Se afișează postările cu eticheta alocuțiune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta alocuțiune. Afișați toate postările

sâmbătă, 11 mai 2019

Alocuțiunea și intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul Forumului Educației 2019

13:10 | 11 Mai 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat sâmbătă, 11 mai a.c., la Iași, la Forumul Educației 2019.

„Bună ziua!

Mă bucur foarte mult că am putut să revin cu această ocazie aici, în Târgul Ieșilor. Am fost de multe ori și, dacă îmi permiteți să spun așa, de fiecare dată mi-a plăcut.

Vorbim despre educație. La noi - știți bancul acela: la educație, agricultură și meteo toată lumea se pricepe, doar că cei care conduc instituțional destinele o fac ca și cum ar fi la meteo și, de aceea, credeți-mă, sunt foarte bucuros că am ajuns la o dezbatere aici, cu dumneavoastră, cu oameni care chiar știu despre ce vorbim când rostim sintagma «România Educată».

Nu este niciun secret că peste câteva zile avem alegeri europarlamentare și sper că pentru nimeni din această sală nu este o noutate dacă vă spun că avem și un referendum pe care l-am convocat eu, pentru că așa trebuie! După doi ani și jumătate de rateuri și guvernare eșuată, PSD-iștii trebuie să primească un răspuns și acum îl vor primi. Unii spun că nu prea contează nici aceste europarlamentare, nici referendumul, acestea sunt ceva ușor, de încălzire pentru primăvară, că de fapt noi știm mai bine ce să facem, ca și cum noi singuri - adică noi singuri PSD-iștii - știm totul și toți ceilalți să stea acasă, să-și vadă de ale lor. Tocmai de asta avem alegeri, fiindcă nu este așa și educația este un foarte bun exemplu despre cum eforturile europene dacă sunt preluate de politicieni competenți și oameni responsabili chiar pot face o mare diferență în viața de zi cu zi și a elevilor, și a studenților, și a dascălilor.

Pe agenda politicii publice europene se află măsuri care asigură fiecărui copil accesul la învățământ de calitate, precum și inițiative de înființare a unor universități europene și de creștere a participării tinerilor la programe de mobilitate. Chestiunea cu universitățile europene și cu programe îmbunătățite de mobilitate le-am discutați cu colegele și colegii mei din Consiliul European, acum puțină vreme, tot la un Summit informal. Sunt rezultate foarte concrete.

Aud că PSD-iştii vorbesc prostii despre Summit. Nici nu este de mirare. Nu au înțeles nimic și nu i-a invitat nimeni, pe bună dreptate. Actuala guvernare are de doi ani și jumătate cu totul alte priorități, alte interese decât românii. România se confruntă, ca urmare a acestei guvernări dezastruoase, cu numeroase obstacole, care momentan, trebuie să recunoaștem, ne împiedică să folosim, să fructificăm pe deplin aceste proiecte europene.

Apropo de interese...Dau eu drumul unui post de știri și aflu acolo că un infractor șef sau șeful infractorilor, nu știu cum e mai bună combinația. Zice așa, că Iohannis reprezintă interese străine. Nasol! Hai să vedem un pic cum este cu interesele astea. Dacă vorbim despre educație, interesul românilor este să aibă o educație de calitate. Este și interesul meu și îl reprezint. Recunosc, eu reprezint interesul românilor care vor educație de calitate.

Tot așa, se aude că sunt români care vor autostrăzi. Și eu! Eu reprezint interesul românilor care vor autostrăzi.

Se aude că sunt români care vor spitale. Da, și eu îmi doresc spitale noi, moderne pentru România. Și da, recunosc, este interesul meu și al majorității românilor să avem spitale noi. Dar pe PSD educația nu-i interesează, despre autostrăzi nici măcar nu se mai vorbește, spitalele regionale au fost bune până a fost campania electorală în 2016, de atunci s-a terminat. Acestea – educația, autostrăzile, spitalele – nu sunt interesele PSD, dar sunt interesele românilor, interesele mele. Cred că formularea corectă ar fi fost: Iohannis reprezintă interese străine PSD, dar reprezintă interesele românilor.

De exemplu, ca să revenim la educație, mulți studenți și mulți profesori își doresc să beneficiem de mobilitate, dar ce facem dacă rata de părăsire timpurie a școlii ne ține foarte departe de media europeană? Este un ministru care umblă prin toată țara și tot vorbește despre tablete, despre digitalizare, dar încă sunt sute de mii de copii care învață în școli nesigure și insalubre, și putem să ne așteptăm ca tragediile din ultima vreme să se repete. Iar responsabilitatea pentru ca niciun copil să nu mai sfârșească tragic, într-o fosă septică, este a noastră, a tuturor, decidenți centrali, locali, directori de școală, profesori, părinți. Chiar și Ministerul Educației are o răspundere aici.

Putem să facilităm asocierea universităților românești cu parteneri internaționali, dar acest lucru nu garantează automat calitatea actului educațional sau calitatea cercetării. Calitatea nu se îmbunătățește atunci când este nevoie de opt ani pentru a realiza o metodologie de evaluare a școlilor doctorale - atât a durat la noi - iar când în sfârșit există varianta agreată și rectorii știu ce s-a întâmplat, se modifică peste noapte pentru că Ministrului nu i-a plăcut. Dragii mei, așa nu cred că o să ajungem la o educație pe care o merită românii, pe care o merită copiii noştri. Şi bine au scris ei, România merită mai mult decât PSD.

Dascălilor li se cere mult, și pe bună dreptate. Însă, pentru a-și îndeplini rolul și vocația, ei au nevoie de un parcurs de carieră flexibil, motivant și atrăgător, bazat pe o selecție și evaluări riguroase, dar și pe sprijin efectiv. Degeaba creștem salariile dacă nu reevaluăm ce ar trebui să facă un profesor şi ce face efectiv în așa fel încât să reducem odată mormanul de hârtii care ascund realitatea și să creștem valoarea adăugată la clasă.

Aceste probleme există de ani și ani. Se tot discută, se tot fac planuri, dar până în clipa de față nu s-au găsit modalități eficiente. Când vorbesc cu dascăli dedicați și îmi spun că parcă e din ce în ce mai rău. Decât să se pregătească pentru clasă, decât să pregătească materiale interesante, pregătesc noi, și noi, și noi hârtii, statistici, teancuri, și teancuri, veșnice ședințe la care se adună hârtii, în loc să se creeze noi metode și idei bune pentru școală.

Din dorința de a schimba această stare de fapt, am lansat în dezbatere publică, la finalul anului trecut, rezultatele Proiectului «România Educată». Îmi doresc să îmbogățim aceste rezultate prin contribuția a cât mai multor participanți la astfel de dezbateri. Dar și cei care nu vor să vină să mă vadă pe mine sau pe colegii mei pot participa. Suntem deschiși, avem un site pe internet, putem să primim și digital toate propunerile. Eu nu vreau să fac un nou program politic. Eu vreau să fac un program pentru România, pentru România educată. Pentru a deveni realitate, România educată are nevoie de stabilitate, are nevoie de perseverență, dar, foarte important, are nevoie de predictibilitate. Asta înseamnă că toți, de la decidenți la cetățeni interesați, vom opri și vom taxa reglementările haotice, care nu au niciun fel de consistență ideologică sau conceptuală, care nu se bazează pe studii de impact și nu se încadrează în nicio viziune.

De aceea, proiectul oferă tuturor răgazul necesar pentru a găsi cele mai bune soluții, pentru a le armoniza în mod coerent și pentru a-și asuma rezultatele care să transforme în mod pozitiv educația din România la orizontul anului 2030.

De-a lungul istoriei noastre post-comuniste am avut tot felul de guverne, unele neperformante, altele fără viziune, incoerente în decizii, pe scurt incapabile să slujească interesul național. Comparativ însă cu acestea din trecut, trist, dar adevărat, actualul guvern primește premiul pentru cel mai slab guvern post-decembrist. Avem pur și simplu ce am numit eu o guvernare eșuată. Prin urmare cu un astfel de guvern va fi tot mai dificil ca România să aibă o șansă de dezvoltare pe măsura aspirațiilor cetățenilor ei, fiindcă românii nu își doresc așa ceva. Românii își doresc un guvern care performează, își doresc de la conducători să vină cu viziune, cu politici publice, cu un plan. PSD vine cu povești.

Observăm, din păcate, dorința anumitor decidenți de a reveni la vechile metehne, la asta se pricep, la a lansa idei generate într-un mod netransparent, undeva într-un cabinet încuiat unde pătrund doar apropiații de încredere și de a intra în capcana dublului discurs, ca să nu zic dorința de a intra, ei sunt intrați bine de tot: cuvinte mari de sorginte europeană și realități meschine de sorginte pesedistă.

Am spus atunci când am lansat proiectul «România educată» că intenționez să consult partidele politice, mediul legislativ, executiv, dar și alți actori interesați cu privire la acest document, dar și cu privire la politicile educaționale, în general.Salut, așadar, inițiativa PNL de a discuta pe marginea rezultatelor acestui proiect, de a aborda la cel mai înalt nivel subiecte de conținut și de a pune pe tapet două probleme cruciale ale educației românești: echitatea și cariera didactică. Despre asta vorbim noi astăzi, în această sală.

În această notă, îmi doresc să purtăm în continuare un dialog deschis și onest, să aflu propunerile dumneavoastră constructive pentru viitorul educației și, de ce nu, pentru  provocările pe termen lung cu care se confruntă societatea românească.

