Guvernarea PSD continuă experimentele nocive în educație

06 Septembrie 2019
Referitor la Ordinul nr. 4948/2019 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021, emis joi, 5 septembrie a.c., de ministrul Educației Naționale, interimar, Administrația Prezidențială face următoarele precizări:

Guvernarea PSD continuă să facă experimente cu efecte grave asupra educației copiilor din România. Cea mai recentă măsură luată de ministrul interimar al Educației Naționale cu privire la admiterea în licee, pentru anul școlar 2020-2021, este nu doar îngrijorătoare, ci și extrem de nocivă pentru întreg sistemul de învățământ.

Ordinul emis ieri, care prevede repartizarea automată a elevilor cu note sub 5 la Evaluarea Națională în învățământul profesional, este un demers mai degrabă segregaționist, care nu ține cont de individualitatea fiecărui elev. Măsura, luată din nou pe genunchi, ignoră faptul că evaluarea națională nu este un test de aptitudini și nu reflectă nici competențele specifice fiecărui copil, nici preferințele individuale pentru o carieră ulterioară.

În loc să crească atractivitatea și calitatea învățământului profesional, acest Guvern, care suferă de reformită cronică, încearcă să ascundă sub preș problema promovării slabe la examenele naționale. Măsura forțează elevii să meargă, fără o minimă orientare și consiliere, într-o direcție care nu are poate nicio legătură cu ceea ce știu și le place. Efectul va fi amplificarea abandonului școlar, nicidecum creșterea calității procesului educațional.

Cu incompetența caracteristică, această guvernare se dovedește încă o dată incapabilă să rezolve problemele de fond, care generează, de multe ori, rezultatele slabe ale copiilor la Evaluarea Națională, și nu ține cont de rata mare de sărăcie în rândul copiilor din România sau de alți factori, precum lipsa profesorilor calificați, lipsa dotărilor ori a suportului familial. Ca și în alte cazuri, această guvernare folosește dubla măsură: profesorii care au luat sub 5 la examenul de titularizare pot preda în continuare, însă elevii care au luat sub 5 nu au drept de acces la ruta care li se potrivește.

Măsura luată de ministrul PSD transmite și un semnal profund greșit legat de rolul învățământului profesional în societatea noastră. Se perpetuează, astfel, ideea că „la profesional” merg cei mai nepregătiți și că această rută educațională este mai degrabă o penalizare, decât o șansă de împlinire.

Învățământul profesional este esențial pentru formarea viitorului României și trebuie sprijinit în demersul de a forma specialiștii și meseriașii de care avem nevoie. Dar acest sprijin înseamnă să investești resurse, să dotezi și să modernizezi infrastructura, să atragi și să formezi personalul, să dezvolți parteneriate cu mediul privat. Guvernarea PSD nu face însă nimic din toate acestea.

Învățământul profesional trebuie să fie unul în care se construiesc cariere și destine, nu unul în care se ascunde eșecul unui sistem de învățământ ce nu oferă șanse egale tuturor.

Să fie clar: Guvernul actual și-a schimbat componența politică! Klaus Iohannis, 05.09.2019

18:00 | 05 Septembrie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 5 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

„Bună ziua!

Am primit astăzi din Afganistan o nouă veste dureroasă. Un militar român și-a pierdut viața la Kabul în urma unui atentat terorist. Sunt alături de membrii familiei greu încercate în aceste momente tragice și le transmit condoleanțe.

Îl voi decora pe bravul nostru soldat căzut la datorie cu Ordinul Național «Steaua României».

Le suntem recunoscători militarilor noștri aflați în Afganistan și în alte teatre de operații care, cu prețul vieții, își fac datoria, alături de aliații și partenerii noștri.

Prin prezența militarilor români în aceste zone de conflict, țara noastră participă activ la menținerea păcii și securității internaționale, o componentă importantă a apartenenței noastre la comunitatea euroatlantică.

Revenind la situația politică, criza în care ne aflăm este generată de PSD prin comportamentul iresponsabil față de guvernarea României. Această criză, de care sunt vinovați PSD și toți aliații lor din acești ani, tinde să se acutizeze și să aibă consecințe din ce în ce mai grave, care vor fi resimțite de toți cetățenii.

Conflictele din coaliția de guvernare, disperarea PSD de a rămâne la putere, luptele interne și târguielile pe funcții nu au nicio legătură cu agenda reală a românilor.

Eu nu girez sub nicio formă un astfel de joc politic meschin și, ca atare, resping categoric propunerile înaintate pentru miniștrii interimari.

Să fie clar: Guvernul actual și-a schimbat componența politică! În aceste condiții, Constituția indică, fără echivoc, ce trebuie să facă prim-ministrul. Este datoria și obligația doamnei premier să meargă de urgență în Parlament pentru a obține votul de validare.

Guvernul, acest guvern, nu mai are legitimitate în fața românilor încă din 26 mai, când cetățenii s-au exprimat prin vot că sancționează direcția în care duce PSD România.

Acum, Guvernul nu mai are nici legitimitate politică și asta explică frica doamnei premier de a se prezenta în fața Legislativului.

Soluția nu este aceea de a prelungi criza prin tot felul de cârpeli, precum desemnarea unor interimari, ci de a tranșa situația cât mai curând în Parlament. Acesta este unicul mod prin care Guvernul poate încerca să își recapete măcar legitimitatea politică.

Prim-ministrul acuză că, prin plecarea miniștrilor ALDE, Guvernul este blocat, întrucât foștii miniștri ALDE nu și-au delegat atribuțiile, fapt ce ar fi de natură să conducă la imposibilitatea plătirii salariilor personalului. I-auzi! Asta în condițiile în care am ținut eu demisiile aproape o săptămână, ca să fie timp de rezolvare a situațiilor tehnice.

Dar dacă acest lucru s-a întâmplat, este foarte grav și este cu totul imputabil premierului, care avea obligația să se asigure, înainte de plecarea miniștrilor, că activitatea ministerelor nu va fi blocată.

Această situație duce la două concluzii posibile: fie doamna Dăncilă nu a știut că era responsabilitatea sa, ceea ce denotă incompetență, fie a vrut să profite de acest context pentru a prelungi artificial momentul votului din Parlament, fapt deosebit de grav, pentru că pune în discuție loialitatea sa față de cetățenii României.

Este pur și simplu ridicol să acuzi că nu ești lăsat să guvernezi, când un simplu bilanț arată că, în 2 ani și jumătate, ai schimbat 3 guverne și 80, atenție, 80 de miniștri!

