Bruxelles, AmCham EU, alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis

10:20 | 21 martie 2019 | Uniunea Europeană
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susținut joi, 21 martie ac, la Bruxelles, Regatul Belgiei, o prezentare în cadrul conferinței anuale Transatlantice organizate de AmCham EU.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii tradusă din limba engleză:

„Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Îmi face plăcere să fiu oaspete al Camerei de Comerț Americane din Europa și să mă adresez acestei audiențe distinse.

Permiteți-mi să încep prin a lăuda rolul important pe care îl joacă AmCham în sprijinul cooperării transatlantice.

Voi susține astăzi că o puternică cooperare transatlantică a fost întotdeauna și rămâne o condiție esențială pentru prosperitatea economiilor noastre și a cetățenilor noștri. În ciuda tuturor lucrurilor, parteneriatul transatlantic rămâne o relație strategică crucială pe plan mondial. În mod colectiv, țările noastre reprezintă de departe cel mai influent grup de țări din lume. Dar asta nu ar trebui să fie un motiv de satisfacere.

România este pe deplin angajată într-un puternic parteneriat transatlantic, o strânsă cooperare între Uniunea Europeană și Statele Unite și între Uniunea Europeană și NATO. Ca partener strategic al Statelor Unite, România își vede mandatul la conducerea Consiliului Uniunii Europene ca o oportunitate de a promova o agendă de cooperare UE-SUA pozitivă.

Dragi musafiri,

Relația transatlantică este un proiect fără precedent de pace, prosperitate și libertate, o ancoră a stabilității globale și motorul prosperității noastre comune. O Europă puternică, unită și de succes din punct de vedere economic rămâne o necesitate pentru Statele Unite. Securitatea și prosperitatea Europei sunt indivizibile din cauza securității și a prosperității Americii.

Relația economică dintre Statele Unite și Europa este cea mai mare și cea mai importantă din lume.

Comercializăm în fiecare an aproximativ un trilion de dolari în valoare de bunuri și servicii - adică aproape o treime din totalul comerțului global. Comerțul dintre noi creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului - aproximativ 7 milioane în Statele Unite și 5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Pentru a spune pur și simplu, Europa este bună pentru afacerea americană și suntem bucuroși să vedem că se întâmplă acest lucru. Peste 70% din totalul investițiilor străine directe din SUA provine din Europa. Avem un parteneriat comercial echilibrat și care funcționează pentru ambele părți.

Este adevărat că UE exportă mai multe bunuri către SUA decât importă, dar situația este inversată în ceea ce privește serviciile. Fiecare parte are avantaje competitive, dar, împreună, cu siguranță suntem mai puternici decât suma părților noastre.

Doamnelor si domnilor,

România consideră că multilateralismul și ordinea internațională bazată pe reguli reprezintă pietre de temelie importante ale securității și prosperității noastre colective. Acestea sunt acum cu atât mai necesare în orice moment în trecut, tocmai pentru că trebuie să gestionăm schimbarea. În cazul în care sunt necesare ajustări, trebuie să încercăm să acționăm cât mai mult posibil în cadrul instituțional existent.

Sistemul comercial multilateral reglementat de OMC a fost baza prosperității în Europa, SUA și în întreaga lume. Cu toate acestea, acceptăm nevoia de schimbare.

UE va trebui să își adapteze politica comercială la apărarea intereselor noastre strategice și să reflecte noile realități din economia globală, împotriva practicilor care denaturează comerțul.

România sprijină modernizarea sistemului multilateral în cadrul OMC. Este nevoie de o mai mare transparență și de stabilirea unor mecanisme de abordare a tensiunilor comerciale într-o etapă timpurie între parteneri. Deși această lucrare nu este ușoară, ea rămâne esențială și poate fi mult mai eficientă în contextul unui efort comun cu SUA și alți parteneri asemănători.

Dialogul strategic transatlantic privind comerțul, inclusiv în contextul unui viitor parteneriat în domeniul comerțului și investițiilor, ar trebui să continue într-un mod constructiv și pozitiv.

Dragi prieteni,

Nu trebuie să uităm niciodată unde sunt minunile noastre. Cred că este nevoie de o re-angajare a SUA în Europa în domenii strategice, cum ar fi energia, noile tehnologii și infrastructura critică. În mod crucial, este necesar să se consolideze cooperarea privind securitatea informatică și viitorul infrastructurii noastre digitale.

Bazându-ne pe punctele forte, trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a sprijini antreprenoriatul și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, ca o strategie de creștere pe termen lung. Antreprenorii joacă un rol crucial în dezvoltarea competitivității economice a viitorului.

Cooperarea strategică în domeniul energiei trebuie intensificată. Statele Unite pot juca un rol major în securitatea energetică a continentului nostru. Companiile americane propun o revoluție energetică în America, o dezvoltare care se poate dovedi un punct central pentru securitatea energetică europeană și opțiunile energetice regionale.

Încurajez companiile americane să-și asume un interes solid și pe termen lung pentru omologii lor europeni și oportunitățile de afaceri din această parte a Atlanticului.

În acest moment, permiteți-mi să evidențiez Summit-ul de inițiativă al celor Trei Mări pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa a instituit un cadru pentru angajamentul central și est-european cu UE și SUA pentru a promova interconectivitatea regională în domeniul energiei, al transporturilor și al sectorului digital.

Salutăm inițiativele de afaceri și de investiții din regiune, care vor promova în continuare creșterea economică și vor crea parteneriate pe termen lung între țările noastre.

Doamnelor si domnilor,

Nu există nici o îndoială că lumea suferă schimbări profunde. Apar noi actori, modele de schimbare a schimburilor comerciale și dinamice noi se formează în demografie. Ne confruntăm cu provocări importante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, terorismul și populismul. În plus, noile tehnologii modifică modul în care trăim și geopolitica pare să joace un rol mai mare decât oricând altcineva de la războiul rece.

În timp ce ne confruntăm cu dificultățile, trebuie să ținem cont de ceea ce ne leagă. Unele dificultăți ar putea fi transformate în oportunități.

Un astfel de exemplu este în domeniul securității și apărării. Acest domeniu este cu atât mai important într-o lume cu instabilitate sporită și provocări pentru securitate, care au potențialul de a afecta negativ economiile noastre.

Dificultăți economice reale sunt resimțite de prea mulți cetățeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului. Trebuie să acționăm împreună și să dovedim că există un viitor pentru toți, fără ca nici un cetățean să rămână în urmă.

Modificările dăunătoare generate de economia globală se lovesc de anumite secțiuni vulnerabile ale societăților noastre și, în special, de comunitățile clasei muncitoare. Trebuie să recunoaștem dificultățile lor și să fim pregătiți să luăm decizii îndrăznețe pentru a ne asigura viitorul nostru comun.

Aceasta ar trebui să includă apropierea politicilor și a deciziilor politice de cetățenii noștri și de nevoile acestora. Doresc doar să subliniez importanța crucială a investiției în tineretul nostru, a dezvoltării abilităților necesare pentru a se adapta la această lume în schimbare rapidă.

Doamnelor si domnilor,

Dragi prieteni,

Deși nu vom fi niciodată liberi de provocări și dificultăți, cred că împreună putem depăși orice obstacol, cu puțină înțelepciune și moderare colectivă.

În timp ce strânsa noastră alianță politică, economică și strategică este rezultatul unor interese comune reciproc în întreaga istorie recentă, ceea ce ne leagă cu adevărat sunt valorile noastre comune.

Aș dori să felicit AmCham UE pentru investițiile sale continue în viitorul relației transatlantice. Nu veți fi dezamăgiți, fiți siguri!

Mulțumesc foarte mult!"

Coșmarul Viorica Dăncilă la Bruxelles. Acum vrea să combată Holocaustul și să îmbogățească limba

Viorica Dăncilă la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare
a Victimelor Holocaustului, Bruxelles

”În luna martie 2019, vom organiza un eveniment care-și propune să contribuie la sprijinirea combaterii negaționalismului și a Holocaustului, prin reuniunea la București a reprezentanților celor mai relevante muzee guvernamentale din Europa și nu numai, în domeniul istoriei Holocaustului.”

Coșmarul continuă. Viorica Dăncilă ... este un coșmar exportat de coaliția PSD-ALDE-UDMR pe marile scene politice ale lumii.

Acum își propune să combată Holocaustul în Europa, prin acțiuni în România! Pentru a fi și mai „teribilă”, a inventat un nou cuvânt pentru limba română: „negaționalismul”!

Bine, putem încerca să o înțelegem. Punerea întrebărilor și căutarea răspunsurilor ajută la menținerea activității creierului. Chiar și atunci când ne aplecăm asupra absurdului lingvistic.

Ce a gândit „madam”?! Vrea să combată „naționalismul”? Vrea să combată „negaționismul”? Cred că s-a gândit la amândouă și le-a combinat. Și a ieșit capodopera. Păi, de ce nu a continuat cu „negaHolocaustul”?! Măcar să facă o treabă de la cap la coadă.