Vă mulțumesc!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Întrebare: Domnule Președinte, ați fost paisprezece ani dascăl, cei mai mulți dintre ei la cel mai bun liceu din Sibiu și unul dintre cele mai bune din țară. Patru ani, ați condus destinele educației la nivelul Inspectoratului Școlar ca inspectorul școlar general, ați fost paisprezece ani Primar al unui oraș care s-a transformat radical, finanțând cu prioritate educația și îngrijindu-vă în cele mai mici detalii de școlile din Sibiu. Sunteți de aproape cinci ani Președintele României, ați lansat acest proiect „România Educată” - cel mai amplu proiect de dezbatere al unui șef de stat. Sunteți singurul președinte al României care aveți o asemenea experiență impresionantă. Ați declarat că românii au nevoie de educație nu doar pentru a face diferența dintre un Brâncuși și o altă operă de artă sau pentru a ști să deosebească între bine și rău, să apere statul de drept, ci și ca să poată apăra democrația. Cum simțiți că s-a implicat sistemul, societatea? Cum au răspuns partidele la invitația dumneavoastră la dialog și la apropierea de proiectul „România Educată”?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: PNL răspuns foarte bine. Iată că avem un grup de inițiativă și sunt foarte bucuros că s-a preluat realmente conceptul și metoda proiectului „România Educată”. Avem o colaborare foarte bună. La PSD este puțin altfel, și ei spun că vor educație, doar că nu au definit încă ce fel de educație și ne culcăm seara cu o metodologie sau cu o abordare și ne trezim dimineața cu totul alta, făcută noaptea pe picior de ministru sau de cineva apropiat de acolo. Deci două metode fundamental diferite, PNL bazându-se pe transparență, pe discuție publică și invitând, şi sunt convins că în sală sunt oameni care nu sunt neapărat strict legat ideologic și de PNL; sper că nu sunteți ideologic legați de  PSD, dar nici asta pentru învățământ nu ar fi o problemă în sine. Deci, un dascăl bun poate să aibă orice convingere politică, dar este inadmisibil ca un partid, care din nefericire și guvernează, să abandoneze total orice abordare transparentă, când vorbim de elaborare unor politici publice și într-un domeniu atât de sensibil cum este educația. Alte partide sunt modic interesate de temă și partide mai moderne mai pun câteodată întrebări, ceea ce la mine generează un oarecare optimism și cred că, în general, în societatea românească se simte deja clar nevoia unei cu totul altei abordări decât cea pe care o avem acuma și cred că după europarlamentare și după referendum cred că se va coagula o cu totul nouă abordare în politica românească, care sper că va mătura și va lăsa în coșul de gunoi al istoriei actuala guvernare eșuată.

Pentru România de mâine credeți-mă nu este un moft această discuție despre educație, este o necesitate de prim rang. Un popor fără educație nu are viitor! Punct! Atâta este de simplu! Eu îmi doresc un viitor nu oarecare, ci un viitor foarte bun pentru România și cum suntem foarte puțini în țară, foarte mulți în Europa - e foarte bine, ne gândim cu drag la ei - dar noi de aici trebuie să facem să funcționeze România și asta se poate numai dacă dăm tinerei generații, tinerelor generații, instrumentele, metodele, valorile pentru a construi România de mâine ca o Românie de succes. Asta este! Putem să discutăm în jurul acestor chestiuni, putem să intrăm în profunzime în foarte multe detalii, dar pornirea este aceeași. Noi nu avem trei variante. Deci noi nu avem în varianta „România Educată” și varianta actuală și, pe undeva, încă una unde putem să mai chiulim. Nu mai putem să chiulim. S-a terminat. Trebuie să fim performanți, și pentru asta avem nevoie să redevină școala românească ce a fost - baza societății românești.

Întrebare: Referitor la conținutul acelui PDF asociat programului „România Educată”, pe care l-ați publicat pe site, am observat la un moment dat că era menționată o idee de a oferi parcursuri alternative pentru accesul la o carieră educațională pentru persoanele cu performanțe excepționale în alte domenii. Considerați că un bun profesionist într-un anumit domeniu va avea un avantaj față de o altă persoană, în cazul în care aceasta dorește să urmărească o cariere educațională în continuare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc. Ați atins un subiect extrem, extrem de important, cel al parcursului educațional. Noi, în  momentul de față funcționăm în învățământul românesc pe niște sisteme extrem de statice, inflexibile și de modă veche. Noi, practic avem un învățământ care a fost creat structural pe la '68 și de atunci îl folosim și ne așteptăm să producă rezultate bune pentru secolul XXI, după care ne minunăm de ce nu produce acele rezultate. Şi vreau să vă explic un pic mai pe larg care este miza aici. Noi trebuie să atingem mai multe obiective în același timp, fiindcă atingerea puținelor obiective și ignorarea altora duce la discrepanțe imense, așa cum le avem acuma. Vă dau câteva exemple. Avem olimpici de mare performanță. E senzație, e foarte bine! Lumea  zice, ce tot zice președintele ăsta, domnule. Uite ce de medalii avem la olimpiade! Da, dar în partea opusă avem un analfabetism mai mare decât am avut în ultima aproape sută de ani. Avem rezultate foarte bune în multe discipline, chiar peste medie. Spre exemplu, IT-știi din România sunt recunoscuți că sunt peste medie. Păi da, dar în capătul celălalt avem o rată de părăsire timpurie a școlii imensă. Un număr imens de tineri părăsesc școala înainte să termine orice ciclu care le dă o șansă în viață, fără diplomă, fără calificare, fără pregătirea pentru a face totuși mai târziu pasul pe care nu l-au făcut la vremea respectivă. Dintre aceștia, și acuma trec un pic mai spre flexibilitate, dintre aceștia care părăsesc timpuriu școala mulți pleacă, fiindcă nu înțeleg nimic. Oameni care, de fapt, nu sunt rău intenționați, nu sunt nici măcar indisciplinați, sunt oameni care au impresia că degeaba merg la școală, că ori nu înțeleg ei dascălul, ori nu-i înțelege dascălul pe ei și atunci ei preferă să meargă și încearcă să-și câștige o pâine undeva. Păi, nu-i păcat de acești oameni? Foarte mulți dintre ei probabil nu sunt pregătiți, nu-și doresc o pregătire teoretică, dar e posibil ca atunci dacă îi dai șansa și îl încurajez dacă ai o consiliere serioasă în școală ca acești oameni să devină meseriași foarte recunoscuți, performați și mulțumiți de viața lor. Or aceste lucruri acum nu se pot. Lipsește acea flexibilitate în parcursul educațional.

Și, ca să vă dau totuși un răspuns, da, eu cred că ar fi un câștig pentru foarte mulți. Acest câștig de competitivitate s-ar crea fiindcă printr-un parcurs flexibil, foarte mulți tineri ar ajunge într-o zonă, unde performează și unde le place să lucreze. Știm foarte bine că degeaba te pricepi, ai performanțe, dar dacă nu îți place jobul pe care îl faci nu ajungi la vârf. Or ca să ajungi la vârf trebuie cineva să te ajute, inclusiv structura sistemului să ajungi exactă acolo unde performezi cel mai bine şi unde te simți confortabil. Or, noi nu ne dorim o Românie cu oameni nefericiți și nemulțumiți. Eu îmi doresc o Românie cu oameni mulțumiți și fericiți, nu fiindcă sunt geniali, nu putem fi toți geniali, ci fiindcă sistemul îi pune într-un loc unde se simt mulțumiți, recunoscuți, fericiți și utili. Ca asta ne dorim, în definitiv, cu toții și atunci ajungem la ceea ce se numește o viață împlinită, și asta îmi doresc! Or, dacă vă uitați în statistici românii sunt un popor nefericit și cam în toate sondajele rezultă că opinia românilor despre cum merg lucrurile în România, 80% că merg în direcția greșită - este un semnal de alarmă fantastic. Înseamnă că prin politicile publice, cel puțin din ultimii 30 de ani încoace, noi am greșit profund. I-am împins pe români în colțuri sau în zone unde nu au vrut să fie, de aceea sunt nefericiți, nemulțumiți, și o parte importantă de aici este sistemul educațional.

Dacă le creăm șansa să ajungă unde performează optimal și unde se simt confortabil, randamentul este mult mai mare, mulțumire este mult mai mare, întreaga societate funcționează cu totul și cu totul altfel în sens mai pozitiv.

Întrebare: Domnule Președinte, o întrebare care conexează două teme importante ale mandatului dumneavoastră – educația și Justiția. Domnule Președinte, nu mai avem o cultură a justiției, pentru justiție, pentru respectarea legii. Avem, însă, instituții și autorități care încalcă hotărâri judecătorești și încalcă astfel drepturi ale cetățenilor sau ale companiilor în România. Avem un Parlament și un Guvern care folosesc prerogative constituționale de a adopta legi pentru a obstrucționa actul de justiție, pentru a afecta independența justiției și independenta magistraților, avem o parte a presei, care departe de a fi independentă, organizează campanii adevărate împotriva sistemului judiciar, asumându-și un anume partizanat politic și, pe acest fond, avem un nivel scăzut al cetățenilor români de încredere în justiție și în respectul legii. Cum vedeți rolul educației în formarea și consolidarea unei culturi a justiției în România și dacă această componentă a justiției poate fi asumată și ea în cadrul proiectului dumneavoastră de țară „România Educată”? Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc pentru întrebare! Foarte bună conexarea celor două teme. Dacă ne gândim la România, de exemplu, a anului 1918, nu multă lume avea pe atunci studii foarte înalte, dar s-a realizat cel mai mare proiect al românilor și al României, Marea Unire. S-au creat, începând de pe vremea lui Cuza și continuând în România Mare, instituțiile de bază ale unui stat modern, european, printre care justiția. Și, surprinzător, românii, și oameni simpli, și oameni mai educați, și țărani, și până și muncitorii care au început atunci să apară în întreprinderile moderne au știut ce înseamnă justiția dreaptă și au înțeles nevoia unei justiții, fără să fi avut nevoie de educație juridică la școală, mulți dintre ei nici nu au știut să citească, dar au știut cât de importantă este o justiție pentru țara lor.

Cred că aici aveam de-a face cu o educație care, la vremea respectivă, s-a dat mai mult în societate și în familie, decât în școală. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Foarte mulți copii petrec foarte mult timp la școală, în fața televizorului, în fața calculatorului, fără să  mai fie așa de profund conectați la ce se întâmplă în societate. Mulți copii nici nu mai știu să se joace pe stradă cu vecinii și atunci este nevoie să venim cu alte mecanisme de educare în același scop, ca să înțeleagă toată lumea care sunt valorile de bază ale societății. Noi le numim în diferite feluri, câteodată zicem «valorile societății democratice», altă dată spunem «valorile europene», altă dată spunem «valorile euro-atlantice», dar, în fond, setul de valori este tot cam același: libertatea, drepturile individului, democrație, stat de drept și așa mai departe. Valorile de bază sunt aceleași, doar că cineva trebuie să le transmită cumva tinerei generații, altfel vom avea o problemă, aceea pe care o avem acum. Infractori s-au cocoțat în vârful statului și doamna senator nu și-a finalizat ideea. Avem o guvernare și un Parlament care atacă justiția, care schimbă legile pentru a-și subordona politic justiția nu de dragul artei sau fiindcă se poate, ci pentru a îndoi în justiția în favoarea acestor lideri infractori și corupți. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: avem infractori în fruntea statului. Aceștia încearcă să schimbe justiția pentru ei, pentru a scăpa de justiție. Și foarte mulți oameni de rând nu reacționează încă suficient. Oamenii nu a înțeles că aici nu este vorba despre o chestiune care se petrece undeva la București, și treaba lor să se descurce. Aici este vorba despre o chestiune care ne afectează pe toți, pe fiecare român în viața lui de zi cu zi și, în final, pentru aceste mârlănii și pentru aceste atacuri asupra justiției pe care le execută PSD de doi ani și jumătate veți plăti voi, toți românii. Fiecare dintre voi veți plăti, fiindcă calitatea vieții voastre va scădea de la zi la zi din cauza acestor abuzuri pesediste. Asta trebuie înțeles. Și de aceea am convocat referendumul, nu că nu aș fi avut ce să fac în timpul acesta, aș fi avut ce să fac, și după Summit aș fi avut ce să fac.