Sunt cifre incredibile, care arată câtă instabilitate și probleme – de la cele strict administrative, până la cele legate de politici și de continuitatea acestora – poate genera schimbarea unui ministru într-un minister.

Însă lucrurile nu s-au oprit aici. La cei 80 de miniștri se adaugă un număr de 35 de solicitări de remanieri sau demisii, care la rândul lor numai stabilitate și normalitate nu putem să spunem că generează. Chiar în aceste zile doamna premier vrea să schimbe nu mai puțin de opt miniștri, adică o treime din Guvern!

Prin numărul uriaș de miniștri schimbați, dar și prin faptul că de fiecare dată schimbarea a survenit în urma unor reglări de conturi în interiorul PSD, practic, în toată această perioadă, PSD a golit de conținut funcția de ministru, făcând-o irelevantă prin numărul uriaș de miniștri schimbați.

Avertizez PSD să pună rapid capăt acestei crize politice, care se poate transforma într-o criză cu efecte directe asupra cetățenilor.

PSD riscă să ducă România într-un blocaj, care poate însemna inclusiv întârzieri în plata pensiilor și salariilor.

Vă mulțumesc!”

Declarația comună

Declarația Comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump
20 August 2019

Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.

Rememorăm Revoluția din Decembrie de acum 30 de ani, când românii curajoși au înlăturat o dictatură brutală și au îndreptat țara pe calea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Anul acesta am marcat, de asemenea, cu mândrie, și aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.

România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Declarațiile de presă la finalul discuțiilor cu Donald Trump

23:00 | 20 August 2019 | Statele Unite ale Americii

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 20 august a.c., la Washington, D.C., o declarație de presă, la finalul vizitei în Statele Unite ale Americii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara!

Am avut astăzi o întâlnire excelentă, la Casa Albă, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, la un pic peste doi ani de la ultima noastră întâlnire bilaterală care a avut loc tot aici, la Casa Albă.

Am discutat cu Președintele Trump, în mod pragmatic și deschis, despre căile de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic care, după 22 de ani de la lansarea sa, este puternic și substanțial, având un potențial deosebit pe care împreună putem să îl valorificăm în continuare.

Am subliniat că, personal, voi continua să fiu implicat total în dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, într-o majoritate covârșitoare, îl dau relației cu Statele Unite ale Americii.

I-am transmis domnului Președinte Trump, așa cum spuneam ultima dată când m-am aflat la Washington, că relația transatlantică este vitală pentru civilizația și valorile noastre occidentale și continui să cred cu fermitate acest lucru, mai ales acum, după ce România a încheiat cu succes Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Pe parcursul acestui mandat la Uniunea Europeană am avut ocazia să ne coordonăm eficient cu Statele Unite pe dosare de interes reciproc, în spiritul solidarității și cooperării transatlantice.

Sunt convins că Parteneriatul nostru Strategic va continua să genereze rezultate pozitive pentru România, pentru Statele Unite ale Americii și comunitatea transatlantică în general.

Am adoptat împreună, astăzi, o declarație comună. Este prima dată când am făcut acest pas, și, în acest sens, Declarația este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile sale, aducând la nivelul de excelență al cooperării politico-militare și de securitate și cooperarea economică, în domeniul energiei, inclusiv cea nucleară, unde este necesară o colaborare bilaterală intensificată, dar și în alte domenii.

Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere pentru faptul că România a fost primul stat aliat care, în mandatul său, a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare și continuă să își respecte acest angajament, prin achiziții strategice relevante pentru securitatea României și a NATO.

De asemenea, Președintele Trump ne-a mulțumit pentru prezența deosebită românească în Afganistan, unde suntem al 5-lea contributor dintre statele care sunt acolo, împreună cu forțele americane.

Am arătat domnului Președinte Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România. În acest cadru, am abordat și aspectele de interes comun privind securitatea la Marea Neagră, extrem de importantă, și pe Flancul Estic al NATO la modul mai general, subliniind importanța consolidării posturii Alianței de apărare și descurajare și a coeziunii pe întreg Flancul Estic.

Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală, unde trebuie făcut mai mult, atât în ce privește comerțul, cât și investițiile. Este important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice în domenii precum energie, cyber sau industria apărării.

De altfel, cu ocazia vizitei, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanța securității rețelelor de comunicații wireless de generația a cincea pentru asigurarea prosperității, dar și a securității naționale.

Am discutat și despre admiterea României în programul Visa Waiver, foarte importantă pentru toți cetățenii români.

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România.

L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.

Nu în ultimul rând, l-am asigurat pe Președintele Trump că România va rămâne un partener strategic și aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii în regiune, în Uniunea Europeană și la nivel global.

Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul Președinte Trump, într-un moment simbolic – 30 de ani de la Revoluția din Decembrie și 15 ani de la aderarea României la NATO –, întâlnire desfășurată într-o atmosferă foarte deschisă, pozitivă, care îmi dă garanția că Parteneriatul nostru Strategic va continua să se dezvolte și să se aprofundeze, în interesul direct al României și al românilor.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.

Jurnalist: Domnule Președinte, există vreun motiv de nemulțumire a Administrației Trump față de modificările legislative operate de PSD în domeniul fiscal, și aici mă refer la legea off-shore și la Ordonanța de urgență 114 sau, dimpotrivă, Președintele Donald Trump v-a asigurat că investițiile strategice americane vor continua în Marea Neagră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Există această preocupare și ea a fost adusă în discuție, însă într-o notă optimistă. Președintele Trump și ceilalți prezenți au exprimat așteptarea ca această legislație să fie ameliorată, pentru a crește atractivitatea României pentru investitorii americani și sunt convins că aceste lucruri se pot realiza.

Jurnalist: Informațiile apărute, că Exxon, un gigant american important, s-ar retrage din proiectul Mării Negre sunt, din informațiile pe care le aveți dumneavoastră, din cauza modificărilor făcute la această Ordonanță 114 și la legea off-shore?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu vreau să fac speculații, însă această chestiune a fost adusă în discuție și eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare.

Jurnalist: A fost adusă în discuție la întâlnirea de astăzi cu Președintele Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat astăzi chestiunea.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați discutat cumva și despre întărirea efectivului militar american aici, în România, pentru că România are o capacitate mai mare de a găzdui astfel de efective?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat această chestiune. Am adus-o în discuție și am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și Președintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu Secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția, foarte aplicată, și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar așa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulți militari, de exemplu, în Brigada Multinațională, în Comandamentul Regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția Aeriană și multe alte lucruri foarte concrete care, cu siguranță, le voi discuta cu proxima ocazie.