Sper ca membrii Academiei Române să nu o ia în considerare și din cauza unor interese meschine să ne trezim  cu noi cuvinte adăugate dicționarului român ca urmare a „creațiilor” Vioricăi Dăncilă. Atât mai trebuie să ajungem la situația absurdă să adăugăm la marii noștri înaintași, la cei care au construit limba „cea română” pe Viorica Dăncilă”! 😂😂😂

Întrevederea președintelui Klaus Iohannis cu Angela Merkel

Întrevederea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel
13 Decembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut joi, 13 decembrie a.c., o întrevedere cu Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

În cadrul întâlnirii au fost abordate tematici de actualitate ale agendei europene, cu accent pe reflecția privind viitorul Europei, viitorul Cadru Financiar Multianual, problematica Brexit și gestionarea migrației la nivel european. Discuțiile au evidențiat specificitatea contextului european actual, marcat de procesul Brexit și perspectiva alegerilor europene, precum și complexitatea dosarelor aflate pe agenda europeană și necesitatea de asigura o gestiune cât mai eficientă a acestora.

Președintele Klaus Iohannis și Cancelarul Angela Merkel au discutat despre Summitul informal privind viitorul Europei de la Sibiu, din 9 mai 2019, care va avea un rol important în conturarea viitoarei Agende strategice a Uniunii, menite să ghideze acțiunea UE pentru perioada 2020-2024, să consolideze unitatea între statele membre și să asigure sprijinul cetățenilor pentru proiectul european. Totodată, ambii lideri au evidențiat necesitatea transmiterii cu această ocazie a unei viziuni clare asupra viitorului Uniunii, pe baza consolidării unității între statele membre.

În ceea ce privește negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, a fost subliniată importanța obținerii în timp util a unui acord pentru a transmite un mesaj pozitiv cetățenilor europeni cu privire la capacitatea Uniunii de a consolida proiectul european.

Președintele României și Cancelarul german au exprimat dorința comună de a încheia într-o manieră ordonată procesul de retragere a Marii Britanii din UE. Cei doi înalți oficiali au apreciat că Acordul de retragere agreat la nivel politic de către Uniunea Europeană și Marea Britanie rămâne cel mai eficient instrument pentru limitarea consecințelor negative ale Brexit pentru ambele părți și pentru asigurarea certitudinii juridice pentru cetățeni și mediul de afaceri. Totodată, a fost subliniat faptul că ratificarea Acordului de retragere va permite construirea unui viitor parteneriat ambițios între UE și Marea Britanie.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat angajamentul și implicarea României, ca viitoare Președinție a Consiliului UE, în avansarea agendei europene în perioada următoare, precum și necesitatea de a avea o cooperare foarte strânsă cu toți partenerii europeni, în acest sens.

La rândul său, Cancelarul Angela Merkel a asigurat de deplina susținere pe care Germania o va oferi României pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în contextul bunei cooperări între România și Germania în domeniul afacerilor europene.

Klaus Iohannis, Bruxelles, 25 noiembrie 2018, Brexit

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European
10:20 | 25 Noiembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut duminică, 25 noiembrie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), o declarație de presă înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună dimineața!

Astăzi avem o singură temă pe ordinea de zi, este discuția asupra proiectului de Acord de retragere, acordul Brexit. Trebuie să înțelegem bine despre ce este vorba.

Plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană are două faze importante: retragerea și relațiile viitoare, care vor fi stabilite ulterior. Deci astăzi vorbim despre Acordul de retragere, este foarte important, fiindcă fără un astfel de Acord nimic nu rămâne stabilit între Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Acest Acord a fost negociat îndelung, în detaliu. UE 27, deci noi care rămânem în Uniune, am stabilit o echipă de negociatori cu un negociator șef, domnul Barnier, echipă care a făcut o treabă foarte bună. Noi i-am sprijinit, în același timp am avut grijă ca punctele care ne interesează pe noi să fie bine clarificate în acest proiect de Acord și, până în acest moment, pot să spun că suntem mulțumiți de proiect. Deci, proiectul reflectă toate preocupările noastre și soarta românilor din Marea Britanie, finanțarea bugetului Uniunii Europene și multe, multe alte lucruri. Este un Acord care are vreo 500 de pagini și opinia noastră este că proiectul e bun, merită mers mai departe.”

Jurnalist: Deci drepturile românilor sunt protejate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Drepturile românilor, dacă acest Acord se aprobă, sunt perfect protejate. Deci, încă o dată, sub rezerva aprobării Acordului, dacă acesta intră în vigoare, pentru noi este foarte potrivit. Vă mulțumesc!”

Bruxelles, Klaus Iohannis, declarație de presă înaintea Consiliului European

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la reuniunea Consiliului European
10:20 | 18 Octombrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 18 octombrie a.c., la Bruxelles, o declarație de presă înaintea participării la reuniunea Consiliului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună dimineața! Bine ați venit! Avem Consiliul European și Summitul ASEM. Consiliul European a debutat aseară cu o cină informală care nu a dus la niciun progres. S-a discutat despre Brexit, însă, din păcate, se pare că momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns la niciun acord. Se va lucra în continuare, se va negocia în continuare, dar optimismul s-a redus, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Vă așteptați ca lucrurile să schimbe în cadrul discuțiilor de zilele acestea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă alți pași. Toată lumea speră ca negocierile să reintre într-un ritm care permite un progres.

Jurnalist: S-a convenit asupra prelungirii termenului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Nu s-a convenit. Este o opțiune, sigur, deocamdată teoretică, nu am luat-o în discuție, nu am convenit un nou summit, ci dorim să se continue negocierile așa cum au început și, la un moment dat, au funcționat chiar bine lucrurile.

Jurnalist: Pe temele de astăzi ale Summitului privind migrația, care este poziția României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Migrația, securitatea internă, politica externă sunt temele din această dimineață. Aici nu apar noutăți, practic formalizăm discuțiile de la Summitul de la Salzburg, care s-au concentrat mai degrabă pe teme uzuale. Nu au fost contradicții, ne-am înțeles atunci și, cum am spus, vom formaliza o colaborare mai strânsă, pe cât posibil o legislație care permite eliminarea conținuturilor teroriste din internet, colaborare mai strânsă în chestiuni de protecție civilă. La politică externă, sigur, sper cel puțin eu, să abordăm chestiuni de extindere, chestiuni de sancțiuni, dar nu prevăd evoluții deosebit de importante. În final, la dejunul de lucru, vom avea o discuție de tip Euro summit, în format extins, cu participarea tuturor, și a noastră, ceea ce e foarte bine. Evident, voi sublinia că România dorește să între în zona Euro, dorește o abordare serioasă, sustenabilă și aceste lucruri vor fi consemnate.

Jurnalist: Sunteți optimist cu privire la reușita țării noastre la a intra în Zona Euro?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fără îndoială, trebuie să facem diferența între rezultatele concrete pe care le avem acum și care se lasă așteptate. Deci, nu suntem într-o perioadă în care intrarea în Zona Euro este iminentă, dar este un obiectiv foarte important al României și se va realiza. Nu se va realiza foarte curând, fiindcă lucrurile se mișcă încet la noi.

Jurnalist: Cum comentați faptul că în recentul Eurobarometru în România, la două luni înainte de preluare Președinției, percepția românilor privind apartenența la Uniunea Europeană cunoaște un trend descendent și o susținere în declin de la 59% la 49%?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta nu este o veste bună, dar cum știm, aprecierea unei națiuni asupra problemelor europene ține, de regulă, de problemele interne, mai mult decât de problemele europene și confuzia generală creată de coaliția PSD-ALDE, modul lipsit de transparență în care se legiferează, dezbaterile interminabile pe justiție, unde, de asemenea, PSD-ALDE abordează o conduită total contrară așteptărilor populației și ale partenerilor europeni, toate acestea au dus și la reacții ale partenerilor europeni și întreaga situație, care este nemulțumitoare, probabil a dus la această scădere. În evaluarea mea, este o scădere temporară şi, în măsura în care reușim să ne revenim acasă, să începem să legiferăm transparent, să discutăm unii cu alţii, să abordăm o atitudine de bună guvernare – adică guvernarea să se facă pentru cei guvernaţi, nu împotriva celor guvernați –,  atunci cred că şi atitudinea față de Europa va reveni la, zic eu, cote normale de peste 50%.

Jurnalist: Probabil ați văzut Ordonanța de urgență care modifică recent promulgatele Legi ale justiției. În ce măsură credeți că afectează funcționarea DNA și a celorlalte parchete?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această ordonanță este foarte îngrijorătoare. Aici avem chiar mai multe lucruri de discutat şi n-aș vrea să intru în multe detalii, o să o fac când ajungem cu toții  acasă, dar câteva idei merită menționate. Bunăoară, pensionarea magistraților este o chestiune pe care eu am semnalat-o, am solicitat Parlamentului o reluare a discuției, o reevaluare. N-a făcut-o, ca, după aceea, ministrul Justiției să vină fără nicio explicație, netransparent, fără consultări publice, ca să schimbe aceste articole. Dar măcar dacă le-ar fi schimbat, în sensul să fi rezolvat problema, nu a rezolvat nimic, pur și simplu, le-a amânat. S-au introdus, peste noapte, noi condiții pentru procurori, chestiuni care nu au fost discutate în Parlament şi care nu au fost pregătite. Se ignoră avize ale CSM. Iată de ce am spus că nu se legiferează corect. Lumea se așteaptă, şi pe bună dreptate, ca legiferarea să se facă într-un mod transparent, după consultări şi, sigur, ținând cont şi de opiniile sistemului. Or, se vede că această coaliţie PSD-ALDE şi Guvernul lor nu doresc să legifereze nici transparent, nici să se consulte cu partenerii. Nu este calea bună, nu este calea care va duce la pace socială şi nici măcar nu va rezolva problemele din Justiție.

