europene, a făcut planurile pentru a nu mai lăsa în Marea Britanie nici o industrie legată direct de Uniunea Europeană și nici un serviciu financiar bazat pe euro. Totul se transferă pe continent. În timp ce Marea Britanie este în mare dilemă ce vrea să facă cu acest Brexit, Uniunea Europeană știe deja ce vrea. Nu mai vrea Marea Britanie în UE. Cu sau fără glumă, unele state vechi ale UE au visat la ziua în care Regatul Unit va vrea să plece ! A venit și ziua aia frumoasă a lor. Briții au lucrat pentru ei. Și-au dat singuri cu ... Lucru manual !

Theresa May continuă ca PM

Conservatorii britanici au comis a doua mare greșeală politică. A ieșit la fel de prost ca prima.

David Cameron a promis referendum pentru ieșirea din UE pentru a câștiga alegerile și a deveni PM. A ținut referendumul însă cu dorința de a rămâne în UE. Conservatorii și UKIP au agitat mai mult apele, au mințit mai ceva decât PSD-ul de pe Dâmbovița, au fraierit și au obținut nesperatul „Da”. La fel ca PSD, nu au fost pregătiți să accepte victoria ! Așa că D Cameron și-a dat demisia iar PM a devenit Theresa May. Pro-UE pe timpul campaniei, anti-UE după ocuparea funcției.

Briții care fac analize au observat că Uniunea Europeană a distrus carierele ultimilor PM conservatori britanici - Margaret Thatcher, John Major și acum, Theresa May. Așa spun ei. Probabil pentru că nivelul lor de ambiție în relația cu UE a fost înfrânt. Una au promis, alta au realizat.

A doua mare greșeală a fost încercarea de a obține o majoritate mai mare în Parlament pe motiv de „putere pentru negocierea Brexit”. A obținut doar 318 mandate, cu 8 mandate mai puțin decât necesarul unei majorități normale/simple, astfel că, deși au câștigat alegerile, au ajuns la mâna irlandezilor de DUP, care a luat 10 mandate și care îi oferă o majoritate de doar 3 mandate ! La discuțiile  cu Regina, a trebuit să dea asigurări că DUP nu va impune politicile anti-avort și anti-LGBT pe care le promovează !

DUP este calificat ca un partid de extremă-dreapta care nu crede în schimbările climatice, pe lângă cele pentru care Regina a cerut clarificări, dar mai are și apetența pentru grupări para-militare. Briții vorbesc că ar fi un partid tip „Donald Trump”.

Guy Verhofstadt, în stilul caracteristic, a calificat rezultatul alegerilor ca „un autogol pentru Theresa May”.

Donald Tusk a felicitat-o pentru renumirea ca PM și a invitat-o să se întoarcă la Brexit, pentru UE este interesată de Brexit și rezultatul negocierilor.

Nigel Farage o acuză pe May că nu crede în Brexit și de aceea a pierdut în fața lui Corbyn.

Fiecare cu durerea lui. Important este ce va face May mai departe. Unii analiști britanici au ajuns la concluzia că May va trebuie să își rescrie strategia de negociere a Brexit. Pentru că procesul de negociere va avea și consecințe imediate, indiferent dacă se adoptă o linie dură sau mai puțin dură. Pe măsură ce negocierile vor continua și pe măsură ce UE va arăta că nu renunță la piața unică europeană iar UK nu are cum să beneficieze de ceva care aparține comunității europene, finanțele și industriile care vor să continue să existe pe piața europeană de 450 mil de consumatori se vor muta pe teritoriul UE.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană se așteaptă să reprimească pe cetățenii europeni aflați acum în Marea Britanie și care urmează să părăsească insula. Singura soluție pentru UE, cât de cât satisfăcătoare, este să scoată din Marea Britanie toate locurile de muncă generate de apartenența Regatului la UE și să le aducă pe continent pentru europeni.

Va fi greu pentru UE, dar și mai greu va fi pentru briți.

Marea Britanie alege, astăzi, între conservatorism și marxism

Brexit a dus la aceste alegeri anticipate. Theresa May vrea mai multă putere în Parlament pentru a avea mai multă „putere” în negocierea Brexit. Jeremy Corbyn, liderul Partidului Muncii, vrea și el Brexit (voința poporului), dar vrea unul mai ... de Doamne ajută.

Diseară vom afla ce au ales briții. Pentru că, evident, sunt în fața unei alegeri care îi poate duce la prima monarhie socialistă din Europa, mai ceva ca monarhiile din Suedia și Norvegia.