Jurnalist: A fost și un răspuns din partea Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte interesat și tema va fi urmărită în continuare de Secretarul Apărării și aprofundată.

Jurnalist: Domnule Președinte, voiam să vă întreb despre tehnologia 5G, pentru că spuneați că a fost un subiect în discuție, dacă puteți da mai multe amănunte. Mă interesează dacă vom vedea în perioada următoare tehnologie americană în România privind implementarea acestei rețele de 5G, având în vedere că este vorba de foarte mulți bani, se vorbea de miliarde de euro pentru a fi investiți în astfel de tehnologie.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că în România se pregătește o procedură publică pentru asta și eu cred că toată lumea dacă am avea mai multe oferte, inclusiv, sigur, din partea americană. Aici este vorba, însă, de firme private, care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru. Însă Memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept, și așa mai departe. Foarte bun.

Jurnalist: Domnule Președinte, eu voiam să vă întreb dacă, în discuția referitoare la criza gazelor din Europa, Președintele Trump a avansat vreo soluție. Știu că în discuțiile pe care le-a avut cu omologii din Germania sau Polonia a venit cu soluții alternative la această problemă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră, lucru extrem de important și pentru noi, evident, dar și tehnologia nucleară civilă este în atenția noastră comună și sperăm să se găsească soluții bune, importante, pentru România, care, cu siguranță, este capabilă să devină furnizor de energie în regiune.

Jurnalist: Revenind la 5G, spuneați că în acel Memorandum de Înțelegere sunt niște criterii de compatibilitate care țin inclusiv de nivelul de democrație dintr-un anumit stat. Ați vorbit despre Huawei cumva și există vreun semnal că România nu va accepta implicarea firmei Huawei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La acest nivel, nu se discută despre firme, cu nume și prenume sau despre un anumit furnizor. Domnul ambasador cu siguranță vă pune la dispoziție o copie după Memorandum.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nord Stream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nord Stream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe problema gazelor din Marea Neagră, mai concret pe legea off-shore, ce v-a propus domnul Președinte Trump? Poate să li se permită companiilor care vor exploata acolo să exporte mai mult gaze către Europa de Vest?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste chestiuni le va clarifica, cu siguranță, Guvernul României, în discuții ulterioare cu companiile interesate. Noi, între Președinți, nu analizăm articole de lege, ci numai principiul. Și suntem amândoi de părere că România are un potențial foarte bun și atractivitatea României trebuie să fie crescută printr-o legislație cinstită, dar favorabilă pentru investitori, printr-o legislație care redevine predictibilă, fiindcă și-a pierdut un pic această predictibilitate, și atunci lucrurile, sigur, vor fi foarte interesante.

Jurnalist: Ați pomenit și despre zona nucleară civilă. A fost cumva vorba și despre un proiect mai vechi, cu niște centrale mai mici nucleare sau poate cu modernizarea Unității 1?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeți, nu am intrat în detalii tehnice, însă amândoi, domnul Președinte Trump și cu mine, suntem de părere că tehnologia civilă nucleară, adică centralele nucleare, au un potențial interesant pentru regiune și noi avem expertiza cu Cernavodă, unde 1 și 2 funcționează, și, cu siguranță, avem aici o oportunitate de dezvoltare.

Jurnalist: Domeniul 5G va face subiectul unei noi ședințe a CSAT?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă spun când ajungem acasă, dar așa am lăsat să se înțeleagă la ultima noastră întâlnire. Sunt teme importante.

Jurnalist: Ați primit o șapcă. Dumneavoastră ce i-ați dat cadou Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Un stilou.

Jurnalist: Credeți că vizita dumneavoastră de astăzi în SUA va influența decisiv rezultatele la alegerile prezidențiale din România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu știu dacă va influența rezultatul alegerilor din România, dar cu siguranță va impulsiona dezvoltarea Parteneriatului Strategic.

Jurnalist: În cadrul întâlnirii de astăzi ați adresat Președintelui Trump invitația de a vizita România? Dacă da, ce răspuns ați primit?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Că i-ar plăcea să vină și sperăm ca în viitorul apropiat să se și întâmple, viitorul apropiat însemnând, ca să fim foarte realiști, după alegeri, după alegerile din Statele Unite.

Jurnalist: Veți transmite un raport Parlamentului sau Guvernului cu privire la această vizită? Cred că ați văzut nemulțumirile Prim-ministrului României.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, simpatică doamna premier. Trebuie să mai studieze un pic arhitectura statului.

Jurnalist: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această chestiune am discutat-o deja anul trecut la sesiunea NATO de la Bruxelles. Președintele Trump este de părere că 2% este puțin și va trebui să avem, în NATO, discuție despre această cotă. Dar ea nu e o temă specifică bilaterală, fiindcă noi suntem la 2%, ne ținem de ce am promis și acest lucru, sigur, a fost remarcat pozitiv.

Jurnalist: Și despre schimburile economice, puteți clarifica puțin la ce s-a referit? La modificări legislative?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, legislația românească trebuie să fie atractivă, stabilă, predictibilă, să creeze un cadru bun și, foarte important pentru investitorii americani, de asta am și spus înainte, statul de drept. Investitorul american dorește un climat sigur și predictibil. Aceste lucruri le știm de mult. Până și PSD le știe, dar nu s-a ținut de ele. Dar despre asta vorbim acasă.

Jurnalist: Există posibilitatea să avem o prezență permanentă militară americană pe teritoriul României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi avem prezență permanentă. Avem bazele care funcționează, dintre care aș menționa doar Kogălniceanu, care este extrem de importantă.

Vă mulțumesc!

Întâlnirea Președintelui Klaus Iohannis cu Vicepreședintele SUA Mike Pence, Munchen, 16 februarie 2019

16 Februarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut sâmbătă, 16 februarie a.c., o întrevedere bilaterală cu Vicepreședintele Statelor Unite al Americii, domnul Mike Pence, în marja participării la Conferința de Securitate de la München.

Cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile concrete de aprofundare a acestuia, pe toate dimensiunile. Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre și al său personal pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice.

Vicepreședintele american a mulțumit Președintelui României pentru substanța și soliditatea Parteneriatului Strategic, precum și pentru modul în care Președintele Klaus Iohannis acționează pentru susținerea Parteneriatului („strong leadership”), apreciind că SUA și România sunt prieteni foarte apropiați.