Am convocat acest referendum ca să dau șansa românilor să dea un răspuns clar acestei nemernicii pesediste. Românii trebuie să meargă la vot, să voteze la referendum, ca să înțeleagă pesediștii că România este altfel decât o văd ei. România este cu români care vor o țară prosperă, o justiție dreaptă, o educație pentru tânăra generație și nu pentru scopuri de partid, o țară europeană. Și ca să transmitem aceste valori, trebuie să creăm mecanismele educaționale potrivite. S-au încercat diferite variante, a existat educația civică în școli, pe urmă s-au făcut proiecte-pilot de educație juridică în școli și așa mai departe. Trebuie găsită cea mai bună metodă, dar ea trebuie să fie eficientă, simplă și trebuie să transmită valorile într-un fel plăcut și care le rămâne tinerilor pentru toată viața. Dacă facem din asta un formalism, atunci nu rămâne absolut nimic. Eu nu îmi doresc formalisme, îmi doresc lucruri de substanță, utile societății și care duc România mai departe, spre mai bine, nu ca ăștia, care vor să ducă România înapoi în Evul Mediu.

Întrebare: Consider că enormul sprijin financiar pe care îl acordă România Republicii Moldova, inclusiv în domeniul educației, (...) consider că adevărata presă românească și cultura trebuie să treacă Prutul. Vă întreb dacă vedeți posibil un proiect integrat pe acest subiect asumat transpartinic, pe termen lung?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ca să vă răspund așa, peste termen lung, da. Acum cred că suntem într-o fază dificilă și de-o parte, și de cealaltă parte a Prutului. Miza este democrația societăților noastre. De ce am ajuns acum, după 30 de ani de la căderea comunismului în această fază dificilă, o să citim peste mult timp probabil în cărțile de istorie, dar noi acum trebuie să facem față acestei situații, și noi, și voi, sau noi, împreună. Media, și la noi, și în Republica Moldova, are dificultăți clare și avem instituții media foarte serioase, independente, care încearcă să relateze și să facă față, dar avem și media care este mai degrabă foarte partinică, ca să zic așa, ceea ce, în esență, este o chestiune legală, doar moralitatea trebuie pusă puțin în discuție. Deci nu legalitatea este problema. În mod paradoxal, și asta ține de educație. O societate educată nu tolerează o media apucată, îi respinge pur și simplu, rămân fără cititori, fără telespectatori și așa mai departe. Noi încă nu am ajuns în faza aceasta și cred că nici în Republica Moldova nu ați ajuns în faza aceasta și, iată, dacă mergem la baza multor probleme, găsim că e tot acolo: educația. O educație solidă, care creează o societate bine educată nu în sensul că să știe fantastic de multe lucruri, să fie bazată pe valori solide, pe evaluări solide, rezolvă practic de la sine și această problemă. O societate bine educată nu tolerează o justiție nedreaptă sau o justiție politizată, nu tolerează media părtinitoare peste măsură, nu tolerează infractori în vârful statului și așa mai departe. De aceea tot spun: educație este baza societății. Nu este o anexă, nu este un sector care trebuie discutat doar în prag de alegeri electorale, ci este chiar la baza unui popor.

Întrebare: Mi-a plăcut foarte mult că în «România Educată» profesorul este elementul central al documentului. (..) Copiii efectiv au nevoie de profesori care să le faciliteze învățarea, să-i atragă și să le arate bucuria cunoașterii și este pentru prima oară când un document pune în centru profesorul. (...) Ce trebuie să facem, cum trebuie să facem să ținem profesorii în școală? Pe cei mai buni absolvenți din sistemul de educație să-i facem să rămână în sistemul de educație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că răspunsurile le găsim relativ ușor dacă pornim de la întrebarea «De ce nu rămân mai mulți tineri foarte bine pregătiți în sistem?». Și răspunsurile sunt cât se poate de simple, nu este nicio mare filosofie, ele se cunosc demult. Am avut acum mai mulți ani, nu vă spun câți ani, un director de școală cu care am discutat în mod surprinzător de deschis pentru vremurile acelea și ne-am pus exact aceeași întrebare. În anii ‘80, entuziasmul pentru a deveni dascăl a fost foarte restrâns ca să mă exprim așa, chiar că a fost o societate închisă pentru noi, de aceea am schimbat-o. Și omul a spus un lucru foarte simplu, atâta vreme cât nu îi dai unui dascăl suficient ca să își întrețină familia nu va dori să devină dascăl. Banal, nu? Un om merge și lucrează undeva ca să își întrețină viața și familia. Sunt foarte puțini care au șansa extraordinară să meargă să-și exercite hobby-ul și să fie și plătiți. Sunt câțiva, dar foarte, foarte puțini. Și atunci, acesta este un argument puternic. Majoritatea oamenilor merg la serviciu ca să câștige bani să trăiască decent. Dacă unui dascăl nu îi dai suficient ca să trăiască decent, rămân în sistem entuziaștii și slabiștii. Entuziaștii fiindcă ei rămân dascăli orice ar fi, și cei care sunt prea slabi ca să găsească în altă parte o angajare. Asta e. Că nu este singura motivație și singurul argument, este iarăși adevărat. Dar nu poate să îmi explice nimeni că nu este un argument. Doi, dascălii vor să vadă și ei, nu numai cercetătorii, cum își pot construi o carieră, dar să conteze. În momentul de față cred că este aproximativ tot cum a fost pe vremea mea. Termini universitatea, te duci la școală, după un timp îți dai definitivatul, pe urmă dai gradul II, pe urmă dai gradul I, nu? Parcă e tot așa. Așa am făcut și eu și m-am trezit cu gradul I și tot nu mi-au ajuns banii niciodată, tot nu a interesat pe nimeni că am gradul I și lucrurile au fost așa cum au fost. Și în loc să se consolideze statutul dascălului în societate, au apărut între timp tot felul de contra-modele, în principal pe televiziuni, vorbesc despre primii ani din anii ‘90, care dintr-odată ne-au transformat în caricaturi. Spuneai că ești dascăl, lumea începea să râdă ca și cum ai fi zis un banc. Nu merge. Deci, statutul social contează. dacă vrem să fim serioși, contează pentru fiecare dintre noi. Contează să fii respectat, contează să fii, ca dascăl, mândru să ieși pe stradă să spui «sunt dascăl și am și gradul I». Contează materialul, statutul și cariera și atunci deja ne apropiem. Dar nici asta nu este suficient. Majoritatea dascălilor sunt foarte enervați în ziua de astăzi că merg la școală, li se cer tot felul de verzi și uscate, prostii peste prostii, în loc să îi lași să își vadă de treabă și de lecții. Deci sistemul în interior trebuie bine organizat. Și atunci deja ne apropiem de ceva care poate să funcționeze fiindcă niciunui dascăl nu îi place să meargă la școală și să aibă impresia că sistemul își bate joc de el. El vrea să fie respectat nu numai în societate, vrea să aibă și un sistem care îl respectă, care îl ajută prin formare continuă, care îl ajută punându-i la dispoziție materiale didactice, posibilități. De exemplu, un profesor de fizică cum am fost eu, se simte mai bine dacă merge într-o școală unde există un laborator de fizică și este dotat și cu altceva decât două sârme. Deci contează și dotarea materială și atunci deja  ajungem cam la ce am descris în proiectul nostru că îi trebuie unui dascăl ca să își facă treaba. Mulțumesc frumos!