Jurnalist: Vă așteptați sau chiar îi cereți Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională această Ordonanță? Aveți motive să credeți că sunt elemente de neconstituționalitate acolo? De exemplu, referitor la eventuala retroactivitate...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, nicio lege nu este retroactivă și nicio ordonanță de urgență, dar știm că deja sunt solicitări la Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constituţională şi, cum aceste solicitări au venit din sistem, eu voi aștepta evoluțiile în continuare și, după aceea, vom putea să intrăm mai mult în detalii.

Jurnalist: În privința numirii la șefia DNA, veți accepta propunerea venită din partea ministrului Justiției, respectiv numirea Adinei Florea la șefia DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot așa, în pregătirea unei discuții pe care o vom face acasă. România nu poate să facă pași înapoi în lupta anticorupție. Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva! Ne dorim, îmi doresc o luptă anticorupție serioasă. Pentru asta, DNA are nevoie în frunte de o persoană independentă, o persoană hotărâtă să-și asume această luptă dificilă, grea, dar o luptă dreaptă. Nu este posibil să facem pași înapoi în lupta anticorupție, unde România ajunsese să fie dată exemplu pozitiv. Este clar că aici apar, de asemenea, probleme grave în felul cum se aplică procedurile. Avem un aviz negativ de la CSM, aviz care conține câteva lucruri care trebuie să ne dea foarte, foarte mult de gândit. Chestiunea mă preocupă si voi face declarații pe această chestiune când ne întoarcem în țară. Iar până atunci, am solicitat departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri, după care putem să vorbim mai mult, Dar, încă o dată, nu voi accepta nimic ce reprezintă un pas înapoi în lupta anticorupție din România.

Jurnalist: Și din punctul dumneavoastră de vedere, o eventuală numire a Adinei Florea ar reprezenta un pas în spate? Ați apucat să vorbiți, o cunoașteți, ce părere v-ați făcut despre ea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cunosc persoana. Nici nu cred că este nevoie acum să cunosc persoana. Voi studia documentele înaintate pentru nominalizare, după care o să vorbim acasă mai multe. Mulțumesc! O zi bună!

Consiliul European, Bruxelles, 17-19 0ctombrie

Comunicat al Administrației Prezidențiale.

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European şi la cel de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM)
12 Octombrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va participa la Bruxelles, în perioada 17-19 octombrie a.c., la reuniunea Consiliului European, precum şi la cel de-al 12-lea Summit Asia - Europe Meeting (ASEM). De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, Președintele României va participa și la Summitul Euro în format extins.

Temele de discuție de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relațiile externe ale Uniunii.

Referitor la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, Președintele Klaus Iohannis va reitera sprijinul Românei în vederea agreării Acordului de retragere cât mai curând posibil și va sublinia că țara noastră este în favoarea unui proces ordonat și previzibil privind Brexit, care să constituie ulterior baza pentru stabilirea unei relații viitoare cât mai apropiate între UE și Marea Britanie.

Totodată, Președintele României va sublinia că țara noastră își dorește încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relațiile viitoare și identificarea unor noi modalități de colaborare între Uniunea Europeană și Marea Britanie în arii prioritare, precum securitatea, apărarea și politica externă, domenii în care contribuția britanică este substanțială.

Referitor la migrație, Președintele Klaus Iohannis va susține necesitatea unui dialog intensificat cu statele de origine și tranzit ale migranţilor, în care accentul să fie plasat pe dezvoltare, educație și construirea capacităților.

Președintele României va exprima susținerea țării noastre pentru consolidarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, menționând că România a avut constant o contribuție substanțială la activitatea acestei agenții.

În domeniul securității interne, Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța implementării instrumentelor legislative și non-legislative destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul Uniunii Europene. Totodată, Președintele României va evidenția faptul că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și va reafirma sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european de a consolida reziliența Uniunii în fața amenințărilor hibride.

Joi, 18 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins. Cu acest prilej, Președintele României va menționa că țara noastră susține obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare urmărind îndeaproape impactul tuturor inițiativelor care vizează această zonă, având în vedere obiectivul României de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

În zilele de 18 și 19 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la lucrările celui de-al doisprezecelea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM).

Summitul, cu tema „Parteneri globali pentru provocări globale”, va reuni cei 53 de parteneri ASEM, vizând un angajament sporit al statelor partenere din Europa și Asia în abordarea problemelor complexe într-un context global în continuă schimbare.

Principala temă a dezbaterilor este conectivitatea la toate nivelurile - politic, economic, cultural, digital, instituțional și interuman - pentru a transmite un mesaj consolidat de recunoaștere a interdependențelor în creștere între cele două continente.

Brexit-ul a intrat pe ultima sută de metri. Bruxelles dorește un acord

Presa britanică abundă în materiale despre Brexit. Păreri și păreri. Fiecare își va apropia o părere sau alta. În Marea Britanie, curentele sunt pentru un Brexit „dur”, fără un acord de ieșire din Uniunea Europeană sau dacă există un acord acela să fie favorabil Marii Britanii (ceea ce UE nu acceptă) fie un Brexit „ușor” cu un acord de ieșire care să mențină Marea Britanie într-o legătură cât mai favorabilă cu piața europeană. Cum-necum, toate părțile din Marea Britanie acceptă faptul că Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană. Dorința unora ca Brexit-ul să fie stopat nu este realizabilă. O revenire este aproape imposibilă în condițiile avute anterior de Marea Britanie în interiorul Uniunii Europene.

Principalele probleme ale premierului Theresa May sunt în propriul partid. Partidul Conservator este scindat. Liderul conservatorilor pentru un Brexit „dur” este Jacob Rees-Mogg care, interesant, și-a mutat o parte a afacerilor în Republica Irlanda pentru a continua să poată acționa liber pe piața europeană. Este împotriva oricărei forme de continuare a unor relații cu Uniunea Europeană sub reglementările vamale europene. Este cel care conduce „protestele” din Partidul Conservator împotriva planurilor lui May pentru un Brexit „ușor”, cel puțin până când se vor echilibra principalele componente ale economiei britanice după Brexit.

Presa britanică susține că Theresa May are propuneri noi pentru a păstra Marea Britanie în zona vamală a UE până în 2020 sau chiar 2021. O trădare, consideră Rees-Mogg. Propunerile lui Theresa May însă au în vedere problema foarte dificilă a evitării unei frontiere „dure” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, instituirea unei astfel de frontiere punând în pericol continuitatea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord (10 aprilie 1998). Frontiera de 500 km dintre cele două părți ale Irlandei va fi singura frontieră de uscat între Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Aparent, problema este a Marii Britanii și a Irlandei de Nord. Conflictul între naționaliștii catolici și protestanții unioniști din Irlanda de Nord s-a desfășurat pe teritoriul Irlandei de Nord. Vorbim doar despre o aparență pentru că în realitate, o reizbucnire a conflictului între cele două comunități irlandeze ar afecta nu doar Marea Britanie ci și Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene.

Propunerea UE a fost ca Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a UE. Propunerea Marii Britanii este ca întreaga Mare Britanie să rămână în uniunea vamală cu UE însă doar pe componenta liberei circulații a bunurilor și o parte a serviciilor, ceea ce a fost considerat inacceptabil pentru restul statelor membre ale UE. Ar fi o încălcare a Tratatului Uniunii Europene, pe de o parte și un tratament incorect față de o mare parte a statelor membre. Piața comună europeană se menține și se dezvoltă prin contribuția directă, inclusiv financiară, a statelor membre. Propunerea britanică înseamnă că ea, Marea Britanie, ar fi beneficiara unei libertăți europene la a cărei construcție nu participă. Mai mult, Marea Britanie ar avea acces la o libertate europeană fără însă a se supune reglementărilor europene și controlului Curții Europene de Justiție.

Refuzul Uniunii Europene de a se lăsa prostită de britanici a înfuriat durii brexiteri de pe insulă. Previziunile sumbre ale celor care au analizat Brexit-ul și consecințele acestuia au deja „un viitor”. La Bruxelles se încearcă să se găsească orice formă de menținere a unei legături cât mai strânse cu Marea Britanie. Brexit-ul va afecta ambele părți. Este mai mult decât evident că la Bruxelles s-a ales soluția „timpul le va rezolva pe toate”. Opoziția „triumfalistă” a unor naționaliști britanici va dura până când bunăstarea lor „se va subția”. Marea Britanie este dependentă de Uniunea Europeană, în special în domenii foarte sensibile. Economia Marii Britanii este legată de economia Uniunii Europene. Brexit-ul fără un acord de retragere și mai apoi un acord privind relațiile comerciale dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană (diplomația britanică nu a reușit „să disloce” statele membre ale UE pentru relații comerciale viitoare fără „controlul” Uniunii) înseamnă revenirea Marii Britanii la un nivel de dezvoltare anterior, „omul bolnav al Europei”.