În același timp, Vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a Președintelui SUA, Donald Trump, cu Președintele Klaus Iohannis. Nu în ultimul rând, Vicepreședintele SUA a  mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui României de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Declarația de presă de la Aachen a președintelui Iohannis

13:30 | 22 Ianuarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 22 ianuarie a.c., la Aachen (Germania), declarații de presă la finalul ceremoniei de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua!

Am participat la semnarea Tratatului de prietenie, Tratat de integrare franco-german, și întreaga manifestare, după părerea mea, a fost una foarte bună. Este un lucru arhicunoscut și general acceptat că, dacă parteneriatul franco-german funcționează bine, atunci și Uniunea Europeană funcționează mai bine. În acest sens, acest tratat de astăzi vine în completarea tratatului care fusese încheiat în 1963 de către Cancelarul Federal Adenauer și Președintele de atunci al Republicii Franceze De Gaulle. Este o evoluție pe care eu o caracterizez ca fiind una foarte bună pentru Uniunea Europeană, foarte bună pentru relația dintre Franța și Germania, și sunt foarte bucuros și foarte mulțumit că astăzi am putut să particip la acest eveniment, să reprezint România la acest eveniment, care se va dovedi că are o valoare istorică deosebită.

Jurnalist: Domnule Președinte, în discursurile pe care le-au avut atât Emmanuel Macron, cât și Angela Merkel, vorbeau de o Europa a suveranității, de o Europa a unei armate comune. Există riscul ca acest tratat să readucă pe tapet discuția privind Europa cu mai multe viteze? Știu că dumneavoastră ați spus inclusiv în discursul de astăzi că România va susține consolidarea proiectului european.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, nu avem o situație în care revine în prim-plan o discuție a cercurilor concentrice sau a Europei a celor două viteze, nu. Este vorba de un tratat bilateral, deci manifestarea de astăzi nu a fost una esențial de Uniune Europeană, dar a fost una pentru viitorul Europei, iar acest tratat bilateral de colaborare întărită este, și am spus-o și înainte, foarte bun pentru coeziunea, pentru integritatea proiectului european. Deci, nu cred că de aici se va reveni la acea discuție pe mai multe viteze.

Jurnalist: Premierul Viorica Dăncilă v-a trimis pentru a treia oară aceleași propuneri de miniștri la Dezvoltare și Transporturi, de data aceasta și cu anumite documente. Întrunesc acum aceste propuneri condițiile pentru a fi numite?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste documente sunt în analiza departamentului de specialitate la Administrația Prezidențială și, imediat ce voi reveni în țară, voi discuta și vom vedea ce ne-a trimis acolo doamna Prim-ministru și, într-un timp rezonabil, voi formula un răspuns la aceste propuneri.

Jurnalist: Domnule Președinte, posibilitatea ca Executivul să adopte o ordonanță de urgență privind contestația în anulare a fost criticată de către Vicepreședintele Comisiei Europene, care spuneau că românii merită un stat de drept. Cum priviți dumneavoastră aceste critici?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu știm exact ce-și imaginează ministrul justiției să scrie în acea ordonanță, dar, după părerea mea, dacă dorește să facă ceea ce a comunicat cât de cât public, chestiunea este cras neconstituțională. Există câteva principii care sunt respectate de toată lumea. La noi sunt ancorate în Constituție și unul dintre aceste principii, pe care se bazează de fapt toată construcția statului și unul dintre aceste principii pe care se bazează, de fapt, toată construcția statului și toată construcția statului de drept este că o lege acționează numai pentru viitor. Deci, legea nu poate să acționeze retroactiv. Vă imaginați dacă o lege ar putea să se aplice pentru trecut, atunci fiecare guvern ar veni și ar schimba întreg trecutul statului și atunci ar dispărea orice urmă de stabilitate, de predictibilitate. Pe scurt, PSD încearcă ceea ce încerca de când a venit la putere, să caute soluții pentru politicienii lor cu probleme penale, în frunte cu șeful lor de partid. Acest lucru nu se poate. Deci, PSD nu poate să vină cu astfel de soluții, care sunt pur și simplu neavenite, neconstituționale, și faptul că se vehiculează în public astfel de idei arată că, de fapt, PSD-ului nu-i pasă de România, PSD-ului îi pasă de propriii politicieni cu problemele penale și caută soluţii pentru aceștia. Este regretabilă această evoluție, și am încă speranța că inclusiv ministrul justiției va mai citi un pic de Constituție și legislație, și vor renunța la un astfel de demers, care, după părerea mea, nu este posibil.

Jurnalist: Liderii europeni v-au transmis îngrijorări vizavi de o astfel de ordonanță?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o îngrijorare generală, din păcate, a liderilor europeni pentru soarta statului de drept în România. Eu îmi doresc stat de drept, românii își doresc stat de drept, majoritatea politicienilor își doresc stat de drept, dar PSD dorește ceva special pentru propriii politicieni cu probleme penale. Aceasta este o mare problemă pe care o avem și sper să se rezolve.

Jurnalist: În privința Adinei Florea la șefia DNA, ați finalizat analiza?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Astăzi nu avem elemente noi.

Jurnalist: Leul a atins un minim istoric în raport cu Euro. Sunt motive de îngrijorare vizavi de economia României, mai ales dacă aceasta tendință va continua?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sigur că sunt motive de îngrijorare, am spus-o și nu-mi face plăcere, dar trebuie să o repet. PSD nu se pricepe la economie și PSD guvernează prost. Rezultatul se vede și în cursul de schimb și în multe alte date care arată că lucrurile nu merg așa cum trebuie și așa cum își doresc românii.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus în discursul dumneavoastră despre spiritul de la Elysee și spiritul de la Aachen. Vom putea vorbi după 9 mai 2019 despre un spirit de la Sibiu, un spirit european pornind de la Sibiu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu sper și cu toții din Consiliul European sperăm să reușim la Sibiu să venim poate nu cu un tratat, dar poate cu o declarație care descrie în termeni pozitivi evoluția Uniunii Europene pentru următorii ani. Mulţumesc!

Declarația de presă comună Mattarella - Iohannis

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella

13:10 | 15 Octombrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 15 octombrie a.c., la Palatul Quirinale (Republica Italiană), o declarație de presă comună cu Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella.

Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella: Aș dori, din nou, să reînnoiesc un «Bine ați venit!», cu ocazia acestei prime vizite de stat a unui Președinte al României, după ce a fost regăsită democrația, într-un an foarte important, pentru că acest an marchează Centenarul Marii Uniri a României.