Întrebare: Vă mulțumesc dumneavoastră și echipei dumneavoastră pentru proiectul «România Educată», pentru că, pentru prima dată apare abordată problematica analfabetismului funcțional. (...) Inițiativele din zona privată, din zona de business și inițiative din societății civile ne dau clasă, avem exemple de  bună practică, de inovație, în ceea ce înseamnă formarea profesorilor, în ceea înseamnă școlile, în ceea ce înseamnă abordarea analfabetismului funcțional. Mai întâi, noi credem că cei care activăm și în societatea civilă sau în zona de business am preluat și ceea ce trebuia să facă statul. Cum credeți că am putea aduna aceste resurse imense care există acum în societatea civilă, care există în zona de business și cum vedeți rolul dumneavoastră de mediator în toată povestea aceasta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, că avem un stat slab, cred că din tot ce am spus astăzi până acum v-ați dat seama de ce avem un stat slab. De ce avem un sistem educațional care poate fi ușor concurat știm la fel de bine. Dar, eu nu sunt împotriva acestor inițiative și nu sunt deloc împotriva alternativei private, doar că ele apar interesat, sunt de multe ori foarte competitive și este foarte bine așa. Fără concurență calitatea crește greu. Noi am mai trăit în etapa în care a fost scris negru pe alb că viitorul este de aur, dar nu a fost așa pentru că nu este suficient să scrii un document, trebuie mult mai multe lucruri să se întâmple. Eu cred că sistemul educațional de bază trebuie să fie gestionat de stat. El are în realitate nevoie de resurse imense și în modelul de societate pe care noi îl acceptăm ca fiind bun nu este altă alternativă pentru educația de masă. Au existat modele, dar ele cu greu ar putea fi aplicate astăzi. Dacă vreți, vă dau un exemplu, strămoșii mei au creat în secolul XV în Transilvania un sistem public de școli, dar care a fost susținut de comunitate. Și toți copiii, atenție în secolul XV, au mers la școală, unde au fost un dascăl și un preot și pentru nevoile de atunci a fost suficient. Și comunitatea a plătit, fiecare comunitate în parte pentru aceste școli. Asta nu mai funcționează în ziua de astăzi fiindcă nu poți să mai ții i școală cu doi oameni sau cu trei oameni, deja pretențiile sunt cu mult mai mari, este nevoie de o ofertă educațională bogată, profundă, variantă și, în consecință acel model simplu nu mai poate să funcționeze. Doar statele pot oferi în ziua de astăzi educația de bază. Sistemul privat, după părerea mea, este binevenit. Fiindcă sistemul privat oferă o alternativă celor care au alte pretenții, nu contează din ce motiv. Unii vor sa fie mai deosebiți, foarte bine, dacă îți permiți, fii mai deosebit, e OK, atâta timp cât îi oferi copilului o educație solidă. Alții vor o educație specifică pe care, din varii motive, încă nu o oferă sistemul public, pentru o meserie care este frecventă într-o anumită întreprindere, dar numai acolo, în comunitate nu există profilul respectiv, și asta e bine. Nici cercetarea nu trebuie monopolizată de stat, dar ea trebuie bazată pe stat. Deci trebuie să existe o bază serioasă, bogată, bine finanțată, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să existe cercetare privată. Și eu nu văd niciodată sectorul privat ca pe o concurență nedorită, eu îl văd ca o concurență benefică pentru sistemul public fiindcă într-o societate sănătoasă competiția privată obligă și sistemul public să devină mai bun dacă vrea să existe și în continuare. Și avem țări foarte dezvoltate cu sisteme foarte mari unde s-a văzut că lucrurile într-un ciclu mai lung chiar șa funcționează, că sectorul privat nu poate să suplinească sectorul public. Iar dacă sectorul public nu performează să rămână la același nivel, încep să aibă probleme imense în întreaga societate și tot statul trebuie să intervină, știți bine la ce mă refer, la marele nostru partener strategic. Deci lucrurile sunt cunoscute, nu trebuie să reinventăm nimic, trebuie să îi sprijinim și pe unii și pe alții, important este să ținem stacheta sus, iar faptul că sistemul este de-a dreptul refractar la schimbări, că așa sunt marile sisteme publice, toate sunt la fel. De aceea nu trebuie să cădem în ce am numit eu «reformită cronică», fiecare ministru încearcă să facă două reforme, ci trebuie să ne abținem de la astfel de mini-reforme, care de fapt nu sunt reforme, sunt mici schimbări și mici cosmetizări, ci să judecăm mult și bine până când ne apucăm de o reformă, dar atunci să fie bine gândită, bazată pe studii mai degrabă prea multe, decât pe prea puține și gândită pe termen lung. Nu se poate face o reformă a sistemului educațional într0un an, în doi ani în trei ani fiindcă ciclul educațional este deja foarte lung. Și în afară de faptul că vrem să schimbăm să fie mai bine, trebuie să îi respectăm și pe oameni, trebuie să existe o predictibilitate. În ziua de astăzi, care aveți copii, pe oricare vă întreb ce va fi la anul, nu veți ști, copii care acum sunt la gimnaziu, habar nu au dacă va mai exista bac sau nu va exista, dacă se reintroduce admiterea la facultate sau nu se reintroduce, dacă mai există examenul de ieșire din ciclu sau dacă revenim la reexaminarea d intrare în ciclu. Sunt chestiuni principiale și fără o predictibilitate bine pregătită nu o reușim nimic. Fiindcă dacă sistemul nu este cât de cât convins că e bună schimbarea, ea nu se va produce, sistemul va mima schimbarea și nu se va schimba nimic. Ceea ce am văzut de nenumărate ori.

Întrebare: Cum am putea să oferim fiecărui copil din această țară același nivel al educației?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, se poate, dar nu va fi simplu. Niciodată lucrurile importante nu sunt simplu de rezolvat. Dacă ar fi așa simplu, le-ar fi rezolvat deja cineva. Însă, lucrurile se leagă unele de altele. Dacă avem un concept de educație în România așa cum credem noi că trebuie să se desfășoare, el poate fi implementat, dar nu poate fi implementat pe bucățele. Este nevoie și de dascăli dedicați și suficient de interesați să performeze, este nevoie și de o bază materială suficient de bună. Este nevoie de un sistem de evaluare și pentru dascăli, dar și pentru elevi, care este motivant și nu inhibant. Este nevoie de a construi alternative în sistemul public pentru a permite fiecărui copil să își găsească locul cel mai bun. Eu nu cred că România se împarte în două, dacă vorbim de educație în urban și în rural, fiindcă eu am fost dascăl și am predat la școala mea, care este unul dintre cele mai bune licee din România, dar am predat și în sate de lângă Sibiu și, mă credeți, nu mă credeți, cele mai bune lecții de fizică cu laborator le-am făcut într-un sat din județul Sibiu unde au fost atât de puțini copii, încât am avut în clasă 12 copii. Și cu 12 copii am putut să fac lecții de fizică cum niciodată nu am putut cu 36 de copii, fiindcă nu poți să faci același lucruri cu de trei ori mai mulți copii. Deci, șanse sunt, dascăli și în ziua de astăzi sunt. Sigur, trebuie să îi convingem iarăși că și în mediul rural se poate, or asta, în mod paradoxal, ține și de alte sisteme. De exemplu, de sistemul de transport public. Cum să convingi un dascăl sa facă navetă de 50 de km dacă pentru acei 50 de km face două ore și jumătate? Dacă are autostradă sau drum național pus la punct și ajunge în jumătate de oră, problema s-a rezolvat. Deci, iată, lucrurile nu sunt legate doar de un sistem. Lucrurile se leagă, în realitate, și asta știm, se leagă toate între ele. Și o societate funcțională cu un guvern performant poate să miște lucrurile destul de repede. Nu am nimic împotrivă să cumpărăm câte o tabletă pentru fiecare elev. OK, în timpul orei lucrează pe tabletă, poate are un dascăl care nu știe ce să facă cu cea și e păcat atunci, și în pauză iese în curte și se trezește în Evul Mediu și atunci discrepanța este cam mare. Dacă lăsăm aceste probleme doar în sarcina administrației locale, se poate și așa, dar atunci să le dăm bani primarilor, nu să le luăm bani. Deci PSD umblă prin țară și îi amețește pe toți cu povești că dau bani comunităților locale, când în realitate le iau bani comunităților locale să îți plătească ei prostiile de politici economice de la București. Și iată că se leagă și de economie, și de administrație locală, și eu cred că în România se poate. Dacă nu aș crede, nu aș fi aici. Dar singur cert nu pot, cum dumneavoastră singură nu puteți să faceți o școală bună, cum el nu poate singur să facă un județ bun și așa mai de parte. Și de aceea este nevoie de mai mulți și mă bucur că suntem mai mulți astăzi.

Întrebare: Înainte de a sosi aici, domnul Rareș Bogdan vorbea despre familiile domnitoare din învățământ care blochează sistemul. În loc să le permită tinerilor să ajungă în actul decizional, în loc să le permită oamenilor capabili să ajungă aici, în loc să le permite și altor oameni cu o altă mentalitate să ajungă să decidă, ei nu fac altceva decât să blocheze orice inițiativă. Guvernul Cioloș a dat o nouă lege privind concursul de director. În urma acestei legi, au ajuns directori și oameni care nu sunt implicați politic. Ce puteți face pentru acești oameni care sunt sabotați, nu sunt lăsați să-și îndeplinească funcția obținută prin concurs? Inspectoratul Școlar nu a făcut nimic, Guvernul nu cred ca va face ceva, deci speranța stă în Administrația Prezidențială.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tema este evident mai largă și ea se numește politizarea marilor sisteme publice. Până nu scăpăm de această politizare nu rezolvăm problema și știți ce? Este foarte simplu. În realitate este foarte simplu. Eu pot să vă indic calea, dar dumneavoastră trebuie să o faceți. Calea se numește votul. Prin vot! Atâta vreme cât PSD guvernează nu se va schimba nimic. Ei și-au creat în 30 de ani un sistem foarte performant de înșurubare a clienților proprii în toate funcțiile publice. Atâta vreme cât va guverna PSD, acest lucru nu se va schimba. Când oamenii vor înțelege că acest partid nu dorește binele României, ci binele propriilor oameni și vor vota altceva, lucrurile se pot schimba. Lucrurile se pot schimba atunci când vom avea partide responsabile la guvernare, când vom acționa conștient pentru depolitizare. Depolitizarea nu înseamnă să-i dai afară pe toți pentru că au carnet de partid de o culoare, ci depolitizarea înseamnă să pui pe unul pe funcție fiindcă este capabil, performant, pregătit, nu pentru că are o anumită culoare. Asta încerc cam de mult să explic oamenilor, că nu trebuie să-i dăm afară pe unii, ca să vină ceilalți. Trebuie să-i dăm afară pe cei care nu pot sau nu vor și să-i punem pe unii care pot și vor.

marți, 2 aprilie 2019

Alocuțiunea Președintelui Iohannis la Parlament. România este membru al NATO de 15 ani

14:05 | 02 Aprilie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 2 aprilie a.c., la Palatul Parlamentului, o alocuțiune în cadrul ședinței comune solemne a Senatului și Camerei Deputaților dedicate aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO și a 70 de ani de la înființarea NATO.

Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii:

„Domnilor Preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelenţe,

Doamnelor și domnilor,

Aniversăm, în cadrul acestei ședințe solemne, 15 ani de când România a aderat la cea mai puternică alianță din istoria omenirii.

Din 2004, suntem nu numai într-un parteneriat loial cu această solidă organizație politico-militară, ci și membri respectați ai clubului statelor democratice. Și acest aspect este unul foarte important, pentru că trăinicia NATO și forța sa sunt date, în primul rând, de adeziunea la valori fundamentale, pe care inclusiv țara noastră și-a asumat să le respecte. Iar aceste valori sunt libertatea, democrația și statul de drept.

Anul acesta se împlinesc și 70 de ani de la semnarea, la Washington, a actului  fondator al NATO, care stă la baza apărării noastre colective și care garantează nu doar securitatea, ci și prosperitatea și exprimarea liberă și democratică a țărilor membre.

Istoria ne-a demonstrat că principiile democratice și o comunitate bazată pe solidaritate și responsabilitate față de securitatea aliaților reprezintă esența proiectului euroatlantic și cheia succesului misiunilor NATO.