Jeremy Corbin este un marxist. Din cel înflăcărat. Britanicii spun că are priză la electoratul tânăr cu ideile lui de dezarmare nucleară (chiar unilaterală !), solidaritatea cu palestinienii, solidaritatea cu radicalii irlandezi (extremiștii !), drepturile animalelor, drepturile homosexualilor, controlul asupra economiei, creșterea asistenței sociale etc. Centriștii din partid nu prea sunt de acord cu el dar sunt vehemenți împotriva conservatorilor lui May.

May a luat decizia de a face din Marea Britanie un stat forte pe plan mondial prin separarea de Uniunea Europeană. Numai că de la referendumul pentru Brexit, mai ales de la scrisoarea prin care a inițiat art. 50 din TUE, știrile care tot vin și vin nu sunt dintre cele mai bune. Marea Britanie va avea mult de lucru pentru a reface ce se va desface prin Brexit. Va pierde din veniturile asigurate de apartenența la UE. O parte a electoratului englez va trebui să aleagă. Vor marxismul promovat de Corbyn sau rămân cu conservatorii la putere și vor căuta să se descurce, cel puțin pe termen scurt.

Liberal democrații britanici, propun ca Brexitul să fie blocat. Sunt singurii care afirmă că vor denunțarea scrisorii de intenție a lui May însă sunt prea mici și prea slabi pentru a se bate cu laburiștii și conservatorii.

Eu sper să câștige conservatorii. Un stat marxist în Marea Britanie ar fi peste poate.

L-am auzit pe Putin adresându-se colaboratorilor: tovarăși ... Cum ar fi un dialog între Putin și Corbyn ? Între tovarășul Putin și tovarășul Corbyn !

Modelul „Brexit” începe să arate ca dracul

Ieri, la Londra, au fost Jean-Claude Juncker și Michel Barnier (negociatorul șef al CE pentru Brexit). O cină de lucru cu Theresa May și alți responsabili britanici pentru Brexit.

Cina „constructivă”, după cum o declară insularii, nu le-a priit, bag seamă. Jean-Claude Juncker și francezul Barnier nu au mers să promită altceva decât se va decide la Consiliul European. Plastică este afirmația comisarului european al Pieței interne și al Industriei, Elzbieta Bienkowska, care a declarat în ziarul german Die Welt că Londra nu poate avea "untul și banii pentru unt". Agerpres.

Juncker și Barnier au mers să testeze „piața”. Trei obiective majore sunt în atenția UE:
1. drepturile cetățenilor europeni după ieșirea Regatului Unit,
2. viitorul serviciilor financiare și
3. factura separării.

Uniunea Europeană oferă Regatului Unit o soluție pentru soarta expaților UE la lucru în Regatul Unit în contrapartidă cu soarta expaților britanici care lucrează în statele membre ale Uniunii Europene. Acordarea, de către Regatul Unit, a dreptului de rezidență permanentă expaților europeni care au trăit legal în ultimii 5 ani în Regat contra unei măsuri similare în statele membre ale UE pentru expații britanici. Este o problemă serioasă pentru că brexit-erii sunt ferm hotărâți să îi dea afară din Marea Britanie pe continentali dacă nu obțin cine știe ce avantaje cu ocazia Brexit.

Foarte dureroasă pentru Marea Britanie va fi problema viitorului serviciilor financiare. Una dintre pozițiile care s-au impus în linia de negociere a UE pentru Brexit o constituie scoaterea de pe lista de negociere a Brexit a serviciilor financiare. Agerpres. Motivarea este de bun simț: „orice acord de liber schimb care ar permite Londrei — cel mai mare centru financiar din Europa — accesul în continuare la piețele europene este condiționat de acceptarea standardelor de reglementare și supraveghere ale Uniunii”. Pentru Regatul Unit situația este inadmisibilă. Pentru Uniunea Europeană este imposibil altfel. Ba, mai mult, o astfel de facilitate este urmată, obligatoriu, de acceptarea de către Marea Britanie a libertăților fundamentale ale UE.

Factura separării va fi dureroasă. Dureroasă rău. Nota de plată calculată de cei de la Bruxelles are o sumă de 60 miliarde euro. Problema ar fi cum ar fi dacă problema ar rămâne în negociere după ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar nu se va ajunge acolo. Iar semnalele că nu va fi așa cum doresc briții avem de peste tot.

Angela Merkel s-a adresat Budestagului și a pronunțat niște decizii. Ale Germaniei dar și ale Uniunii Europene, ale fiecărui stat în parte. Problemele enunțate de Merkel sunt cele pe care fiecare țară membră și le dorește. Agerpres.