Este o vizită care, pentru noi, este foarte importantă în ceea ce privește relațiile la nivel excelent între România și Italia, relații care sunt bazate pe legături istorice și culturale foarte vechi și pe legături sociale, umane, economice actuale. Legăturile istorice ne-au permis nouă să dezvoltăm o serie de colaborări, colaborări politice, economice şi sociale la nivel foarte înalt, colaborări care se intensifică şi care cresc şi ca dimensiune şi număr. Există legături sociale foarte adânci. În Italia este prezentă o importantă comunitate românească, este comunitatea cea mai importantă în Italia, cea mai mare. Vorbim de circa 1,2 milioane de români.

Există mii de italieni care, la rândul lor, locuiesc în România, există multe companii italiene, întreprinderi care sunt active în România, vorbim despre mai mult de 19.000 de companii şi această colaborare economică este facilitată de aceste legături umane care se dezvoltă între poporul român şi poporul italian. Vorbim despre o colaborare şi o apropiere care se reflectă şi la nivelul cultural. Există foarte multe colaborări între universitățile române şi italiene şi schimbul de studenți între țările noastre este foarte important. Acesta este un element care, la rândul său, întărește prietenia între România şi Italia şi bineînțeles ambele țări fac parte din Uniunea Europeană şi sunt în armonie în legătură cu perspectivele de dezvoltare a Uniunii Europene.

Noi suntem legați şi prin Alianța NATO şi ambele ţări consideră relațiile transatlantice foarte importante. În următorul semestru pentru viaţa Uniunii, România va prelua rolul de Președinție a Consiliului şi în data de 9 mai a anului viitor va avea loc Summitul Uniunii Europene, la Sibiu, ocazie cu care vor fi abordate o serie de tematici foarte importante. Noi am vorbit, bineînțeles, despre aceste tematici, aceste tematici care sunt pe ordinea de zi a discuțiilor Uniunii, o parte dintre aceste tematici au fost deja subliniate de Preşedinţia României, pe de altă parte, organizate în patru filoane foarte importante. În acest context am discutat şi despre fenomenul migratoriu. România şi Italia sunt ţări de primă intervenţie în ceea ce priveşte migraţia şi ambele ţări sunt perfect conştiente despre care este modul în care trebuie abordată această tematică la nivel european. Este o problematică europeană şi trebuie abordată împreună în Uniune ca atare.

I-am mulțumit domnului Preşedinte Iohannis pentru contribuţiile României în ceea ce priveşte operaţiunea Sea Guardian, în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea şi Mediterana centrală, precum şi contribuţia României pentru hub-ul de la Napoli în ceea ce priveşte versantul sud al Alianţei NATO. Am discutat despre mai multe tematici, ca de exemplu despre zona Balcanilor Occidentali. România şi Italia sunt amândouă convinse că este foarte important să susţinem dialogul între ţările prezente în această zonă geografică, precum şi relaţiile de colaborare între ele, în perspectiva apropierii acestor ţări față de Uniunea Europeană.

Dialogul pe care l-am avut cu Președintele Klaus Iohannis a fost foarte util, foarte prietenesc şi am constatat marea prietenie între ţările noastre şi această vizită în Italia şi etapele acestei vizite, precum şi toate întâlnirile programate, mă refer la întâlnirile programate cu cei mai importanţi reprezentanți ai instituțiilor italiene, demonstrează care este nivelul prieteniei între cele două ţări. Bine aţi venit, domnule Președinte!


Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi-a făcut o deosebită plăcere să îl întâlnesc pe Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella, la doi ani după vizita făcută de domnia sa în România.

Vizita mea în Italia are loc într-un an cu o semnificație deosebită pentru România, cât și pentru relația noastră bilaterală. Anul acesta românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, o aniversare care cred că se poate numi aniversare-reper pentru istoria noastră, iar împreună cu Italia celebrăm zece ani de Parteneriat Strategic Consolidat, o relație care funcționează extraordinar de bine.

Avem această relație foarte apropiată, o relație cultivată inclusiv prin dialogul la nivelul cel mai înalt. Şi în acest cadru am analizat, împreună cu domnul Președinte Mattarella, stadiul relației, am abordat teme extrem de actuale legate, sigur, şi de agenda europeană, de regiune, de probleme internaționale, de securitate.

Am menționat, evident, şi am discutat chiar unele detalii legate de relația noastră economică, care este în continuă creștere, s-a atins deja un nivel record de aproximativ 15 miliarde de euro în schimburile bilaterale. Iar specialiștii estimează că această tendință de creștere se va menține şi pentru perioada viitoare.

Am subliniat că România este şi rămâne o piață foarte atractivă, este o țară cu un potențial important şi, chiar dacă avem deja o comunitate de afaceri foarte numeroasă în România, așteptăm cu mare interes noi şi noi investiții şi oameni de afaceri care vin să îmbogățească relația noastră economică bilaterală.

În mai multe rânduri am subliniat comunitatea de valori, istoria comună, cultura bogată comună şi am ajuns foarte repede şi cu sentimente foarte pozitive la discuții despre cele două comunități reciproce, comunitatea italiană foarte numeroasă deja, din România, și comunitatea românească din Italia. Avem, în Italia, aproximativ 1,2 milioane de români, este cea mai mare comunitate românească din afara granițelor țării, și am putut să subliniem, împreună cu domnul Președinte Mattarella, că această comunitate de români este foarte bine integrată în Italia, foarte bine apreciată.

La rândul meu, am transmis mulțumiri pentru felul în care românii sunt tratați și integrați în Italia.

O temă foarte importantă pentru noi, şi pe care am discutat-o cu domnul Preşedinte Mattarella, a fost Președinția Consiliului Uniunii Europene pe care o va prelua România în prima parte a anului 2019 şi o parte esențială a acestei Președinții - în afară de multiplele dosare complicate, cum ar fi: Brexitul şi Cadrul Financiar Multianual - va fi o reflecție asupra viitorului Uniunii.

Summitul informal de la Sibiu, care va avea loc pe 9 mai 2019, este dedicat în exclusivitate viitorului Uniunii. Dorim până atunci, împreună, cele 27 de state membre, fiindcă atâția vom fi atunci când se desfășoară Summitul, să găsim o abordare care nu numai creionează o strategie de viitor pentru Uniune, ci ne deschide și o poartă spre un nou optimism, fiindcă ne vom găsi atunci chiar după Brexit, și cred că Uniunea are nevoie nu doar de soluții tehnice, ci și de soluții care îi fac pe europeni să se simtă iarăși optimiști și încrezători în proiectul european.