Într-un interviu pentru Le Monde, Jean Claude-Juncker a afirmat, cu curaj:

"Cei care mizează totul pe scenariul conform căruia nu vom ajunge la un acord se înşeală. Va trebui să ajungem la un acord. Şi cred că vom ajunge".

Cred că are în vedere faptul că Theresa May va trebui să accepte propunerea Bruxelles-ului inițială. Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală a Uniunii Europene. Este în interesul Marii Britanii să evite revenirea la conflictele anterioare. Are în vedere și o atenționare a conservatorilor radicali conduși de Rees-Mogg. Cei care până acum au împiedicat negocierile prin acțiunile politice interne.

Este vorba, până la urmă, de viața a peste 5 milioane de cetățeni! Peste 3 milioane de continentali care au mers în Marea Britanie pentru muncă și care și-au format acolo familii și 2 milioane de britanici care au venit pe continent la muncă sau și-au stabilit reședința în statele europene. Pentru Marea Britanie este vorba de mult mai mult. Iar asta o spun ei, o parte semnificativă a specialiștilor britanici!

O declarație foarte recentă a Cabinetului britanic lasă loc de interpretări. Adresată liderilor conservatori care au amenințat cu demisii dacă Theresa May va accepta propunerile Bruxelles-ului, declarația arată că May va trebui să accepte ceva chiar dacă pe termen foarte scurt:

Premierul britanic, Theresa May, nu va accepta un acord privind Brexitul care să menţină Marea Britanie pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană după data efectivă a ieşirii din UE, a declarat vineri un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de agenţiile EFE şi Press Association.

Problema frontierei irlandeze este cea care o determină să aibă o astfel de abordare. Ce va accepta? Un stat cu două sisteme vamale, cu antecedente în Asia? Irlanda de Nord în uniunea vamală europeană o perioadă de timp până se va găsi o soluție problemei irlandeze?

Marea Britanie își joacă „cartea”. Deocamdată, Bruxelles-ul nu cedează. Cunoaște „jocul” diplomației britanice. Punerea sub presiune a partenerilor pentru a accepta „propunerile britanice” a fost principiul după care Marea Britanie a acționat de-a lungul timpului. Calculele Brexit ale Marii Britanii în această situație însă sunt pe undeva eronate. Jean Claude-Juncker a mai făcut o precizare care ar trebui să dea de gândit Londrei.

"În orice caz, dacă Irlanda se va afla într-o situaţie în care nu va putea accepta soluţiile propuse, nu vom spune: 'Irlanda este pe primul loc' ", a mai spus Juncker, fără a furniza detalii suplimentare.

Dacă nu va accepta soluția Uniunii Europene, Marea Britanie va constata că „Uniunea Europeană este pe primul loc”! Și atunci va exista un Brexit „dur/tare”.

Cineva, la Londra, crede că Uniunea Europeană va ceda. Se înșeală. Din nefericire pentru milioane de oameni.

Conferința de presă a președintelui PNL Ludovic Orban din 27 aprilie 2018

Partidul Naţional Liberal este alături de preşedintele României, Klaus Iohannis şi susţine demersul perfect justificat iniţiat de Preşedinte prin care a solicitat demisia din funcţia de Premier a doamnei Viorica - Vasilica Dancilă. Orice zi în care doamna Dancilă rămâne în poziţia de Premier riscă să afecteze interesele naţionale ale României şi riscă să genereze consecinţe extrem de grave pentru viaţa de zi cu zi a României, a românilor si pentru perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre. Viorica Dancilă a arătat că nu este altceva decât o marionetă lipsită de discernământ care pune în practică orbeşte ordinele cuplului politicianist Dragnea -Tăriceanu, ordine prin care afectează grav interesele României. 

Am avut exemplul memorandumului prin care Guvernul, fără niciun fel de informare prealabilă a Preşedintelui a iniţiat şi a şi a anunţat public prin vocea lui Liviu Dragnea, procedura de mutare a ambasadei României la Ierusalim, punând în pericol relaţiile internaţionale ale României, dând cu piciorul la 30 de ani de diplomaţie şi creând extrem de multă nemulţumire în cancelariile europene. Iată că premierul Dancilă a arătat din nou că nu vrea să îşi exercite funcţia.

Cum altfel putem interpreta refuzul premierului Dancilă de a se prezenta la invitaţia Preşedintelui, care îşi exercită funcţia de mediere între puterile statului, la o discuţie privitoare la relaţiile dintre Guvern şi Banca Naţională?

Prin această absenţă, acest chiul, practic doamna Viorica- Vasilica Dancilă a arătat că nu o interesează ce se întâmplă în economia românească, gravele derapaje din economie, creşterea îngrijorătoare a inflaţiei, a deficitului bugetar, creşterea dezechilibrului balanţei comerciale, căderea leului şi toate celelalte fenomene negative care sunt generate de Guvern şi care afectează puterea de cumpărare a românilor şi viaţa de zi cu zi a acestora. 

Refuzul de a participa la această întâlnire cu Preşedintele României este o dovadă clară că Viorica Dancilă nu face nimic fără să ceară voie de la stăpânire, adică de la Dragnea şi de la Tăriceanu. Aş pune lucrurile şi într-un context mai uman, dacă mai există prieteni sau membrii ai familiei, care ţin la Viorica- Vasilica Dancilă, ar face bine să o sfătuiască să îşi dea demisia că pentru tot ceea ce face va răspunde dânsa ca prim- ministru indiferent cine îi dă ordinele, indiferent cine sunt aceia care o determină ca din poziţia de prim- ministru să întreprindă acte contrare Constituţiei, acte contrare interesului naţional al României şi al românilor. 

Nu putem să facem altceva decât să solicităm şi noi în mod imperativ demisia premierului Dancilă, altfel riscăm ca România să nu aibă în continuare Guvern pentru că la ora actuală puterea la nivelul Guvernului este clar că nu este exercitată de titularul funcţiei. Este clar că la Palatul Victoria taie şi spânzură nu numai Dragnea şi Tăriceanu, dar şi Darius Vâlcov şi cu Sevil Shhaideh , oameni a căror situaţie judiciară la care sunt supuşi este binecunoscută şi nu face altceva decât să arunce o lumină negativă asupra activităţii Guvernului.

Cred că nu mai poate să rămână la Palatul Victoria un Premier care nu numai că nu ştie să scrie ceea ce vrea să spună oamenilor, dar nici măcar nu ştie să citească ceea ce îi scriu aceia care îi fac textele cu care se prezintă în faţa publicului. Din păcate nu înţelege nimic din ceea ce i se întâmplă şi din ceea ce înseamnă activitatea de conducere a Guvernului. Nu mai putem să acceptăm ca funcţia de Premier să fie târâtă în derizoriu de un prim ministru care dă în fiecare zi mostre de analfabetism, de ignoranţă în materie de gestiune a treburilor publice.

Vă voi spune câteva cuvinte despre vizita oficială pe care am avut-o în ultimele trei zile la Bruxelles.

A fost o vizită extrem de importantă care a prilejuit întâlniri oficiale cu lideri europeni importanţi implicaţi în decizii şi în proceduri extrem de importante pentru evoluţia Uniunii Europene şi pentru viaţa de zi cu zi a românilor. Am avut întâlniri cu comisriul Günther Oettinger, care este comisarul pe buget. În cadrul întâlnirii am abordat subiectul proiectului de buget al Uniunii Europene pe viitorul exerciţiu financiar care începe în anul 2020. Ca urmare a ieşirii Marii Britanii, bugetul Uniunii Europene va fi redus.

Există noi categorii de cheltuieli care trebuie angajate pentru apărarea europeană, pentru emigraţie, iar în aceste condiţii alcătuirea unui buget al Uniunii Europene este un proces extrem de serios care va presupune extrem de mult dialog, consultare şi foarte multe decizii care să nu afecteze ansamblul politicilor generale ale Uniunii Europene. În ceea ce ne priveşte, am expus punctul nostru de vedere care este foarte limpede şi foarte clar, dorinţa noastră este să fie afectate într-o măsură cât mai mică resursele financiare care se alocă către coeziune şi către agricultură .

Din păcate Guvernul ne-a pus în situaţia de a nu avea foarte multe argumente. Modul dezastros în care se comportă Guvernul în materie de absorbţie a fondurilor europene ne va aduce în situaţia în care, deşi avem la dispoziţie aproape 42 de miliarde de euro, Guvernul să nu aibă capacitatea de absorbţie a acestor resurse financiare. În cadrul discuţiei cu Comisarul pe buget am abordat tema de adoptare a acestui buget cât mai repede posibil, dacă este posibil până la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, astfel încât să nu se mai ajungă în situaţia în care datorită negocierilor, datorită procedurilor de constituire a Parlamentului European să nu se poată intra în execuţia bugetului odată cu începerea exerciţiului bugetar.