Doamnelor și domnilor,

Pentru țara noastră, nu a fost deloc ușoară revenirea la democrație după epoca neagră a comunismului și tocmai de aceea merită salutat și apreciat efortul conjugat al tuturor forțelor politice, al diplomației și al armatei, care a făcut posibil dezideratul național de a aduce România în NATO și în spațiul valorilor euroatlantice.

Cu atât mai condamnabile sunt acțiunile actualei majorități PSD, care, prin asaltul - fără precedent în ultimii treizeci de ani - la adresa statului de drept, riscă să fragilizeze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism, acestea sunt realele politici ale guvernării PSD. Nu întărirea democrației, nu consolidarea justiției, nu responsabilitate și predictibilitate în economie, nu infrastructură care să garanteze inclusiv siguranța oamenilor, nu acestea sunt politicile PSD.

Guvernarea PSD, vă spun acum, care a devenit sinonimă cu incapacitatea administrativă și cu diletantismul, vulnerabilizează România.

În contextul în care țara noastră are toate atuurile pentru a fi un pilon al democrației și stabilității în regiune, PSD eșuează să se ridice la importanța acestui moment strategic.

Lipsa de respect manifestată de PSD față de Armată a culminat cu demersul de a contesta în justiţie decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării. Instanța de judecată a respins această acțiune nefondată a PSD, care a pus Armata României într-o situație delicată din rațiuni strict și numai politicianiste.

Dacă adăugăm și incapacitatea de a moderniza legislația în domeniul securităţii naţionale, avem doar câteva aspecte care arată incompetența PSD și o profundă neînțelegere a ceea ce înseamnă să conduci un stat în care cetățenii sunt cu adevărat bine protejați.

Ca Președinte, am responsabilitatea de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice. Este atribuția mea constituțională să atrag atenția că o guvernare bună, o guvernare corectă, o guvernare cinstită reprezintă inclusiv o garanție de securitate pentru România, în timp ce această guvernare eșuată reprezintă în sine un risc pentru țară.

Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice şi hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat Aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Doamnelor și domnilor,

Este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie și complementaritate, instrumentele și resursele de care dispun cele două organizații. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetățenilor, pentru că va crește securitatea europeană și euroatlantică.

De altfel, unitatea și coeziunea definesc fundamental prioritățile Președinției în exercițiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenție specială avansării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană în toate domeniile de interes comun și, în special, pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continentul european, pentru creşterea rezilienţei partenerilor și pentru combaterea amenințărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, țara noastră va continua să susțină întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

Doamnelor și domnilor,

Profesionalismul, devotamentul și spiritul de solidaritate ne permit să avem, în acest moment, o Alianță credibilă și puternică, capabilă să asigure securitatea cetățenilor noștri, precum și să mențină sau să readucă pacea acolo unde este amenințată sau afectată.

Ţara noastră acţionează constant şi consecvent pentru a-şi consolida profilul în cadrul Alianţei, pe mai multe dimensiuni strategice: politică şi diplomaţie, apărare, intelligence şi comunicare strategică, ceea ce dă o pespectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înțelegem însă cu toții că apărarea colectivă începe acasă și necesită investiții, atât în resurse umane, cât și în capabilități militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani am obținut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, la inițiativa mea s-a încheiat această înțelegere, fapt care a permis dezvoltarea programelor naționale de înzestrare, atât de necesare pentru ca România să își consolideze rolul de furnizor de securitate. A fost rezultatul unui consens politic obținut la inițiativa mea.

Guvernului şi Ministerului Apărării Naţionale le revine rolul de a pune în practică, prin programe coerente, Strategia de Înzestrare a Armatei, pentru care există premise favorabile de finanţare.

Din păcate, faptele demonstrează cu totul altceva: proceduri de achiziţe anulate sau contestate în justiţie de chiar cei care le-au iniţiat şi o incapacitate cronică de a gestiona un domeniu vital pentru securitatea naţională, cum este cel al înzestrării Armatei.

Incompetența guvernanților, stimați parlamentari, riscă să afecteze chiar modul în care ne îndeplinim angajamentele și responsabilitățile în cadrul NATO.

Doamnelor și domnilor,

La ultimele summituri NATO, desfășurate la Varșovia și Bruxelles, am susținut necesitatea întăririi procesului de adaptare a Alianței prin măsuri destinate consolidării apărării pe Flancul Estic. Mă refer aici la prezența aliată înaintată din România și din regiunea Mării Negre, precum și la cea din Polonia și statele baltice.

Toate aceste eforturi ale noastre au condus la adoptarea de noi decizii cu relevanță operațională. Am înființat Brigada Multinațională Sud-Est la Craiova și participăm cu militari în Polonia, în cadrul grupului de luptă condus de Statele Unite ale Americii.

Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est a primit certificarea capabilității  operaționale finale anul trecut.

Voi susține ferm, în continuare, poziția României de abordare unitară, coerentă pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, condiție esențială pentru gestionarea eficientă a provocărilor în creștere la adresa mediului de securitate regional.

Doamnelor și domnilor,

În ultimii ani, România a reușit să consolideze prezența pe agenda aliată a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este acceptată de toți aliații ca fiind esențială pentru securitatea euroatlantică.

Este un efort în care m-am implicat personal, și voi continua să o fac, pentru că este în interesul strategic al României.

Creșterea constantă a activităților militare în Crimeea, recentul incident din Strâmtoarea Kerci, conflictul în desfășurare din Estul Ucrainei, precum și actele provocatoare la adresa avioanelor și navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că amenințările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente chiar în regiunea noastră.

România este un promotor al continuării politicii Ușilor Deschise a Alianței. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor țări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație.

Doamnelor și domnilor,

Nu pot să închei fără a sublinia, încă o dată, faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță.

Ca Președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate!

La mulți ani, România!

La mulți ani, NATO!”

joi, 21 martie 2019

Bruxelles, AmCham EU, alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis

10:20 | 21 martie 2019 | Uniunea Europeană
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susținut joi, 21 martie ac, la Bruxelles, Regatul Belgiei, o prezentare în cadrul conferinței anuale Transatlantice organizate de AmCham EU.



Vă prezentăm în continuare textul alocuțiunii tradusă din limba engleză:

„Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Îmi face plăcere să fiu oaspete al Camerei de Comerț Americane din Europa și să mă adresez acestei audiențe distinse.

Permiteți-mi să încep prin a lăuda rolul important pe care îl joacă AmCham în sprijinul cooperării transatlantice.

Voi susține astăzi că o puternică cooperare transatlantică a fost întotdeauna și rămâne o condiție esențială pentru prosperitatea economiilor noastre și a cetățenilor noștri. În ciuda tuturor lucrurilor, parteneriatul transatlantic rămâne o relație strategică crucială pe plan mondial. În mod colectiv, țările noastre reprezintă de departe cel mai influent grup de țări din lume. Dar asta nu ar trebui să fie un motiv de satisfacere.

România este pe deplin angajată într-un puternic parteneriat transatlantic, o strânsă cooperare între Uniunea Europeană și Statele Unite și între Uniunea Europeană și NATO. Ca partener strategic al Statelor Unite, România își vede mandatul la conducerea Consiliului Uniunii Europene ca o oportunitate de a promova o agendă de cooperare UE-SUA pozitivă.

Dragi musafiri,

Relația transatlantică este un proiect fără precedent de pace, prosperitate și libertate, o ancoră a stabilității globale și motorul prosperității noastre comune. O Europă puternică, unită și de succes din punct de vedere economic rămâne o necesitate pentru Statele Unite. Securitatea și prosperitatea Europei sunt indivizibile din cauza securității și a prosperității Americii.

Relația economică dintre Statele Unite și Europa este cea mai mare și cea mai importantă din lume.

Comercializăm în fiecare an aproximativ un trilion de dolari în valoare de bunuri și servicii - adică aproape o treime din totalul comerțului global. Comerțul dintre noi creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului - aproximativ 7 milioane în Statele Unite și 5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.

Pentru a spune pur și simplu, Europa este bună pentru afacerea americană și suntem bucuroși să vedem că se întâmplă acest lucru. Peste 70% din totalul investițiilor străine directe din SUA provine din Europa. Avem un parteneriat comercial echilibrat și care funcționează pentru ambele părți.

Este adevărat că UE exportă mai multe bunuri către SUA decât importă, dar situația este inversată în ceea ce privește serviciile. Fiecare parte are avantaje competitive, dar, împreună, cu siguranță suntem mai puternici decât suma părților noastre.

Doamnelor si domnilor,

România consideră că multilateralismul și ordinea internațională bazată pe reguli reprezintă pietre de temelie importante ale securității și prosperității noastre colective. Acestea sunt acum cu atât mai necesare în orice moment în trecut, tocmai pentru că trebuie să gestionăm schimbarea. În cazul în care sunt necesare ajustări, trebuie să încercăm să acționăm cât mai mult posibil în cadrul instituțional existent.

Sistemul comercial multilateral reglementat de OMC a fost baza prosperității în Europa, SUA și în întreaga lume. Cu toate acestea, acceptăm nevoia de schimbare.

UE va trebui să își adapteze politica comercială la apărarea intereselor noastre strategice și să reflecte noile realități din economia globală, împotriva practicilor care denaturează comerțul.

România sprijină modernizarea sistemului multilateral în cadrul OMC. Este nevoie de o mai mare transparență și de stabilirea unor mecanisme de abordare a tensiunilor comerciale într-o etapă timpurie între parteneri. Deși această lucrare nu este ușoară, ea rămâne esențială și poate fi mult mai eficientă în contextul unui efort comun cu SUA și alți parteneri asemănători.

Dialogul strategic transatlantic privind comerțul, inclusiv în contextul unui viitor parteneriat în domeniul comerțului și investițiilor, ar trebui să continue într-un mod constructiv și pozitiv.

Dragi prieteni,

Nu trebuie să uităm niciodată unde sunt minunile noastre. Cred că este nevoie de o re-angajare a SUA în Europa în domenii strategice, cum ar fi energia, noile tehnologii și infrastructura critică. În mod crucial, este necesar să se consolideze cooperarea privind securitatea informatică și viitorul infrastructurii noastre digitale.

Bazându-ne pe punctele forte, trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a sprijini antreprenoriatul și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, ca o strategie de creștere pe termen lung. Antreprenorii joacă un rol crucial în dezvoltarea competitivității economice a viitorului.

Cooperarea strategică în domeniul energiei trebuie intensificată. Statele Unite pot juca un rol major în securitatea energetică a continentului nostru. Companiile americane propun o revoluție energetică în America, o dezvoltare care se poate dovedi un punct central pentru securitatea energetică europeană și opțiunile energetice regionale.