Noi am definit cuvintele cheie pentru președinția noastră ca fiind unitate și coeziune. Acestea sunt lucrurile de care avem nevoie pentru a realiza toate celelalte proiecte pe care ni le propunem: securitatea europeană, securitatea internă, securitatea granițelor externe, rezolvarea problemelor generate de fluxului migratoriu important, și aici Italia, se știe, este o țară de primă intrare cu o provocare imensă. Toate aceste chestiuni am reușit să le discutăm în timpul relativ scurt pe care l-am avut la dispoziție împreună, domnul Președinte și cu mine, chestiuni care ne afectează și pe unii, și pe alții.

Sunt, evident, chestiuni legate de securitate în sens mai larg. Am abordat și am subliniat colaborarea foarte bună și în cadrul NATO, iar în ceea ce priveşte abordarea generală, trebuie să menționez acest lucru, noi trăim într-o lume globalizată. Nu este loc pentru abordări locale sau izolaționiste, nu este loc pentru un regres în comunitatea internațională, și, în acest sens, am subliniat că este nevoie nu numai de unitate și coeziune în interiorul Uniunii, este nevoie de un rol mai important al Uniunii în politica internațională, în problemele legate de comunitatea internațională, și aici am fost foarte bucuros că Preşedintele Mattarella a avut o abordare, m-am bucurat, exact de același tip. Nu trebuie să abandonăm în niciun fel multilateralismul în relațiile internaționale, și aici Uniunea trebuie să joace un rol mult, mult mai important decât joacă acum.

Iată că aceste relații speciale pe care le avem - Romania cu Italia, oamenii din România cu cei din Italia, politicienii din cele două țări - pot contribui, considerăm noi doi, decisiv la îmbunătățirea mediului politic internațional și pentru toate aceste lucruri, domnule Președinte, vă mulțumesc. Pentru primirea deosebit de frumoasă sunt foarte bucuros și mă simt onorat de aceste lucruri, iar în numele românilor vă mulțumesc pentru prietenia pe care ne-o purtați.

Alocuțiunea lui Klaus Iohannis la Dineul de Gală

Alocuția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută cu ocazia Dineului de Gală, organizată cu ocazia Summitului "Inițiativa celor Trei Mări"
20:30 | 17 septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, susținut luni, 17 septembrie ac, la Palatul Cotroceni, o prezentare la Dineul de Gală, organizată la Summitul "Inițiativa celor Trei Mări".

"Dragă președinte Juncker,

Distinși președinți ai statelor participante la Inițiativa Trei Mări,

Distinși vorbitori ai parlamentelor,

Viceprim-ministru, miniștri,

Distinși reprezentanți la nivel înalt ai instituțiilor financiare europene și internaționale, precum și ai mediului de afaceri,

Excelențe,

Doamnelor si domnilor,

Este o plăcere și o onoare pentru mine să vă urez bun venit la această Cină de Gală, în ajunul celui de-al Treilea Summit al Inițiativei Trei Mări pe care o voi găzdui mâine.

Am plasat această seară în contextul Centenarului statului modern românesc. Primul război mondial a fost un moment de cotitură în istoria lumii, schimbând decisiv sistemul internațional.

În timp ce onorăm trecutul, această aniversare de 100 de ani ne oferă o ocazie excelentă de a privi spre viitor. România este acum un stat matur, cu o societate modernă plină de dinamism, creativitate, profund pro-europeană și pro-transatlantică.

Societatea românească de astăzi este puternic dedicată dreptului și instituțiilor internaționale, valorilor democratice, dialogului și toleranței, valorilor interculturale și diversității, ca pietre de temelie ale ordinului multilateral global. 

Vom rămân apărătorii lor puternici în politica noastră externă și de securitate.

De aceea, România a fost și va rămâne un avocat ferm pentru pace, principii democratice și pentru construirea de punți între națiuni și oameni.

Într-un context global tot mai complex, România își menține angajamentul față de cei trei piloni importanți ai politicii sale externe: consolidarea rolului și eforturilor sale în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO, precum și consolidarea și extinderea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii.

Acest lucru este completat de un rol activ în promovarea stabilității, securității și dezvoltării economice la nivel regional.

Distinși oaspeți,

Oferta mea de a găzdui Summitul din acest an și prima ediție a Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, precum și eforturile pe care le-am întreprins, împreună cu celelalte state participante, de a rafina și de a critica obiectivele Inițiativei, se încadrează în mod natural într- politica externă.

Ele ilustrează, de asemenea, convingerea României că o cooperare regională eficientă rămâne o rețetă importantă pentru promovarea stabilității, a creșterii economice și a interconectivității. Această securitate nu poate fi realizată fără dezvoltare economică și invers.

Suntem pe deplin convinși de potențialul Inițiativei de a facilita o interconectivitate mai mare în Europa Centrală și de Sud-Est, de a stimula relațiile economice și comerciale și fluxurile de investiții în regiune și cu alți parteneri din comunitatea euro-atlantică.

Prin urmare, suntem avocați ai contribuției acestei inițiative la consolidarea generală a Uniunii Europene și a relației transatlantice.

Salut prezența președintelui Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker. Apreciem înalt sprijinul Comisiei pentru Inițiativa Trei Mări. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm pentru a ne asigura că punerea în aplicare a proiectelor convenite de statele participante va sprijini eforturile UE de a dezvolta și moderniza infrastructurile din întreaga Europă și de a aborda provocările transfrontaliere legate de infrastructură.

De asemenea, apreciem participarea guvernului american la Summit și Forumul de afaceri. Secretarul adjunct al Comerțului Ian Steff este cu noi în seara asta, în timp ce secretarul Rick Perry ne va alătura mâine.

Aș dori să subliniez faptul că implicarea și angajamentul Statelor Unite față de Inițiativă sunt esențiale pentru succesul acesteia. Acest lucru transmite un mesaj puternic cu privire la relevanța politică, economică și strategică a Inițiativei și la abordarea continuă a SUA, coerentă, atât pentru securitatea, cât și pentru prosperitatea regiunii noastre.

Consolidarea legăturilor economice și a interconexiunilor în regiunea Trei Mări și între această regiune și SUA va aduce, de asemenea, valoare adăugată pentru parteneriatul strategic Uniunea Europeană-Statele Unite, deoarece vom forma împreună o comunitate de interese și valori strategice.