De asemenea am avut o întâlnire cu comisarul Michael Barnier, negociatorul şef al Uniunii Europene în privinţa Brexitului. Cu siguranţă pe lângă o informare a stadiului negocierilor şi a modului cum decurg aceste negocieri extrem de importante, am abordat subiectul care ne interesează în cea mai mare măsură, soarta celor peste 200.000 de români care lucrează în Marea Britanie, cu obiectivul ca românii să nu fie afectaţi în drepturile lor de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Am avut întâlniri extrem de importante cu Preşedintele Partidului Popular European, domnul Joseph Daoul, am abordat problematica campaniei pentru Parlamentul European, am abordat tema desemnării unui candidat la funcţia de Preşedinte a Comisiei Europene, astfel oferta PPE şi oferta partidelor care fac parte din cea mai mare familie politică de la nivelul Uniunii Europene sa fie o ofertă clară atât în privinţa candidatlui, cât şi a programului Partidului Popular European. Procedura de stabilirea a candidatului va demara în septembrie, candidaţii care aspiră la această înaltă poziţie la nivelul Uniunii Europene să facă o campanie, urmând ca o decizie finală să se ia la Congresul PPE , care va avea loc în noiembrie la Helsinki.

Am mai avut o serie de întâlniri importante care au prilejuit cunoaşterea reciprocă, susţinerea intereselor româneşti, cel puţin a poziţiei Partidului Naţional Liberal în ceea ce priveşte interesele româneşti în foarte multe decizii care ţin de evoluţia şi de viitorul Uniunii Europene. Am avut o întâlnire extrem de importantă cu liderul grupului parlamentar din PPE, care a prilejuit o analiză, o evaluare a principalelor proiecte de regulamente, de directive care se află în dezbaterea Parlamentului din cadrul mecanismului de co-decizie şi de asemenea am abordat o serie de probleme care ţin de problemele parlamentarilor care reprezintă PNL în cadrul grupului PPE.

Jurnalist: Veţi depune moţiune de cenzură la adresa guvernului Dancilă?

Ludovic Orban : Noi solicităm alături de Preşedintele României demisia premierului Dancilă. Cu siguranţă vom apela la acest instrument constituţional pe care îl avem la dispoziţie, dar vom iniţia acest demers atunci când vom considera că există cele mai mari şanse de a obţine voturi dintre parlamentarii care susţin actuala majoritate şi actualul Guvern

Jurnalist: Aţi avut discutii şi cu domnul Barna?

Ludovic Orban: Am discutat cu domnul Barna şi în mod evident avem acelaşi punct de vedere, dar noi credem că este un moment în care se impune demisia premierului Dancilă. Aceasta este soluţia pentru că premierul Dancilă după toate acţiunile în care a fost implicată, poate fără voia domniei – sale,  a arătat că nu este capabilă să exercite funcţia de prim ministru.

Jurnalist: Dacă nu işi va da demisia  ce veţi face în continuare?

Ludovic Orban: Aşteptăm să vedem cum va reacţiona. Opoziţia are la dispoziţie pe parcursul unei sesiuni parlamentare o singură moţiune de cenzură. Din cauza acestor prevederi constituţionale, decizia de a iniţia o moţiune de cenzură este o decizie care trebuie cumpănită bine, să se fundamenteze pe nişte raţiuni extrem de serioase şi care să fie iniţiată atunci când există cele mai mari şanse pentru ca ea să-şi realizeze efectul pentru care este depusă.

Jurnalist: Dar actuala sesiune parlamentară este aproape de final

Ludovic Orban : Actuala sesiune parlamentară se va termina pe 30 iunie .

Jurnalist: Asta înseamnă că în următoarea luna se poate să iniţiaţi o moţiune de cenzură?

Ludovic Orban:  Nu vom rata ocazia de a utiliza acest instrument democratic, constituţional în cadrul acestei sesiuni parlamentare.

CaleaEuropeană.ro interviu cu președintele Ludovic Orban

Ludovic Orban:

Prima întâlnire a fost cu Dara Muprhy, șeful de campanie al PPE pe toată Europa. M-am familiarizat cu strategia gândită la nivelul conducerii PPE, cu principalele teme, argumente, cu modul de comunicare. Ne bazăm pe o strategie de comunciare directă pentru a arăta rezultatul politicilor generate de PPE, s-au generat peste 8 milioane de locuri de muncă și există o stabilitate la nivel economic în toate statele membre.


Am aflat că au făcut un sondaj de opinie în toate statele membre UE și s-a constatat o evidență a preferinței PNL, percepția PNL este una bună pe teme economice, a locurilor de muncă, a educației, iar în tematicile europene pe primul loc este imigrația, cea a coeziunii, tema menținerii unui nivel ridicat de trai, etc.

Vom avea un eveniment important în martie 2019. Am avut o întâlnire cu secretarul general al PPE, domnul Antonio Lopez cu care am discutat detalii organizatorice, despre coordonarea în campanie, implicarea PNL în activitățile PPE. Va exista procedura de desemnare a candidatului pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.


Este o procedură transparentă care permite oricărui cetățean să știe cu ce candidat vine și cu ce program.


În PPE România este importantă și privită cu respect, acest lucru este clar și datorită PNL și datorită președintelui Iohannis; avem garanția prezenței în România a candidatului pentru Comisia Europeană; imediat după desemnare se va duce în mai multe state europene.

Am avut întâlniri cu Michel Barnier, negociatorul UE privind Brexitul. Am fost pus la curent cu detaliile negocierilor, cu pașii următori. Privim cu mare atenție derularea acestui eveniment care va influența drepturile cetățenilor europeni. Sunt peste 200.000 de cetățeni români acolo care își pot pierde mai multe drepturi: dreptul la muncă, beneficii sociale dobândite prin contribuție. Am transmis preocuparea noastră iar domnul Barnier tratează aceste subiecte cu maximă seriozitate.

Am vorbit cu comisarul pentru Bugete, Gunther Oettinger. Ca urmare a Brexitului, bugetul va scădea cu 12 miliarde de euro, vor apărea alte cheltuieli, pentru migrație dar și  pentru apărarea UE. Acest lucru ar putea avea efect asupra reducerii din altă parte. Noi ne susținem punctul de vedere, de a reduce cât mai puțin fondurile de la coeziune și de la agricultură. Totuși e un mecanism decizional foarte complex. E inițiativa compensației prierderilor la venituri și  nevoia de a obține noi fonduri prin alocări suplimentare din partea statelor, dar sunt mai multe țări care se opun.


Dezastrul din România în ceea ce privește atragerea fondurilor europene ne pune în inferioritate în negocieri pentru păstrarea fondurilor de coeziune. Există o preocupare în privința creșterii eficienței utilizării fondurilor europene.


Am prezentat actualei guvernări propuneri pentru creșterea absorbției fondurilor. Nu există evaluatori care să evalueze proiecte. Sunt multe procese birocratice absurde. Reprezentanții guvernului vin cu multe piedici. Am prezentat soluții clare pentru absorbția fondurilor europene. Dacă vor fi tăieri din bugetul alocat României este vina guvernului pentru modul catastrofal în care se ocupă de acestea.


Calendarul de adoptare a bugetului. Există intenția ca bugetul UE să fie adoptat cât mai repede și înainte de alegeri. Dacă nu se adoptă până atunci, vor fi mai multe alte probleme de rezolvat. Există riscul întârzierii bugetului și afectarea beneficiarilor.

Cu Manfred Weber, președintele PPE

Mai avem întâlniri cu președintele PPE, cu românii care lucrează la instituțiile europene care vor să împărtășească problemele lor sau să vorbească despre modalitatea și coordonarea aici, avem o întâlnire cu Fundația Wilfried Martens și cu liberalii din Bruxelles și din Belgia.


Sunt atent la relațiile PNL cu celelalte partide europene deoarece evoluția în bine în România depinde de aceste relații, cu cât arătăm că suntem mai bine cunoscuți și serioși cu atât avem mai mult de câștigat.


E a doua oară când vin  la Bruxelles de la alegerea mea în această funcție, am fost o dată la Strasbourg, voi intensifica toare relațiile. Am avut și întâlniri care nu au fost mediatizate, doar pentru a mă informa și pentru a expune punctul nostru de vedere.

http://www.caleaeuropeana.ro/live-videotext-ora-1600-interviu-cu-presedintele-pnl-ludovic-orban-liderul-opozitiei-de-la-bucuresti-intalniri-la-bruxelles-cu-personaje-cheie-din-ppe/

Președintele Klaus Iohannis la Consiliul European

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

23 martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 22-23 martie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat o serie de subiecte cu relevanță în domeniile economic și social, respectiv Piața Unică, Piața Unică Digitală, Uniunea Piețelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale, impozitarea în domeniul digital, precum și aspecte vizând politica comercială a Uniunii Europene, cu accent pe recentele măsuri luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oțel și aluminiu.

De asemenea, s-a discutat și despre Balcanii de Vest, stadiul relațiilor cu Turcia în perspectiva Summitului UE-Turcia de la Varna și atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție solicitată de partea britanică. Totodată, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații.

În ceea ce privește măsurile anunțate de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul față intenția administrației americane de a impune unilateral tarife la importul de oțel și aluminiu. Pe de altă parte, au luat notă de decizia Președintelui Trump de exceptare temporară, până la 1 mai a.c., a Uniunii Europene de la aplicarea acestor măsuri. Președintele României s-a pronunțat în favoarea comerțului liber și a subliniat că măsurile protecționiste nu ajută dezvoltării globale.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că Statele Unite rămân un aliat important al Uniunii Europene și a exprimat, alături de ceilalți lideri europeni, convingerea că, urmare dialogului care va fi derulat pe această temă între Comisia Europeană și administrația americană, Uniunea Europeană va fi exceptată permanent de la aceste măsuri.