O țară terță nu va beneficia de aceleași drepturi sau de drepturi mai avantajoase ca o țară membră

Poate vă gândiți că toate acestea sunt evidente, însă trebuie să o spun clar, din păcate, deoarece am sentimentul că unii din Marea Britanie au încă iluzii

A crede că Marea Britanie ar putea obține avantaje mai mult sau mai puțin echivalente, după ieșirea din UE, cu cele de care beneficiază astăzi "ar fi pierdere de timp"

Discuțiile privind angajamentele financiare ale Marii Britanii față de Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la începutul negocierilor privind Brexit-ul. Marea Britanie va trebui să își clarifice modul "în care vede viitoarele relațiile" cu UE înainte ca negocierile privind ieșirea din blocul comunitar să înceapă

Această ordine de desfășurare a lucrurilor este 'ireversibilă'

Fermitatea Angelei Merkel s-a manifestat și față de Donald Trump care visa că va încheia acorduri comerciale separate cu fiecare stat al UE care îi prezintă interes. Am citit undeva că Donald Trump a întrebat-o pe Angela Merkel de 11 ori dacă Germania încheie un acord comercial separat cu SUA. De 11 ori a primit un răspuns negativ. Se pare că Trump a înțeles că SUA va trebui să încheie un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană dacă vrea comerț liber. Mai mult, Merkel i-a spus că nici cu Marea Britanie nu poate încheia un acord funcțional cât timp Regatul Unit face parte din Uniunea Europeană. Hm ! Regatul Unit ar înăspri dialogul de ieșire din UE dacă ar face ceva de genul acesta, bașca ar avea probleme la negocierea după ieșirea efectivă a unui acord de liber schimb cu UE.

Ieșirea Marii Britanii din UE este o mare pierdere. Mie îmi displace profund situația. Guvernul de la Londra urmărește, zilnic, starea populației cu privire la Brexit și acțiunile guvernului. Numărul celor care consideră Brexit a urcat, cu câteva procente peste numărul celor care sunt de acord cu Brexit-ul. Pe măsură ce se clarifică problemele generate de Brexit, din ce în ce mai mulți britanici constată că viața lor nu va mai fi la fel. Nu vor muri de foame, să fie clar, dar sunt printre cei mai mari exportatori de produse alimentare în UE.

Brexit-ul are și o parte bună. Arată celorlalte state consecințele și se observă o reținere a scepticilor în a amenința cu ieșirea din UE. Dacă pentru Regatul Unit este atât de „complicat”, cum ar fi pentru o țară mai mică ? Brexit-ul întărește, paradoxal, Uniunea Europeană. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța este un rezultat al Brexit, în parte. Europenistul Emmanuel Macron are toate șansele să câștige chiar dacă euro-scepticii și anti-europenii care au dat votul la primul tur au acoperit aproximativ 45 - 48% din voturile date !

Agricultorii francezi au primit o informație de atenționare de la comisarul european pentru agricultură, irlandezul Phil Hogan, că dacă vor vota pentru Le Pen, vor pierde sprijinul financiar european de aproximativ 25.000 de euro/fermă, în caz de „Frexit”. Iar mare parte dintre votanții Marinei Le Pen vin din zona rurală !

Brexit-ul ne arată o Mare Britanie în dilemă. Mare dilemă

Ce se întâmplă în Uniunea Europeană și în vecinătatea ei este de interes pentru noi. Un interes imediat. Ce se întâmplă în alte părți ale lumii, reprezintă un interes dacă ne afectează o relație economică sau afectează pe unul dintre partenerii noștri. Un partener afectat de o situație conflictuală în cealaltă parte a lumii se va concentra pentru soluționarea acelei situații iar relațiile noastre vor intra în amorțire. Cămașa este mai aproape de corp ca haina !

Cu Regatul Unit avem o relație specială. Este bine să știm cât mai mult despre ea pentru că nu este doar o relație generată ca urmare a apartenenței noastre și a lor la Uniunea Europeană și NATO. Nu este vorba doar de migrația muncitorilor români în Marea Britanie - acolo sunt studenți români, acolo sunt oameni de afaceri români, acolo sunt medici români și personal medical de susținere, acolo sunt oameni de știință români etc. Este vorba de mult mai mult. Este vorba despre o relație specială a noastră, a românilor, cu englezii. O relație care a făcut ca britanicii să vină în România ca parte a migrației forței de muncă în interiorul Uniunii Europene însă au venit și britanici care au ales să rămână în România, țară pe care ei o consideră a doua lor casă. Mai puțini decât românii plecați în Regatul Unit însă suficienți să poată fi dați ca exemplu.