Această prezență la nivel înalt din SUA reflectă, de asemenea, nivelul substanțial pe care l-am atins în cadrul parteneriatului nostru strategic bilateral, în cei 21 de ani de când a fost stabilit.

Așa cum am subliniat în timpul întâlnirii cu președintele Trump la Casa Albă, anul trecut, dezvoltarea, aprofundarea și extinderea Parteneriatului strategic cu SUA în toate domeniile reprezintă o prioritate de vârf pentru România și pentru mine însumi. Este, de asemenea, convingerea mea fermă că legătura transatlantică este vitală, deoarece reprezintă coloana vertebrală a civilizației occidentale.

Începând cu Summit-ul de la București, avem un alt stat partener la Inițiativa - Germania. Suntem convinși că implicarea Germaniei va spori capacitatea Inițiativei de a atinge obiectivul nostru comun de a spori interconectivitatea și, în consecință, dezvoltarea economică și creșterea economică în regiune, în beneficiul tuturor statelor participante și al întregii Uniuni Europene.

De asemenea, salut prezența și implicarea reprezentanților instituțiilor financiare europene și internaționale. Ele au un rol crucial în avansarea rezultatelor acestui summit, în special a proiectelor prioritare.

Sunt mulțumit și de prezența prietenilor noștri din Balcanii de Vest și din vecinătatea estică. Sunt încrezător că, pe măsură ce se dezvoltă în continuare, Inițiativa Trei Mări poate să depășească limitele actuale și să aducă beneficii economice substanțiale vecinilor noștri.

Cooperarea mai strânsă în proiecte concrete de interconectivitate între țările noastre va servi ca dovadă că, spre deosebire de alte opțiuni, perspectiva europeană și euro-atlantică este singura care poate asigura prosperitatea, dezvoltarea durabilă și stabilitatea în aceste regiuni. 

Doamnelor si domnilor,

România sa angajat în pregătirea acestui Summit și Forumul de Afaceri cu hotărârea fermă de a obține rezultate clare. Astfel, am colaborat, state participante și alți parteneri apropiați, pentru a ne asigura că această inițiativă este pragmatică și că ne concentrăm în mod constant asupra rezultatelor concrete. Putem spune acum că inițiativa Trei Mări sa maturizat politic și conceptual și că toate condițiile sunt în vigoare pentru a începe proiecte concrete.

Începând cu ziua de mâine, va fi momentul să ne concentrăm pe punerea în aplicare și pe o urmărire corespunzătoare a deciziilor acestui summit și a rezultatelor Forumului de afaceri. Suntem convinși că acest lucru se poate face cu implicarea activă a tuturor statelor participante, cu sprijinul Comisiei Europene, al Statelor Unite, al instituțiilor financiare europene și internaționale și al părților interesate din comunitatea euro-atlantică care au înțeles utilitatea efort.

În timp ce ne pregătim pentru următoarea mare provocare, cea a Președinției Consiliului Uniunii Europene pentru prima jumătate a anului 2019, mă angajez să contribuie în mod activ la dezvoltarea Inițiativei Trei Mări și la punerea în aplicare a proiectelor de interconectivitate care pot face o diferență importantă pentru țările noastre și prosperitatea și securitatea Uniunii Europene.

Vă mulțumesc pentru atenție și invit acum președintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude Juncker, să ia cuvântul. Mulțumesc foarte mult!"

Alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul deschiderii oficiale a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări
17:15 | 17 Septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 17 septembrie a.c., la Romexpo, o alocuțiune în cadrul deschiderii oficiale a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări.

„Domnule Preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României,

Doamnă Preşedinte Kolinda Grabar-Kitarović,

Domnule Preşedinte Andrzej Duda,

Domnule Preşedinte Alexander Van der Bellen,

Doamnă comisar Corina Creţu,

Doamnelor și domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului de afaceri şi de think-tank,

Excelenţe,

Doamnelor şi domnilor,



Sunt deosebit de bucuros să mă aflu aici, alături de dumneavoastră, la deschiderea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, ca parte a celui de-al treilea Summit al Iniţiativei, pe care îl găzduiesc, astăzi şi mâine, la București.

Putem spune, fără echivoc, că astăzi, la București, deschidem o pagină foarte importantă în istoria Inițiativei celor Trei Mări. Mă bucură, în mod special, să constat că o idee care anul trecut, la Varșovia, era doar un concept asumat, a prins contur pe parcursul ultimului an și acum devine realitate.

Un astfel de eveniment este cu atât mai oportun cu cât, în lumea în care trăim, cele mai importante obiective de politică externă ale statelor, şi chiar obiectivele de securitate națională, sunt legate de promovarea intereselor economice și a aspirațiilor de bunăstare ale cetățenilor noștri.

Astfel, după o perioadă de explorare și apoi de cristalizare conceptuală, derulată la nivel politic, este necesar ca Inițiativa celor Trei Mări să treacă la etapa proiectelor economice concrete şi a rezultatelor pragmatice. Am încredere că acest deziderat își începe materializarea astăzi, la București, cu ocazia primei ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei.

Deschidem astăzi un eveniment de o anvergură și un calibru deosebite, reunind peste 600 de reprezentanți ai mediului de afaceri, al celui academic, precum și oficiali provenind din regiunea noastră extinsă și din Statele Unite ale Americii.

Acest eveniment, la fel de important ca Summitul în sine, l-am gândit și pus în aplicare împreună cu parteneri interni și externi.

Camera de Comerț și Industrie a României este alături de Administrația Prezidențială co-organizator al acestui eveniment, şi vreau să salut contribuția personală a domnului președinte Daraban și a întregii sale echipe. Consiliul Atlantic al Statelor Unite și Școala Națională de Studii Politice și Administrative sunt, de asemenea, parteneri cheie în acest demers, pentru a căror contribuție doresc să le mulțumesc.

Forumul reprezintă primul pas pe care îl fac împreună cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană spre valorificarea mai energică a potențialului de care dispune regiunea celor Trei Mări.

Prin acest Forum, care va fi organizat regulat, preferabil anual, dispunem acum de un instrument deosebit de eficient prin care să stimulăm proiectele de investiții şi inițiativele antreprenoriale din regiunea noastră.

Tot în logica rezultatelor concrete, un obiectiv principal al Summitului va fi acordarea sprijinului politic, la cel mai înalt nivel, listei regionale de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă care a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României. Mulțumesc pe această cale tuturor celor implicați în exercițiul deloc ușor al elaborării contribuțiilor naționale la această listă.