Liderii europeni au reiterat susținerea fermă pentru sistemul multilateral de comerț, bazat pe reguli, ca motor de creștere economică și creare de noi locuri de muncă și au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terți, în special cu Mexic și Mercosur, în vederea convenirii unor acorduri ambițioase și echilibrate, bazate pe beneficii reciproce și care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuțiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluții echitabile și eficiente și au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie 2018.

Cu referire la dimensiunea socială a Uniunii Europene, Președintele României a evidențiat sprijinul țării noastre pentru crearea unui Pilon European al Drepturilor Sociale veritabil, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, subliniind, totodată, că, din această perspectivă, implementarea principiilor și drepturilor statuate prin Proclamația Inter-instituțională, andosată la nivel european, necesită o abordare inclusivă și sustenabilă.

În contextul recentei publicări de către Comisia Europeană a Pachetului Echitate Socială, liderii europeni au invitat Consiliul să examineze în perioada următoare propunerile avansate de Comisie, inclusiv cele referitoare la crearea unei Autorități europene pentru muncă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea procesului de implementare a strategiilor agreate la nivel european în raport cu Piața Unică, inclusiv în ceea ce privește domeniul digital, cel al piețelor de capital și al energiei.

În ceea ce privește Piața Unică Digitală, discuțiile liderilor europeni au evidențiat necesitatea ca rețelele sociale și platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieții private a cetățenilor și a datelor personale ale acestora. Acest subiect, precum și adoptarea propunerilor legislative din domeniul digital, dar și promovarea cercetării și inovării, prin intermediul inteligenței artificiale, inovării disruptive și dezvoltării competențelor digitale, vor fi discutate de liderii europeni în perioada imediat următoare.

De asemenea, Președintele României a arătat că toate demersurile întreprinse trebuie să vizeze crearea unei convergențe economice solide și a unei coeziuni sociale mai profunde la nivelul întregii Uniunii. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța eliminării oricăror bariere pe Piața Unică.

O atenție deosebită a fost acordată aspectelor privind politica industrială a Uniunii Europene, context în care Președintele României a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene.

În contextul discuțiilor privind relațiile externe ale Uniunii, a fost evidențiată importanța menținerii dialogului UE-Turcia, de natură să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru obținerea unor evoluții pozitive în relația cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare UE-Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE-Balcanii de Vest (Sofia, 17 mai 2018), în cadrul căruia se așteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor inițiative concrete care să îmbunătățească conectivitatea, dar și abordarea unor modalități de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea și migrația.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toți liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury și au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în fața acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă și trebuie să fie condamnată sistematic și riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acțiunile care ar trebui luate, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse.

Discuțiile au reliefat importanța, ca în actualul context, Uniunea trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice și în cel al contrainformațiilor.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție, precum și reflectarea deplină în textul juridic al acordului de retragere al Marii Britanii din UE a unor aspecte importante agreate în prima fază a negocierilor (drepturile cetățenilor, aspectele financiare, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord).

Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului șef privind perioada de tranziție. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea acelorași drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetățenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 și decembrie 2020.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Așa cum Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul reuniunilor precedente, liniile directoare urmăresc definirea unui parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun.

Astfel, acestea includ, printre zonele prioritare care vor face obiectul viitorului parteneriat, domeniul comercial, securitate, apărare, relații externe, inclusiv din punct de vedere al coordonării politicilor de sancțiuni, mobilitate.

Președintele României a subliniat importanța ca aspectele ce țin de cadrul relațiilor viitoare să fie abordate de o manieră coerentă la nivelul UE, reliefând, o dată în plus, rolul unității la nivelul UE 27 în atingerea obiectivelor comune.

Cu privire la domeniul mobilității, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm importanța unui regim de vize viitor între UE și Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc și nediscriminatoriu, respectiv aplicarea acelorași reguli in raport cu toate statele membre ale UE.

De asemenea, Președintele României a exprimat dorința țării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilității cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetățenii UE, permițând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane și al activității economice.

Din perspectiva României, rezultatele obținute reflectă de o manieră semnificativă obiectivele urmărite până în prezent, în special cu privire la drepturile cetățenilor români din Marea Britanie și la aspectele financiare.

Declarație de presă a președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la finalul reuniunii Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

13:00 | 23 martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Bună ziua!

Am terminat partea de Consiliu la care participăm noi de data aceasta și aș face câteva referiri la ultima parte din această dimineață, care s-a referit la Brexit.

Cum am spus deja ieri, negocierile merg într-o direcție care este foarte favorabilă României și acest lucru nu este întâmplător. Noi ne-am implicat în discuțiile cu echipa de negociere, cu celelalte echipe din țările Uniunii Europene și am obținut până aici – repet, este o fază incipientă de negociere – am obținut rezultate bune.

Ne amintim, poate, că la început am enunțat trei obiective, sau trei teme importante pentru noi: drepturile cetățenilor, acordul financiar și acordul ulterior pe securitate și apărare.

Pot să spun că acum, la momentul la care vorbim, negocierile au dus la un document care satisface 100% partea de cetățeni.

Deci, nu numai că s-a acceptat acordarea drepturilor cetățenilor europeni care sunt acum în Marea Britanie, ci și a cetățenilor care vor intra în Marea Britanie până la terminarea perioadei de tranziție, lucru foarte important.

Acordul financiar, așa cum s-a negociat până în momentul acesta, este 100% satisfăcător din punctul nostru de vedere. Iar apărare și securitate, este o chestiune care nu ține neapărat de negocierea pe Brexit, ci ține pe o înțelegere ulterioară, dar am putut să vedem deja aseară, când s-a discutat, solidaritatea cu Marea Britanie în chestiunea UK – Rusia. Toată lumea a fost de acord că aici avem nevoie și vom avea o înțelegere foarte bună.

În afară de aceste teme, s-a discutat, tot în această dimineață, o temă care a fost prevăzută inițial pentru discuția de ieri, relațiile comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, unde evoluția nu este neapărat senzațional de pozitivă, dar nici foarte negativă. Concluzia este că se vor face demersurile necesare pentru o negociere serioasă, în termene rezonabile. Perioada până la 1 mai nu este un termen rezonabil pentru o negociere de acest tip, dar suntem, ca să mă exprim așa, pătrunși de un optimism precaut.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: În legătură cu poziția pe Rusia. În final s-a ajuns la o unitate de opinii, dar exact acest anunț de decizie de rechemare a ambasadorului Uniunii Europene pentru consultări la Bruxelles, solicitare adresată doamnei Mogherini. România a susținut această măsură? Și dacă știți, sunt și state membre care, în particular, intenționează să își recheme acasă ambasadorii pe acest fond?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți de ce durează atâta aceste discuții? Pentru că problema este complexă și dorim să avem toate fațetele luate în considerare.

Noi luăm decizii în consens, nu se votează decât atunci când există chestiuni care, evident, se rezolvă numai prin vot. Deci, pot să vă spun că toată lumea a fost de acord cu măsura rechemării ambasadorului european, adică al nostru, al tuturor, pentru consultări. Și celelalte măsuri, inclusiv textul concluziilor, a întrunit consens.

Deci, nu majoritate, consens. Că nu ajungem într-o jumătate de oră la consens în teme complicate este, după părerea mea, mai degrabă un semnal bun decât un semnal negativ. Cum să ajungi în 28 la un consens pe o temă extrem de complicată într-o jumătate de oră? Nu este posibil și aceste discuții destul de lungi ne ajută să ne armonizăm punctele de vedere, cu influențe și asupra altor dosare.

De exemplu, discuția de ieri a avut cert influențe pe discuția pe Brexit, și anume influențe mai degrabă pozitive, aș zice.

Jurnalist: Mai sunt nouă luni de zile până România va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Cum apreciați pregătirea țării noastre până la acest moment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ne pregătim. O să facem față onorabil.

Jurnalist: Domnule Președinte, Premierul Viorica Dăncilă a transmis Președintelui Comisiei Europene o scrisoare în care solicita lămuriri cu privire la un document din 2012 pe cauze penale și invoca niște imixtiuni în Justiție și în separația puterilor în stat. Ați discutat cu domnul Președinte Juncker despre acest lucru? V-ați consultat cu Premierul înainte de a transmite această scrisoare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acasă nu ne-am consultat, dar am văzut acea scrisoare și nu conține elementele pe care le-ați menționat. Este o scrisoare prin care se cer clarificări, nu se face nicio acuzație acolo. Și, din acest punct de vedere, scrisoarea nu este greșită.

Și da, am discutat. În speță, Președintele Juncker m-a abordat și i-am spus că este o preocupare legitimă din partea opiniei publice și opiniei politice din România. L-am rugat să dea în lucru la o echipă care se apleacă cu toată seriozitatea și în toată profunzimea asupra chestiunii și să ne lămurească. Personal, nu cred că este vorba de o imixtiune în actul de justiție, dar nu vreau să dau eu răspunsul în locul Comisiei.

I-am rugat, de asemenea, să trateze chestiunea exhaustiv și să vină cu niște răspunsuri pertinente pentru întregul demers, fiindcă, până la urmă, de aici rezultă o creștere a credibilității MCV la noi acasă sau o scădere a încrederii în acest mecanism. Eu cred că lucrurile se vor lămuri și repede, și bine.