Încurajez companiile americane să-și asume un interes solid și pe termen lung pentru omologii lor europeni și oportunitățile de afaceri din această parte a Atlanticului.

În acest moment, permiteți-mi să evidențiez Summit-ul de inițiativă al celor Trei Mări pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa a instituit un cadru pentru angajamentul central și est-european cu UE și SUA pentru a promova interconectivitatea regională în domeniul energiei, al transporturilor și al sectorului digital.

Salutăm inițiativele de afaceri și de investiții din regiune, care vor promova în continuare creșterea economică și vor crea parteneriate pe termen lung între țările noastre.

Doamnelor si domnilor,

Nu există nici o îndoială că lumea suferă schimbări profunde. Apar noi actori, modele de schimbare a schimburilor comerciale și dinamice noi se formează în demografie. Ne confruntăm cu provocări importante, cum ar fi schimbările climatice, migrația, terorismul și populismul. În plus, noile tehnologii modifică modul în care trăim și geopolitica pare să joace un rol mai mare decât oricând altcineva de la războiul rece.

În timp ce ne confruntăm cu dificultățile, trebuie să ținem cont de ceea ce ne leagă. Unele dificultăți ar putea fi transformate în oportunități.

Un astfel de exemplu este în domeniul securității și apărării. Acest domeniu este cu atât mai important într-o lume cu instabilitate sporită și provocări pentru securitate, care au potențialul de a afecta negativ economiile noastre.

Dificultăți economice reale sunt resimțite de prea mulți cetățeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului. Trebuie să acționăm împreună și să dovedim că există un viitor pentru toți, fără ca nici un cetățean să rămână în urmă.

Modificările dăunătoare generate de economia globală se lovesc de anumite secțiuni vulnerabile ale societăților noastre și, în special, de comunitățile clasei muncitoare. Trebuie să recunoaștem dificultățile lor și să fim pregătiți să luăm decizii îndrăznețe pentru a ne asigura viitorul nostru comun.

Aceasta ar trebui să includă apropierea politicilor și a deciziilor politice de cetățenii noștri și de nevoile acestora. Doresc doar să subliniez importanța crucială a investiției în tineretul nostru, a dezvoltării abilităților necesare pentru a se adapta la această lume în schimbare rapidă.

Doamnelor si domnilor,

Dragi prieteni,

Deși nu vom fi niciodată liberi de provocări și dificultăți, cred că împreună putem depăși orice obstacol, cu puțină înțelepciune și moderare colectivă.

În timp ce strânsa noastră alianță politică, economică și strategică este rezultatul unor interese comune reciproc în întreaga istorie recentă, ceea ce ne leagă cu adevărat sunt valorile noastre comune.

Aș dori să felicit AmCham UE pentru investițiile sale continue în viitorul relației transatlantice. Nu veți fi dezamăgiți, fiți siguri!

Mulțumesc foarte mult!"

duminică, 17 martie 2019

Președintele Klaus Iohannis la Summit-ul liderilor locali și regionali ai PPE

12:25 | 16 Martie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut sâmbătă, 16 martie a.c., la Romexpo, o alocuțiune în cadrul Summitului liderilor locali și regionali ai Partidului Popular European.



„Dragii mei,

Mă bucur nespus de mult și sunt emoționat să vă revăd în număr așa de mare și așa de entuziaști!

Dragi prieteni europeni,

Bine ați venit în rândul nostru! Sunteți într-o țară europeană, sunteți într-o țară pro-europeană, și ne bucurăm că sunteți alături de noi! O atmosferă excelentă, oameni hotărâți, cu prieteni buni. Ce ne trebuie mai mult?

Ne trebuie votul românilor și îl vom avea!

Această întâlnire de astăzi este una foarte specială, fiindcă ne pregătim de alegeri europarlamentare și, în această ecuație, recunosc că sunt foarte bucuros să îl avem alături de noi, împreună cu foarte mulți prieteni europeni, pe candidatul Partidului Popular European, prietenul meu, Manfred Weber. Manfred, bine ai venit, îți doresc mult succes!

Lupta pentru «O Europă mai bună» este lupta noastră, a tuturor celor pentru care Europa este sinonimă cu pacea, prosperitatea și libertatea tuturor cetățenilor țărilor noastre, din Uniunea Europeană!

Anul acesta, în care au loc alegeri pentru Parlamentul European, este unul simbolic. Se împlinesc 30 de ani de când regimurile totalitare din estul Europei au dispărut, în sfârșit.

Sunt 30 de ani de democrație, sunt 30 de ani de când ne-am recâștigat libertatea, libertatea de a ne putea întoarce, după îndelungi suferințe, în marea familie europeană din care facem parte.

Noi încă ne mai amintim ce înseamnă tirania, ce înseamnă dictatura mediocrității, care ține la putere un grup de privilegiați ai momentului, în timp ce cetățenii onești își pierd libertatea și dreptul nu la bunăstare, dreptul la un trai decent. Dramele acelor ani negri nu se vor mai repeta! Nu în Europa, nu atât timp cât depinde de noi să împiedicăm asta!

Dragi prieteni,

Alegerile pentru Parlamentul European din acest an sunt, de aceea, mult mai importante decât anii trecuți.

Europa nu se poate întoarce în timp! Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să dăm startul unei noi ere de prosperitate și siguranță.

Îmi doresc ca Summitul de la Sibiu din 9 mai să reprezinte un reper în proiecția unui astfel de viitor mai bun pentru cetățenii noștri.

Partidul Popular European are capacitatea de a juca în continuare rolul de principală forță politică vizionară la nivelul instituțiilor europene.

Și pentru ca România să conteze în luarea celor mai bune decizii, care să îmbunătățească viața de zi cu zi a oamenilor, este vital să avem o puternică reprezentare în cea mai puternică familie europeană, Partidul Popular European.

Partidul Național Liberal are o vocație europeană și are tradiția apărării democrației românești încă de la înființarea sa, și așa va rămâne!

Dragi liberali, nu uitați niciun moment prețioasa moștenire pe care ați primit-o de la cei care au plătit de multe ori cu viața dragostea lor pentru România!

Acest moment crucial în care ne aflăm este mult prea important pentru viitorul Uniunii Europene și pentru viitorul țării noastre pentru a nu vă dedica toată energia în direcția apărării destinului occidental al națiunii.

Dacă veți fi hotărâți, dacă veți fi mereu de partea principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept, dacă veți explica oamenilor cât de multe beneficii europene li se refuză din cauza eșecului actualei guvernări, fiți siguri că românii vă vor fi alături!

Pentru ca viața cetățenilor europeni să fie una mai bună este nevoie ca deciziile de la nivelul Parlamentului European să fie luate de oameni competenți, oameni cu experiență și cărora nu le lipsesc curajul și determinarea să impună schimbările necesare.

Văd în oferta pe care o propune Partidul Național Liberal tocmai aceste persoane capabile să își asume și să ducă la bun sfârșit o astfel de misiune, parteneri loiali ai Popularilor europeni în efortul de a revitaliza cel mai însemnat proiect democratic din care suntem parte: Uniunea Europeană.

Dragi prieteni,

Doamnelor și domnilor,

Ne mai despart două luni de momentul scrutinului pentru alegerea eurodeputaților.

Din păcate, aceste alegeri sunt percepute adesea ca fiind mai puțin relevante pentru impactul pe care îl au în viața de zi cu zi a oamenilor.

Este o evaluare complet eronată, pentru că uneori, din cauza formei adesea excesiv de birocratice în care lucrează instituțiile europene, omitem esențialul: oamenii sunt cei care se află în centrul construcției europene, iar instituțiile au misiunea de a fi în slujba oamenilor.

Din această perspectivă, a modului în care cei care merg să ne reprezinte la Bruxelles sau Strasbourg reușesc să asigure un nivel de trai crescut, o viață sigură și prosperă pentru toți cetățenii europeni, scrutinul din 26 mai capătă o importanță deosebită.

Este, totuși, și un moment cu o profundă valență civică, pentru că viitorul Europei trebuie decis de voința oamenilor, nu de neimplicarea lor. Absenteismul înseamnă să le permitem altora să hotărască în locul nostru.

Voi, lideri regionali și locali, sunteți interfața directă cu oamenii și vă îndemn să le transmiteți aceste lucruri cetățenilor din comunitățile pe care le păstoriți.

Votul este, în definitiv, cea mai bună formă de răspuns și sancțiune la discursul populist, eurosceptic și demagogic care a devenit virulent în ultima vreme și în Europa, dar și în România.

Observăm că unele partide politice de la noi, și mă refer în primul rând la PSD, au îmbrăcat haina falsului patriotism, al naționalismului de fațadă și, folosindu-se de o retorică anti-europeană, încearcă să câștige capital electoral inducând oamenilor teama și lipsa de încredere în proiectul și valorile Uniunii. Este modul pesedist cinic și iresponsabil de a face politică.

Dovada maximei ipocrizii este să negi chiar principiile pe baza cărora a fost întemeiată Uniunea Europeană, să ataci instituțiile europene care îți critică derapajele antidemocratice și, în același timp, să ceri votul oamenilor pentru a trimite reprezentanții partidului tău să facă parte tocmai din aceste instituții.

Dragii mei,

A fi bun român și patriot nu înseamnă să fii în antiteză cu Bruxellesul.

Dimpotrivă, România este Europa și Europa este România!

România noastră, România europeană, înseamnă bunăstare, prosperitate, justiție independentă și stat de drept!

Acesta este motivul pentru care românii au ales în 2007 calea unei țări moderne, cu legi corecte, cu oameni liberi, egali în drepturi cu ceilalți europeni. Este calea pe care românii își doresc să continue și sunt convins că vor respinge populismul și vor rămâne atașați valorilor care pot asigura dezvoltarea țării, prosperitate și siguranță, valori care se regăsesc doar în interiorul Uniunii Europene.

Tocmai de aceea voi, cei care vă aflați în această sală, aveți responsabilitatea de a fundamenta politicile cu care veți veni în fața cetățenilor pe aceste principii care stau la baza proiectului european. Principii care încurajează integritatea, și nu divizarea, toleranța, și nu ura, respectul pentru demnitatea umană, și nu discriminarea.

Dragii mei,

Chiar dacă nu este perfect, proiectul european ne-a oferit cea mai lungă perioadă de prosperitate și pace în Europa.