Relația specială ar trebui văzută și în interiorul NATO. Mai peste tot unde acționează forțele militare sub drapelul ONU sau al NATO, românii sunt în „echipă” cu americanii și englezii. Iar o astfel de relație crează legături extrem de puternice.

Limba engleză a devenit cea mai vorbită limbă străină de către români. Am ajuns la situații jenante, pentru noi, când se introduc proiecte de legi în Parlament ce conțin termeni în limba engleză, când termenii folosiți în limba română sunt explicați de autori după conținutul lor din dicționarul limbii engleze. Am ajuns în situația jenantă în care executivul și legislativul impun, prin lege, o struțo-cămilă lingvistică, romgleza.

Brexit-ul  ne interesează enorm de mult. Va avea consecințe pe care astăzi nu le putem evalua corect pentru că nu știm cum se va termina procesul de negociere. Oricum, din punct de vedere al relației econnomice, avem garanția că nu vom fi foarte afectați. Comerțul nostru cu Regatul Unit este foarte slab. Suntem prea departe sau produsele lor nu mai ajung până în România ?

Voi scrie mereu despre Regatul Unit preluând ce scrie presa. Nu „presa” din România. Ci presa aia care merită numele.

RFI. Alegerile anticipate nu rezolvă enigma Brexitului (The Times)

Presa britanică de unde face selecția RFI este ne arată că gestul politic al premierului Theresa May a luat cumva prin surprindere. Evident, funcție de orientarea politică a redacțiilor, părerile sunt de la laude la critici.

Bombă politică sau nu, alegerile anticipate mai mult complică Brexit-ul decât îl simplifică. Mandatul puternic pe care îl vede Evening Standard este doar o iluzie. Mandatul pe care este posibil să îl obțină conservatorii prin câștigarea alegerilor anticipate nu modifică cu nimic determinarea Comisiei Europene să apere interesele de orice natură ale celorlalte state europene rămase în Uniune. Nu Uniunea Europeană este ținta alegerilor anticipate ci Scoția, Irlanda de Nord, opozanții Brexit-ului din Marea Britanie, liderii diferitelor domenii de activitate care reclamă pierderile pe care Marea Britanie le va suferi în urma Brexit-ului: învățământ, cercetare științifică, industria aero-spațială, finanțele, industria farmaceutică, construcțiile etc. În fața lor May va avea un cuvânt mai greu de spus dacă va câștiga alegerile ! Și Tsipras s-a lăudat că referendumul grec i-a dat „puteri” suplimentare pentru negocierea datoriei Greciei cu Uniunea Europeană. Așa puteri i-a dat că a trecut la executarea tuturor condiționărilor creditorilor și la respectarea reglementărilor Uniunii cu privire la administrarea finanțelor publice. Văd că briții au și ei momente de pierdere a lucidității.

Imediat după anul 2000, la o discuție liberă cu colegii și prietenii germani, am întrebat cum vor rezolva problema „Anglia”, cârcotașă și în opoziție cu toate inițiativele de întărire a Uniunii Europene. Germanii, hâtri, au spus că „trebuie scos dopul și insula se va scufunda singură”. Înclin să cred că momentul a venit. Brexit-ul este o procedură de scoatere a dopului de către britanici, fără ajutorul germanilor sau al altor competitori continentali. La noi, o astfel de situație ar fi tradusă prin „tăierea crengii pe care stăm”, din răzbunare față de copac.

The Guardian, ostil Brexit, o acuză pe Theresa May că prin alegerile anticipate „dă o lovitură de stat”. Acuza este și mai dură prin formularea „Theresa May folosește democrația pentru a o ucide mai bine” ! The Guardian prezice amplificarea diviziunilor din Regatul Unit ceea ce poate avea ca rezultat în viitor spargerea Regatului ! Deși nu este cazul, totuși, nu pot să nu observ că și Erdogan s-a folosit de democrație pentru a obține puteri mai mari într-o Turcie care părăsește democrația pentru a trece la autocrație. Metoda este deja comună tuturor democrațiilor la un moment dat !