Jurnalist: Domnule Președinte, urmează, acum imediat, un Summit al țărilor din zona euro. Doamna Dăncilă a propus formarea unei Comisii care să pregătească trecerea la moneda unică europeană. Aș dori să vă întreb dacă 2024 este un termen realist, având în vedere degradarea indiciilor economici, un leu din ce în ce mai slab. Credeți că 2024 este realist?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deci, în acest moment, și temporar, am ieșit din marja de conformare, dar lucrurile se pot corecta, dacă se dorește politic, și aici este nevoie de o voință politică guvernamentală, nota bene.

Față de acel comitet, nu vreau să fiu sceptic, dar noi am avut deja un comitet, doar că el a fost sub coordonarea BNR. Acum vom avea un comitet sub coordonarea Guvernului. Pot să vă spun că eu nu o să fac un comitet sub coordonarea Administrației Prezidențiale. În esență, dacă toate „comiții și comitete” se adună într-un forum serios și se începe o discuție aplicată, cu niște măsuri concrete - că aici este vorba de lucruri concrete, nu de povești -, atunci, sigur, se poate anvizaja 2024.

Jurnalist: Ministerul de Externe a pornit o evaluare a ambasadorilor, la sugestia președintelui PSD, domnul Liviu Dragnea. Vreau să știu, dacă această evaluare va ajunge la Cotroceni, cum vă veți raporta la ea și dacă veți fi de acord, la sugestia Ministerului de Externe, să schimbați anumiți reprezentanți diplomatici ai României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cred că trebuie să hiperacționăm la această chestiune. Cu toții ne dorim ambasade performante și Ministerul Afacerilor Externe are o procedură uzuală, anuală, de evaluare a ambasadorilor. Eu mă aștept să facă exact acest lucru, care s-a făcut și până acum. Iar în măsura în care ministrul de Externe constată că într-o anumită ambasadă lucrurile nu au mers bine și solicită o discuție cu mine pentru a prezenta situația, evident că voi accepta această discuție. Dar decizia o voi lua de la caz la caz, după ce îmi fac eu o imagine asupra chestiunilor.

Jurnalist: Can I ask you in English if you are intending to expel Russian diplomats? / Aveți în plan să expulzați diplomații ruși din țara dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: The discussion about expelling diplomats is not a discussion which can have a decision in the European Council. This is a matter of national security in each of our member states and some of our colleagues had opinions on this issue and, as a follow-up, most of us will go home and continue the discussion at home, in the appropriate constitutional format for each country and take a decision on this issue.

Discuția despre expulzarea diplomaților nu este una care se decide în Consiliul European. Aceasta este o chestiune de securitate națională în fiecare dintre țările membre și unii dintre colegi au avut opinii asupra acestei chestiunii și, ca urmare, mulți dintre noi vom merge acasă și vom continua această discuție, în formatul constituțional adecvat, pentru a lua mai apoi o decizie.

Jurnalist: Do you think you are likely to? Romania? / Credeți că există această posibilitate?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: As soon as we will have a decision, it will be made public. / De îndată ce vom lua o decizie, aceasta va fi făcută publică.

Jurnalist: Legile Justiției au fost adoptate de către Camera Deputaților, urmează să fie dezbătute în Senat. Potrivit acestora, Președintele României este exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cum vedeți modul în care au fost adoptate aceste legi, ce așteptări aveți și ce intenționați să faceți în continuare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am așteptări să îmbunătățim legile până când sunt bune și satisfac nevoile societății românești. Nu o să intru în detalii astăzi, dar intenționez, în momentul în care aceste legi ajung la mine - fiindcă niciuna nu a ajuns până acum instituțional la mine -, să fac o primă analiză, să fac o declarație publică de intenție și atunci o să vă spun un pic mai concret ce părere am despre anumite demersuri, despre anumite articole și ce voi face eu, în definitiv cu aceste legi, fiindcă în prima etapă am mai multe opțiuni care pot fi luate în vizor.

(...)

Jurnalist: Ați primit propunerea din partea ministrului Justiției, cât și motivarea avizului CSM în privința procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Ați luat o decizie? Spre ce vă îndreptați, spre ce decizie vă îndreptați?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: M-ați întrebat și ieri și atunci nu v-am răspuns nimic. Ca să avansăm, totuși, puțin în discuția noastră, cu certitudine la momentul potrivit voi lua o decizie, dar pot acum să vă spun că această decizie nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paști. Cum va suna această decizie, voi explicita într-o declarație publică pe care o voi face la momentul respectiv, dar, cu siguranță, în luarea deciziei mă voi inspira din toate documentele care îmi sunt puse la dispoziție, și de o parte, și de cealaltă parte.

Mulțumesc! Vă doresc o zi bună!

Europa Apărării

Agerpres. UE avansează spre relansarea unei "Europe a Apărării"

„În cadrul unei ceremonii la Bruxelles, miniștri ai apărării și de externe din statele membre care participă la această "cooperare structurată permanentă" (CSP) trebuie să semneze un set de 20 de angajamente pentru dezvoltarea unor programe de armament sau facilitarea punerii în aplicare a unor operațiuni externe.” - Agerpres

România are la Bruxelles miniștrii de externe și ai apărării, Meleșcanu și Fifor, pregătiți să semneze angajamentele în numele României, alături de miniștrii celorlalte state membre UE care au decis să facă pasul către o „Europă a Apărării”.

Este o Europă fără Marea Britanie. Brexit-ul, alegerea lui Trump în SUA, anexarea Crimeei, războiul din estul Ucrainei, valul de refugiați au oferit motivările necesare pentru a se lua serios în considerare ideea Comunității Europene de Apărare. Prevăzută în tratatele constitutive însă nerealizată din cauza opoziției vehemente a Marii Britanii dar și a altor state membre ale UE care au considerat că le este afectată suveranitatea.

Articolul din Agerpres este lămuritor.

M-am dus la prietenii noștri din Marea Britanie. La cei de la Sunday Express. Sunt anti-UE „cu spume”.

Imagine de la Sunday Express

Trebuie să observ că britanicii de la Express sunt corecți în informare. Sunt corecți și pentru că evenimentul este prezentat și sub aspectul intereselor britanice. Veteranii britanici au sesizat că o Armată comună europeană va pune Marea Britanie în inferioritate, ca țară terță a UE!

Vom afla mai multe în timp. Deocamdată, rețin faptul că MApN desfășoară mai multe programe multi-anuale ce privesc nu doar dotarea cu armament și tehnică de luptă modernă (americană, germană, franceză, olandeză etc.) concomitent cu aducerea în România a producției unor mijloace tehnice de vârf în domeniul militar, ci și dezvoltarea cercetării în domeniul militar astfel încât industria românească să aibă acces la mai multă informație tehnică necesară pentru concurența pe plan internațional. Nu este rău. Mă gândesc și la faptul că programele militare românești declanșate în acest an sunt complementare proiecțiilor privind „Europa Apărării”. Mai ales că proiectul european are în vedere, în mod special, o producție europeană pentru apărare, de la armament la tehnică de luptă astfel încât armatele statelor membre să fie cât mai integrate într-o idee comună de apărare.

Pe bucăți, „Europa Apărării” se dezvoltă. Recomand lectura acestui comunicat „Uniunea Europeană intensifică eforturile de îmbunătățire a mobilității militare” din 10 noiembrie 2017 ce privește infrastructura de transport europeană destinată asigurării mobilității forțelor europene de apărare.

Pentru toți cei care doresc o mai bună informare recomand acest articol, de astăzi: FOTO România și alte 20 de țări UE au semnat scrisoarea pentru relansarea apărării europene, la 65 de ani distanță de la eșecul Comunității Europene a Apărării.

Și ultima observație.

Statele membre ale Uniunii Europene au statut diferit sub aspectul politicii de apărare. În cadrul Uniunii Europene avem state neutre, din punct de vedere militar: Austria, Irlanda, Finlanda și Suedia. Nu sunt membre NATO. Sunt însă membre ale Uniunii Europene iar proiectul „Europa Apărării”, parte a Uniunii Europene, le acoperă, fără a permite „unor” state vecine să se opună proiectului european. Vorbim de un câștig la nivelul securității și apărării europene fără a „încălca” alte convenții internaționale.

Clar, concis, fără populisme. În linia generală a UE

Astăzi, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a dat „lămuriri” presei privind poziția României la tema Brexit. Nu diferă cu nimic de poziția exprimată de majoritatea statelor membre ale UE care au ales să rămână în interiorul organizației și să participe la evoluția uniunii.

Am tot pomenit poziții ale unor lideri, fie ai UE fie ai unor state cu mare influență. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a susținut mereu și mereu „ordinea” problemelor: întâi vorbim despre ieșire cu rezolvarea tuturor problemelor și abia apoi discutăm despre relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Jean-Claude Juncker este foarte stabil în susțineri. Prioritățile sunt cetățenii europeni din Marea Britanie și cei britanici de pe continent, reglementarea angajamentelor financiare, viitorul serviciilor financiare. Angela Merkel nu lasă loc la interpretări: discutăm despre ieșirea Regatului Unit, discutăm despre cetățenii celor două părți, reglăm conturile și abia apoi discutăm despre relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, cu observația că o țară terță nu poate avea aceleași drepturi sau drepturi mai avantajoase ca o țară membră.