Și, din responsabilitate față de generațiile viitoare, trebuie să ne mobilizăm și să punem laolaltă toate resursele de credință, de inteligență și de energie de care dispunem pentru a-l duce mai departe.

Aceasta nu este o sarcină pe care să o îndeplinească doar aleșii sau reprezentanții noștri, nu este nici datoria exclusivă a șefilor de stat și de guvern, ci este poate cea mai importantă probă de solidaritate pe care suntem datori să o dăm cu toții – cetățeni și politicieni – zi de zi. Și asta vom face!

Vă doresc succes!”

miercuri, 3 octombrie 2018

Ziua Unității Germane. Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis


Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul evenimentului organizat cu prilejul Zilei Unității Germane

19:05 | 02 Octombrie 2018
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 2 octombrie a.c., o alocuțiune în cadrul evenimentului organizat cu prilejul Zilei Unității Germane.

„Domnule Ambasador, stimată doamnă,

Excelențe,

Sehr geehrte Damen und Herren,

Doamnelor și domnilor,

Ich freue mich hier zu sein und mit Ihnen gemeinsam einen großen Moment der europäischen Geschichte zu feiern: den Tag der Deutschen Einheit und zugleich den Tag eines Neubeginns in Europa. Es war auch der Startschuss für einen Erneuerungsprozess der Europäischen Union, die durch die vereinten Kräfte der Mitgliedstaaten ihre Handlungsfähigkeit und Solidarität stärken musste.

Denn, wie Konrad Adenauer sagte, «Europas Geschick ist das Geschick eines jeden europäischen Staates».

Mă bucur, domnule Ambasador, să mă aflu aici și să celebrez, alături de dumneavoastră, un moment măreț în istoria europeană: Ziua Unității Germane și, în același timp, ziua unui nou început pentru Europa. Această zi a însemnat și startul unui proces de transformare a Uniunii Europene, care, prin forțele reunite ale statelor membre, a trebuit să își consolideze eficiența și solidaritatea.

Pentru că, așa cum spunea Konrad Adenauer, «soarta Europei este și soarta fiecărui stat european».

Ziua de 3 octombrie are o simbolistică specială nu doar pentru Germania, ci și pentru întregul continent european, prin valorile pe care le întruchipează - pace, unitate și solidaritate. Acestea stau astăzi la baza comunității de valori și de principii democratice din care facem parte împreună.

2018 reprezintă anul celei de-a 28-a aniversări a reunificării Germaniei, 28 de ani de când poporul german și-a realizat visul de a trăi din nou împreună, unit în cadrul aceluiași stat. 2018 este, totodată, și anul în care România celebrează 100 de ani de la făurirea statului modern, un secol de când poporul român și-a îndeplinit dorința Unirii și a învățat care este puterea solidarității.

Minoritatea germană din Transilvania a fost prima care, prin Declarația de la Mediaș, a recunoscut Unirea.

Astfel de lecții de istorie ne arată că unitatea reprezintă o condiție sine qua non pentru progres, atât în plan național, cât și în cadru european.

De aceea, eforturile noastre comune pentru păstrarea unității trebuie să continue. În aceste timpuri în care tendințele de dezbinare devin puternice, noi trebuie să rămânem uniți.

România și Germania împărtășesc o viziune comună cu privire la proiectul european, întărită de spiritul profund pro-european al societăților noastre.

Ne aflăm la doar câteva luni înainte de prima Președinție română a Consiliului Uniunii Europene. Doresc să vă asigur de angajamentul ferm al României pentru consolidarea proiectului european. Deși se prefigurează multe provocări, suntem hotărâți să le facem față și să contribuim la identificarea de soluții eficiente și la consolidarea rolului Uniunii pe scena internațională.

Un moment definitoriu pentru viitorul Europei va fi Summitul de la Sibiu, din luna mai a anului viitor, în cadrul căruia va trebui să găsim împreună o nouă direcție și să identificăm cea mai bună cale de urmat pentru o Uniune mai puternică, o Uniune mai apropiată de cetățenii săi.

În acest context, ne bucurăm să putem conta pe sprijinul Germaniei, care este un reper al construcției europene, și, cel mai important, un partener care ne-a susținut constant eforturile de integrare europeană.

Sunt convins că Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va contribui la o și mai strânsă colaborare cu Germania, având în vedere aspirațiile noastre comune.

Doamnelor și domnilor,

Relațiile noastre bilaterale au o natură specială, strategică, bazându-se pe prietenie și încredere.

Ele s-au dezvoltat dinamic, iar dialogul dintre țările noastre este, în prezent, nu numai deschis, dar și intens.

Pe palier economic, Germania este de mulți ani primul partener comercial al țării noastre. Mai mult, Germania a investit în diverse moduri în dezvoltarea economiei românești, contribuind astfel la creșterea competitivității acesteia.

Relațiile foarte bune dintre România și Germania sunt potențate și de legăturile socio-umane deosebite: pe de o parte, minoritatea germană din România și germanii repatriați în Germania, iar, pe de altă parte, comunitatea de români care a găsit în Germania o nouă casă. Aceste legături reprezintă un veritabil catalizator al relațiilor noastre.

Doamnelor și domnilor,

Ziua de 3 octombrie reprezintă o confirmare a faptului că unitatea în acțiune este putere. Învățând din trecut, a sosit timpul să ne unim forțele și să acționăm pentru o Europă a consensului și a solidarității!

Alles Gute zum Tag der Deutschen Einheit! La mulți ani!”

marți, 18 septembrie 2018

Alocuțiunea lui Klaus Iohannis la Dineul de Gală


Alocuția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută cu ocazia Dineului de Gală, organizată cu ocazia Summitului "Inițiativa celor Trei Mări"
20:30 | 17 septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susținut luni, 17 septembrie ac, la Palatul Cotroceni, o prezentare la Dineul de Gală, organizată la Summitul "Inițiativa celor Trei Mări".

"Dragă președinte Juncker,

Distinși președinți ai statelor participante la Inițiativa Trei Mări,

Distinși vorbitori ai parlamentelor,

Viceprim-ministru, miniștri,

Distinși reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor financiare europene și internaționale, precum și ai mediului de afaceri,

Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Este o plăcere și o onoare pentru mine să vă urez bun venit la această Cină de Gală, în ajunul celui de-al Treilea Summit al Inițiativei Trei Mări pe care o voi găzdui mâine.

Am plasat această seară în contextul Centenarului statului modern românesc. Primul război mondial a fost un moment de cotitură în istoria lumii, schimbând decisiv sistemul internațional.

În timp ce onorăm trecutul, această aniversare de 100 de ani ne oferă o ocazie excelentă de a privi spre viitor. România este acum un stat matur, cu o societate modernă plină de dinamism, creativitate, profund pro-europeană și pro-transatlantică.

Societatea românească de astăzi este puternic dedicată dreptului și instituțiilor internaționale, valorilor democratice, dialogului și toleranței, valorilor interculturale și diversității, ca pietre de temelie ale ordinului multilateral global. 

Vom rămân apărătorii lor puternici în politica noastră externă și de securitate.

De aceea, România a fost și va rămâne un avocat ferm pentru pace, principii democratice și pentru construirea de punți între națiuni și oameni.

Într-un context global tot mai complex, România își menține angajamentul față de cei trei piloni importanți ai politicii sale externe: consolidarea rolului și eforturilor sale în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO, precum și consolidarea și extinderea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Acest lucru este completat de un rol activ în promovarea stabilității, securității și dezvoltării economice la nivel regional.

Distinși oaspeți,

Oferta mea de a găzdui Summitul din acest an și prima ediție a Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, precum și eforturile pe care le-am întreprins, împreună cu celelalte state participante, de a rafina și de a critica obiectivele Inițiativei, se încadrează în mod natural într- politica externă.

Ele ilustrează, de asemenea, convingerea României că o cooperare regională eficientă rămâne o rețetă importantă pentru promovarea stabilității, a creșterii economice și a interconectivității. Această securitate nu poate fi realizată fără dezvoltare economică și invers.

Suntem pe deplin convinși de potențialul Inițiativei de a facilita o interconectivitate mai mare în Europa Centrală și de Sud-Est, de a stimula relațiile economice și comerciale și fluxurile de investiții în regiune și cu alți parteneri din comunitatea euro-atlantică.

Prin urmare, suntem avocați ai contribuției acestei inițiative la consolidarea generală a Uniunii Europene și a relației transatlantice.

Salut prezența președintelui Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker. Apreciem înalt sprijinul Comisiei pentru Inițiativa Trei Mări. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a ne asigura că punerea în aplicare a proiectelor convenite de statele participante va sprijini eforturile UE de a dezvolta și moderniza infrastructurile din întreaga Europă și de a aborda provocările transfrontaliere legate de infrastructură.

De asemenea, apreciem participarea guvernului american la Summit și Forumul de afaceri. Secretarul adjunct al Comerțului Ian Steff este cu noi în seara asta, în timp ce secretarul Rick Perry ne va alătura mâine.

Aș dori să subliniez faptul că implicarea și angajamentul Statelor Unite față de Inițiativă sunt esențiale pentru succesul acesteia. Acest lucru transmite un mesaj puternic cu privire la relevanța politică, economică și strategică a Inițiativei și la abordarea continuă a SUA, coerentă, atât pentru securitatea, cât și pentru prosperitatea regiunii noastre.

Consolidarea legăturilor economice și a interconexiunilor în regiunea Trei Mări și între această regiune și SUA va aduce, de asemenea, valoare adăugată pentru parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Statele Unite, deoarece vom forma împreună o comunitate de interese și valori strategice.

Această prezență la nivel înalt din SUA reflectă, de asemenea, nivelul substanțial pe care l-am atins în cadrul parteneriatului nostru strategic bilateral, în cei 21 de ani de când a fost stabilit.

Așa cum am subliniat în timpul întâlnirii cu președintele Trump la Casa Albă, anul trecut, dezvoltarea, aprofundarea și extinderea Parteneriatului strategic cu SUA în toate domeniile reprezintă o prioritate de vârf pentru România și pentru mine însumi. Este, de asemenea, convingerea mea fermă că legătura transatlantică este vitală, deoarece reprezintă coloana vertebrală a civilizației occidentale.

Începând cu Summit-ul de la București, avem un alt stat partener la Inițiativa - Germania. Suntem convinși că implicarea Germaniei va spori capacitatea Inițiativei de a atinge obiectivul nostru comun de a spori interconectivitatea și, în consecință, dezvoltarea economică și creșterea economică în regiune, în beneficiul tuturor statelor participante și al întregii Uniuni Europene.