Nu vreau să văd totul în „negrul” prezentat de presa britanică. Consider că undeva, într-un colțișor ascuns din guvernul britanic, există și variante care să salveze viitorul. Cu sau fără rămânerea în Uniunea Europeană. Există varianta ca Regatul Unit să rămână în piața unică europeană,  cu pierderile de rigoare, desigur, dar nu ruptă total de piața unică așa cum proclamă naționaliștii. Pentru că, să fie clar, Regatul Unit este dependent de piața unică europeană, majoritatea comerțului se face cu Germania, Olanda, Belgia etc. iar o ieșire completă ar duce la instituirea regimului vamal și a reglementărilor de protecție a producătorilor europeni în fața producătorilor britanici deveniți „terță țară” ! Marea Britanie va umbla în viitor să obțină cote mai mari de export a produselor sale pe piața UE !

Ce vor face laburiștii și liberal-democrații dacă vor putea forma ei guvernul după anticipate ? Vor ieși din UE, vor face un nou referendum pentru rămânerea în UE, vor alege ca Regatul Unit să se alăture Elveției și Norvegiei ? Naiba știe. Acum este mare balamuc pe insulă.

May a reușit. Parlamentul a aprobat alegerile anticipate.

Agerpres. UPDATE Parlamentul britanic a aprobat convocarea alegerilor anticipate

Cu 522 de voturi pentru și doar 13 împotrivă, Parlamentul insularilor a aprobat anticipatele.

Theresa May a justificat necesitatea anticipatelor motivând că are nevoie de un mandat puternic pentru a negocia Brexit-ul cu Comisia Europeană. Ea îi acuză pe laburiști și pe liberal-democrați că vor să împiedice ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Să vedem, la alegeri, care va fi părerea britanicilor. Pentru că, să nu uităm, ce nu este interzis, este permis ! Iar Tratatul Uniunii Europene nu interzice „răzgândirea” statului care a făcut anunțul că vrea să părăsească UE ! Ca atare, o altă scrisoare, de „răzgândire” de această dată, va reface „starea de membru” a Regatului Unit la Uniunea Europeană. Cei care se vor grăbi să dea cu parul să fie liniștiți. Pot considera că eu „curăț pușca și vorbesc prostii”.

Să observăm că laburiștii și liberal-democrații au votat „pentru” chiar dacă în sondajele de opinie conservatorii au un avans semnificativ ! Oare de ce ?

Eu constat că britanicii au ajuns la calcule foarte complicate privind consecințele Brexit. Și-au făcut modele matematice în funcție de evoluția viitoare a afacerilor lor după părăsirea Uniunii Europene. Din câte înțeleg, vârful, bijuteria economiei britanice nu se simte de loc bine. Buricul financiar al lumii noastre dă semne de mare suferință. Are și de ce. Pleacă „magnetul”, agenția europeană de reglementare financiară pe continent iar marile bănci internaționale își vor muta sediile active acolo unde agenția europeană se va muta. Va pleca și agenția europeană a medicamentului și la fel ca la „banul ochiul dracului” vor pleca și firmele care o înconjurau. Normal, vor rămâne în Regatul Unit băncile și firmele de medicamente care există acum dar vor avea alt rol. Se vor adresa pieței britanice, se vor supune reglementărilor britanice, altă viață, altă traistă.

Cei din învățământ, marile universități, au reclamat că vor pierde granturile europene pentru cercetare și vor pierde și studenții. Două lovituri dintr-un foc. Cercetarea și învățământul sponsorizat din fonduri europene. Ba, cu cercetarea științifică este și mai grav ! Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană înseamnă și ieșirea din programele spațiale ale Uniunii Europene ! Acum, Marea Britanie are o felii serioase din aceste programe. Este evident că tot ce există în Marea Britanie va fi retras pe continent. Construcție, cercetare științifică, cercetători etc. Nasol ! Nu mai spun de felia „Airbus” care prin retragere pe continent va lăsa peste 4000 de șomeri calificați în industria aeronautică. Și câte or mai fi legate de aceste programe aero-spațiale !

Cei din sistemul de sănătate și-au făcut și ei calcule. Ies din sistemul european și au probleme de reorganizare la nivelul statului britanic. Unii jurnaliști și analiști insulari spun că sistemul este supraevaluat. Hm ! A primit prea mulți bani ? Urmează o reducere a lui ?

Agricultura Țării Galilor va fi și ea în suferință. Este subvenționată de Comisia Europeană. Așa a reușit să trăiască până acum. Guvernul May nu i-a mai garantat subvențiile după părăsirea Uniunii Europene.

Să speculeze laburiștii și liberal-democrații aceste semne de întrebare ? O campanie anti-conservatori - pe tema Brexit-ului tare -, ar putea să schimbe opinia alegătorilor britanici. Mai ales dacă li se va spune că există șansa ca Brexit-ul să nu se finalizeze. Părerea mea, nu dau cu parul.