Discursul Angelei Merkel în fața Budestagului a „deranjat” cabinetul May care s-a „revoltat”. Mai ales că Angela Merkel a atras atenția asupra faptului că la Londra unii se îmbată cu iluzii. May a acuzat chiar celelalte 27 state membre ale UE că s-au unit ca să pedepsească Marea Britanie. Hm. Poate ar fi bine ca cineva să informeze insularii că o vorbă din România spune cam așa, în sens peiorativ: ce faci cu mâna ta, se numește lucru manual !

România, după cum afirmă președintele Iohannis are o poziție care nu diferă de cea a oficialilor europeni arătați mai sus.

Pentru mine, cel mai important este să discutăm despre oameni, oamenii sunt cel mai important lucru. Asta înseamnă pentru noi foarte concret românii care trăiesc în Marea Britanie, dar aici putem să-i includem și pe britanicii care trăiesc în România, dar care sunt relativ mai puțini, iar dacă extrapolăm la nivelul Uniunii, atunci vorbim aici despre cetățenii europeni care trăiesc, muncesc în Marea Britanie. Aceste lucruri trebuie lămurite primele. Acești oameni trebuie să știe ce-i așteaptă, sunt milioane de europeni care s-au ghidat după libera circulație, și-au stabilit reședința, și-au căutat și găsit locuri de muncă și trebuie să ținem cont de aceste chestiuni, inclusiv trebuie să mergem și până la pensii și trebuie să negociem aceste lucruri

Ieri am citit niște analize în presa britanică. Problema oamenilor este foarte sensibilă și nu este exclus ca ea să fie mult mai complicată decât o prezintă presa din România (care este de cea mai slabă calitate posibilă !). Nu este vorba doar despre locurile de muncă, este vorba despre drepturi pe care nu le mai pot folosi europenii stabiliți în Marea Britanie dar și britanicii stabiliți pe continent. Briții vorbeau foarte alarmați despre asigurările de sănătate și cele de pensii ! O perioadă de timp, imediat după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor fi aplicate la literă toate prevederile naționale privind circulația persoanelor, bunurilor acestora, serviciile financiare, mărfurile etc. În spatele tuturor acestor probleme sunt oamenii. Cei care astăzi au beneficiul regulilor comune la nivelul Uniunii Europene. Până când Uniunea Europeană nu va încheia acorduri punctuale cu Regatul Unit privind aceste probleme, costurile oamenilor care călătoresc în Marea Britanie vor crește simțitor. Evident, britanicii au partea lor de creștere a costurilor unei călătorii pe continent. Nu știu cât este de exactă factura prezentată ca exemplu privind asigurarea de sănătate privată pentru călătoria pe timp de o săptămână a unui britanic în Franța, de exemplu, dar ei spun că ar costa între 900 și 1200 de lire sterline ! Astăzi, briții beneficiază de sistemul european care permite ca instituția sanitară care a asigurat unui englez asistența medicală să își recupereze cheltuielile din sistemul englez de sănătate racordat la sistemul european.

Un articol care descrie foarte bine o situație catastrofală privind situația continentalilor stabiliți chiar de zeci de ani în Marea Britanie este aici. Birocrație excesivă și cereri absurde pentru o persoană care are zeci de ani în Marea Britanie dacă astăzi, când Brexit-ul schimbă regulile, vrea să își definitiveze rezidența. Culmea, peste o treime din cererile depuse până acum au fost respinse ! Concluzii sunt mai multe. Una dintre ele este că guvernul conservator vrea să îi dea afară din țară pe continentalii europeni iar o alta că guvernul May trăiește într-o lume paralelă față de lumea oamenilor care vor fi afectați grav de Brexit. Lucrurile acestea se știu pe continent. Se știu și în România pentru că printre cei afectați sunt și români.

Trebuie să stabilim foarte clar obligațiile financiare care rezultă din Brexit, cum se pot calcula, cum se pot stinge, fiindcă toată lumea are programe europene în derulare, iar pentru România acestea sunt extrem de importante, sunt banii pentru coeziune, pentru agricultură ș.a.m.d. și trebuie să știm foarte bine pe ce bani putem să contăm și la ce bani avem dreptul

Nota estimativă a CE pomenește de vreo 60 miliarde de euro. Când s-a construit bugetul și s-au aprobat programele UE până în 2020 nebunia Brexit nu era luată în calcul. Acum costă. Costă pentru că până la momentul ieșirii, britanicii sunt la rândul lor beneficiarii programelor europene de coeziune, pentru agricultură, pentru ce au mai aplicat ei. Din presa britanică am aflat de programele pe agricultură care se vor opri, iar cabinetul May nu poate să le mai susțină, programele pe învățământ și cercetare de la care britanicii vor fi excluși, programele de coeziune și dezvoltare rurală despre care și-au dat seama că le au comunitățile cu brexiteri și că vor dispare în viitor. La asta se vor adăuga pierderile care sunt calculate acum de către brexiteri la o limită foarte-foarte scăzută. Treaba lor. La CE se lucrează foarte serios, punctual.

Nu se poate să avem de la început simultan negocieri pentru ieșire și pentru situația de după. Relația dintre UE și Marea Britanie nu poate fi negociată simultan cu ieșirea ordonată, cum spunem noi. (...) Nu sunt de acord să se negocieze sectorial și bilateral. UE 27 trebuie să fie unită, să negocieze pe o singură voce și rezultatul nu poate să fie unul pe bucățele. (...) Toți pentru unul, unul pentru toți și nimic nu este agreat până nu se agreează totul

În timp ce scriam la acest articol am trecut pe la „Independent” unde am găsit un articol nou, o alertă: liderii UE au fost de acord cu liniile de negociere „integral, în unanimitate și în mai puțin de 15 minute”.

Este o veste bună. Pentru noi.

Președintele Iohannis nu a putut scăpa de „Antena 3”. O jurnalistă a acestei televiziuni de propagandă PSD-ist populistă a încercat să bage bățul prin gard, a încercat să provoace scandal, de fapt. Președintele Iohannis a răspuns calm.

Nu suntem tratați ca țară de mâna a doua, dar sigur mai avem mult de lucru până putem spune că ajungem la nucleul Uniunii, dar noi avem această ambiție și cred că avem toate șansele să ajungem acolo.

Când se vor opri cei de la Antena 3 de la a provoca și susține denigrarea României ?

Sursa: Agerpres

Intenția PSD de a desființa CNCD naște îngrijorări la CE

Am scris și eu despre măgăria PSD cu privire la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (aici). Văd o reacție și din partea PNL prin senatorul Nicoleta Pauliuc (aici). Se adună cam multe în Dosarul „PSD împotriva statului de drept”.

OUG nr. 13/2017, OUG nr. 6/2017, OUG nr. 9/2017, inițiativa legislativă pentru desființarea CNCD care a trecut prin Camera Deputaților sub patronajul lui Florin Iordache (altă'ntrebare ?) în 2016 iar acum în 2017 sub patronajul infractorului Liviu Dragnea prin „aprobare tacită”, inițiativa legislativă a deputatului PSD Tudor Ciuhodaru de modificare a Codului penal pentru ca manifestanții să intre la pușcărie și mai sunt. Prea mult !

3 martie 2017

Nicoleta Pauliuc: Tentativa de desfiinţare a CNCD a stârnit îngrijorări la Bruxelles

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, susţine că tentativa de desfiinţare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este o continuare a atacurilor PSD la adresa statului de drept. „Nici nu s-au liniştit bine apele după adoptarea de către guvern a celebrei OUG 13, că PSD recidivează. Este incredibil cum Liviu Dragnea şi PSD au reuşit să se asigure că măcar una dintre instituţiile care ar putea sancţiona derapajele puterii va fi dizolvată. În opinia mea, prin tentativa de desfiinţare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, PSD nu face altceva decât să continue atacurile la adresa statului de drept”, a menţionat aceasta.

Parlamentarul liberal a mai adăugat că „situaţia este cu atât mai gravă cu cât proiectul de desfiinţare a CNCD a trecut tacit de Camera Deputaților, condusă de Liviu Dragnea, liderul PSD. Dragnea nu poate nici să dea vina pe greaua moștenire pentru că, în legislatura anterioară, președintele Camerei Deputaților a fost Florin Iordache, devenit celebru cu sintagma >”.

Pauliuc susţine că proiectul de desfiinţare a PSD a stârnit îngrijorări la Bruxelles. “La discuţiile pe care le-am avut miercuri cu Secretarul General Adjunct al Comisiei Europene, dna. Paraskevi Michou, aceasta şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibila desfiinţare a CNCD. Acesta ştia că marţi Camera Deputaţilor a adoptat tacit un proiect de lege prin care este desfiinţată instituţia responsabilă de sancţionarea discriminărilor, în ciuda angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat la Bruxelles”, a mai spus parlamentarul PNL.

“Nu România, ci mai de grabă PSD ar avea nevoie de un mecanism de cooperare și verificare. Partea bună este că am descoperit la timp răul pe care PSD ar fi putut să îl provoace României prin desfiinţarea CNCD. Proiectul va veni în Senatul României, şi aici PNL va face tot ce îi stă în putinţă ca răul sa fie îndreptat”, a concluzionat senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc.

Biroul de Presă al PNL