De asemenea, salut prezența și implicarea reprezentanților instituțiilor financiare europene și internaționale. Ele au un rol crucial în avansarea rezultatelor acestui summit, în special a proiectelor prioritare.

Sunt mulțumit și de prezența prietenilor noștri din Balcanii de Vest și din vecinătatea estică. Sunt încrezător că, pe măsură ce se dezvoltă în continuare, Inițiativa Trei Mări poate să depășească limitele actuale și să aducă beneficii economice substanțiale vecinilor noștri.

Cooperarea mai strânsă în proiecte concrete de interconectivitate între țările noastre va servi ca dovadă că, spre deosebire de alte opțiuni, perspectiva europeană și euro-atlantică este singura care poate asigura prosperitatea, dezvoltarea durabilă și stabilitatea în aceste regiuni. 

Doamnelor si domnilor,

România sa angajat în pregătirea acestui Summit și Forumul de Afaceri cu hotărârea fermă de a obține rezultate clare. Astfel, am colaborat, state participante și alți parteneri apropiați, pentru a ne asigura că această inițiativă este pragmatică și că ne concentrăm în mod constant asupra rezultatelor concrete. Putem spune acum că inițiativa Trei Mări sa maturizat politic și conceptual și că toate condițiile sunt în vigoare pentru a începe proiecte concrete.

Începând cu ziua de mâine, va fi momentul să ne concentrăm pe punerea în aplicare și pe o urmărire corespunzătoare a deciziilor acestui summit și a rezultatelor Forumului de afaceri. Suntem convinși că acest lucru se poate face cu implicarea activă a tuturor statelor participante, cu sprijinul Comisiei Europene, al Statelor Unite, al instituțiilor financiare europene și internaționale și al părților interesate din comunitatea euro-atlantică care au înțeles utilitatea efort.

În timp ce ne pregătim pentru următoarea mare provocare, cea a Președinției Consiliului Uniunii Europene pentru prima jumătate a anului 2019, mă angajez să contribuie în mod activ la dezvoltarea Inițiativei Trei Mări și la punerea în aplicare a proiectelor de interconectivitate care pot face o diferență importantă pentru țările noastre și prosperitatea și securitatea Uniunii Europene.

Vă mulțumesc pentru atenție și invit acum președintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker, să ia cuvântul. Mulțumesc foarte mult!"

Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis


Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul deschiderii oficiale a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări
17:15 | 17 Septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 17 septembrie a.c., la Romexpo, o alocuțiune în cadrul deschiderii oficiale a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări.

„Domnule Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României,

Doamnă Preşedinte Kolinda Grabar-Kitarović,

Domnule Preşedinte Andrzej Duda,

Domnule Preşedinte Alexander Van der Bellen,

Doamnă comisar Corina Creţu,

Doamnelor și domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului de afaceri şi de think-tank,

Excelenţe,

Doamnelor şi domnilor,



Sunt deosebit de bucuros să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, la deschiderea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, ca parte a celui de-al treilea Summit al Iniţiativei, pe care îl găzduiesc, astăzi şi mâine, la București.

Putem spune, fără echivoc, că astăzi, la București, deschidem o pagină foarte importantă în istoria Inițiativei celor Trei Mări. Mă bucură, în mod special, să constat că o idee care anul trecut, la Varșovia, era doar un concept asumat, a prins contur pe parcursul ultimului an și acum devine realitate.

Un astfel de eveniment este cu atât mai oportun cu cât, în lumea în care trăim, cele mai importante obiective de politică externă ale statelor, şi chiar obiectivele de securitate națională, sunt legate de promovarea intereselor economice și a aspirațiilor de bunăstare ale cetățenilor noștri.

Astfel, după o perioadă de explorare și apoi de cristalizare conceptuală, derulată la nivel politic, este necesar ca Inițiativa celor Trei Mări să treacă la etapa proiectelor economice concrete şi a rezultatelor pragmatice. Am încredere că acest deziderat își începe materializarea astăzi, la București, cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei.

Deschidem astăzi un eveniment de o anvergură și un calibru deosebite, reunind peste 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri, al celui academic, precum și oficiali provenind din regiunea noastră extinsă și din Statele Unite ale Americii.

Acest eveniment, la fel de important ca Summitul în sine, l-am gândit și pus în aplicare împreună cu parteneri interni și externi.

Camera de Comerț și Industrie a României este alături de Administrația Prezidențială co-organizator al acestui eveniment, şi vreau să salut contribuția personală a domnului președinte Daraban și a întregii sale echipe. Consiliul Atlantic al Statelor Unite și Școala Națională de Studii Politice și Administrative sunt, de asemenea, parteneri cheie în acest demers, pentru a căror contribuție doresc să le mulțumesc.

Forumul reprezintă primul pas pe care îl fac împreună cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană spre valorificarea mai energică a potențialului de care dispune regiunea celor Trei Mări.

Prin acest Forum, care va fi organizat regulat, preferabil anual, dispunem acum de un instrument deosebit de eficient prin care să stimulăm proiectele de investiții şi inițiativele antreprenoriale din regiunea noastră.

Tot în logica rezultatelor concrete, un obiectiv principal al Summitului va fi acordarea sprijinului politic, la cel mai înalt nivel, listei regionale de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă care a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României. Mulțumesc pe această cale tuturor celor implicați în exercițiul deloc ușor al elaborării contribuțiilor naționale la această listă.

Conectivitatea reprezintă coloana vertebrală a stimulării creșterii economice și a schimburilor comerciale între state. Prin prisma evoluțiilor europene actuale, principiul diversificării nu numai a rutelor de transport, a surselor energetice de aprovizionare şi distribuție, dar și a economiei şi societății digitale se impune ca o necesitate.

Ne dorim ca aceste proiecte să aibă impact regional real, să fie relevante pentru obiectivul de creștere a interconectivității în cele trei domenii prioritare și deplin compatibile cu prioritățile și politicile Uniunii Europene în materie.     

Proiectele evidenţiază nu doar potenţialul de cooperare regională, ci şi posibilitatea stabilirii unui spaţiu de acţiune comun, implicând şi alte state membre ale Uniunii Europene, dar şi din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică.

Fiecare dintre statele noastre poate să aducă o contribuție importantă la succesul Inițiativei și al proiectelor asumate. De exemplu, România are potențialul de a fi o platformă energetică regională, care să contribuie esențial la securitatea energetică regională, dar și europeană.

Mediul de afaceri român, împreună cu partenerii săi din statele participante la Inițiativă și cu instituțiile financiare europene și internaționale cu interese și proiecte în regiune, poate și este binevenit să contribuie la succesul acestui obiectiv.

Încurajăm reprezentanții companiilor prezente astăzi, ai camerelor de comerț, ai asociațiilor patronale și sectoriale, dar și ai autorităților publice și locale, să pună bazele dialogului și cooperării permanente. Avem nevoie de coerență în promovarea și susținerea proiectelor propuse, precum şi de crearea şi fructificarea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor.

Nu în ultimul rând, sper că reprezentanții mediului de afaceri vor valorifica întâlnirile business-to-business și business-to-government pentru a forma sau a consolida legăturile cu omologii din regiune și cu sectorul public și pentru a identifica noi oportunități de afaceri și de investiții.

Mulțumesc, totodată, Camerei de Comerț și Industrie a României pentru eforturile deosebite de operaționalizare a rețelei Camerelor de Comerț din statele Inițiativei, rețea pe care o lansăm astăzi, prin semnarea Declarației comune în acest scop.

Salut, totodată, pașii întreprinși pentru crearea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, prin semnarea unei Scrisori de intenție, fond care își propune să co-finanțeze proiectele prioritare. Fondul va reprezenta un vehicul important prin care regiunea are șansa de a mobiliza si prioritiza contribuțiile financiare necesare pentru implementarea proiectelor prioritare ale regiunii.

Pe lângă toate aceste rezultate, încurajez participanții la Forum să analizeze modalitățile concrete de monitorizare, stimulare şi sprijinire activă a implementării proiectelor prioritare.

Doresc să închei prin a ura succes deplin dezbaterilor Forumului, pe care le doresc generatoare de idei și inițiative concrete de cooperare.

Vă mulțumesc!”

miercuri, 7 martie 2018

Klaus Iohannis la bilanțul Ministerului Public

Președintele Klaus Iohannis la bilanțul Ministerului Public pentru anul 2017

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul ședinței de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2017

„Domnule Procuror General al României,

Excelențe,

Doamnă Președinte al CSM,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți,

Domnule Inspector General,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la prezentarea Raportului anual de activitate al Ministerului Public pentru anul 2017 și vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs.

Ministerul Public are un rol constituțional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești.

Alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat.

Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal.

A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției.

Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituție este «sub autoritatea ministrului justiției», și în niciun caz «în subordinea ministrului justiției».

Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil.

Doamnelor şi domnilor,

Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea.

Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.

Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câțiva indivizi certați cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiția.

Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări».

Magistrații sunt cei chemați să se asigure că aceste dispoziții constituționale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol.

Tocmai de aceea este obligatorie existența unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat își desfășoară activitatea independent și eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorități politice conjuncturale și vremelnice.

În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiții drepte, nevoia de locuri de detenție care să asigure condiții civilizate sunt de necontestat și țin de respectarea unor drepturi umane fundamentale.

Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea.

În acest context, cu atât mai important este ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiție, ci și ca reper de responsabilitate și moralitate în societatea românească.

Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greșeli, cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancțiunile trebuie aplicate urgent și cu severitate.

Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu.

Doamnelor și domnilor,

Orice raport de activitate ne invită să privim către viitor. Trebuie găsite şi implementate la nivelul Ministerului Public măsuri pentru eficientizarea instrumentării cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare și pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor. Toate acestea pot contribui la consolidarea progresului făcut până acum de Ministerul Public.

De asemenea, cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale încălcării legii penale.

Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului. Societatea a înțeles că o Românie modernă nu poate fi clădită pe nisipuri mișcătoare, iar unul dintre pilonii de bază ai democrației, mă refer, desigur, la o justiție independentă, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință.

Justiția este un serviciu public, iar cetățenii au așteptări mari în acest sens de la magistrați.

Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră și vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează şi respectă drepturile și libertățile cetățenilor.

Vă mulțumesc!”