Conectivitatea reprezintă coloana vertebrală a stimulării creșterii economice și a schimburilor comerciale între state. Prin prisma evoluțiilor europene actuale, principiul diversificării nu numai a rutelor de transport, a surselor energetice de aprovizionare şi distribuție, dar și a economiei şi societății digitale se impune ca o necesitate.

Ne dorim ca aceste proiecte să aibă impact regional real, să fie relevante pentru obiectivul de creștere a interconectivității în cele trei domenii prioritare și deplin compatibile cu prioritățile și politicile Uniunii Europene în materie.     

Proiectele evidenţiază nu doar potenţialul de cooperare regională, ci şi posibilitatea stabilirii unui spaţiu de acţiune comun, implicând şi alte state membre ale Uniunii Europene, dar şi din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică.

Fiecare dintre statele noastre poate să aducă o contribuție importantă la succesul Inițiativei și al proiectelor asumate. De exemplu, România are potențialul de a fi o platformă energetică regională, care să contribuie esențial la securitatea energetică regională, dar și europeană.

Mediul de afaceri român, împreună cu partenerii săi din statele participante la Inițiativă și cu instituțiile financiare europene și internaționale cu interese și proiecte în regiune, poate și este binevenit să contribuie la succesul acestui obiectiv.

Încurajăm reprezentanții companiilor prezente astăzi, ai camerelor de comerț, ai asociațiilor patronale și sectoriale, dar și ai autorităților publice și locale, să pună bazele dialogului și cooperării permanente. Avem nevoie de coerență în promovarea și susținerea proiectelor propuse, precum şi de crearea şi fructificarea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor.

Nu în ultimul rând, sper că reprezentanții mediului de afaceri vor valorifica întâlnirile business-to-business și business-to-government pentru a forma sau a consolida legăturile cu omologii din regiune și cu sectorul public și pentru a identifica noi oportunități de afaceri și de investiții.

Mulțumesc, totodată, Camerei de Comerț și Industrie a României pentru eforturile deosebite de operaționalizare a rețelei Camerelor de Comerț din statele Inițiativei, rețea pe care o lansăm astăzi, prin semnarea Declarației comune în acest scop.

Salut, totodată, pașii întreprinși pentru crearea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, prin semnarea unei Scrisori de intenție, fond care își propune să co-finanțeze proiectele prioritare. Fondul va reprezenta un vehicul important prin care regiunea are șansa de a mobiliza si prioritiza contribuțiile financiare necesare pentru implementarea proiectelor prioritare ale regiunii.

Pe lângă toate aceste rezultate, încurajez participanții la Forum să analizeze modalitățile concrete de monitorizare, stimulare şi sprijinire activă a implementării proiectelor prioritare.

Doresc să închei prin a ura succes deplin dezbaterilor Forumului, pe care le doresc generatoare de idei și inițiative concrete de cooperare.

Vă mulțumesc!”

Găzduirea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a Summitului și Forumului de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări

Găzduirea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a Summitului și Forumului de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări (București, 17-18 septembrie a.c.)
14 Septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va găzdui, în perioada 17-18 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări.

Summitul de la București va reprezenta oportunitatea politică de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltării viitoare a Inițiativei celor Trei Mări. Astfel, această platformă politică flexibilă are ca prim obiectiv dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, prin creșterea interconectivităţii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale - transport, energie, digital - şi stimularea competitivităţii economiilor statelor participante.

Al doilea obiectiv vizează creșterea convergenței reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la întărirea unității și coeziunii în cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană, ca bază pentru relansarea proiectului european.

În al treilea rând, Inițiativa are rolul de a contribui la consolidarea relaţiei transatlantice, prin încurajarea prezenței economice a SUA în regiune ca un catalizator pentru o cooperare consolidată și ca parte a parteneriatului transatlantic.

Summitul găzduit la București de Preşedintele Klaus Iohannis va contribui, totodată, într-o manieră concretă, la procesul de dezvoltare a cooperării regionale, marcând trecerea Inițiativei în faza rezultatelor tangibile. Astfel, Summitul urmărește exprimarea susținerii politice a statelor participante la Iniţiativă cu privire la o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transporturilor și digital, propuse de guvernele statelor participante, crearea unei rețele a Camerelor de Comerț din statele participante la Inițiativă, demararea demersurilor pentru înființarea unui Fond de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări şi lansarea oficială a site-ului Iniţiativei.

În marja Summitului, va avea loc, la Romexpo, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, prima ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, co-organizat de Administrația Prezidențială a României și Camera de Comerț și Industrie a României, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite și Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

La Forumul de Afaceri vor participa companii și oficiali guvernamentali din statele partenere în cadrul Inițiativei, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai instituțiilor financiare europene și internaționale, precum și reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic.

Obiectivul Forumului este să stimuleze inițiativele de afaceri şi investițiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar și să abordeze factorii potențiali de creștere și inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, start-up-urile și incubatoarele de afaceri din regiune. În cadrul Forumului, vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicațiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va deschide Forumul de Afaceri luni, 17 septembrie a.c., și ulterior va participa  la o sesiune plenară prezidenţială alături de Președintele Croației, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, Președintele Republicii Federale Austria, domnul Alexander van der Bellen, și de Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Crețu.

În seara zilei de 17 septembrie, Președintele României va fi gazda, la Palatul Cotroceni, a unui eveniment cultural dedicat Centenarului României Moderne și a unui Dineu de Gală cu o participare prestigioasă.

Marți, 18 septembrie a.c., va avea loc Sesiunea Plenară a Summitului, care va fi moderată de Președintele Klaus Iohannis. Ulterior, Președintele României va susține declaraţii de presă, alături de  Președintele Croației, doamna Kolinda Grabar-Kitarović,  de Prim-ministrul Poloniei, domnul Mateusz Morawiecki, și de domnul Rick Perry, Secretarul Energiei al SUA.

Reprezentarea statelor participante la Summitul de la București va fi asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezența anunțată a nouă Președinți de stat, doi Președinți de Parlamente naționale, un Prim-ministru și un ministru al Afacerilor Externe.

Totodată, la Summit vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Inițiativei, Comisia Europeană, prin Președintele Jean-Claude Juncker, guvernele Statelor Unite ale Americii, în persoana Secretarului Energiei, Rick Perry, și al Germaniei, prin ministrul federal al Afacerilor Externe Heiko Maas, precum și instituțiile financiare europene și internaționale, prin Președinții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Sir Suma Chakrabarti, și al Băncii Europene de Investiții, domnul Werner Hoyer. Banca Mondială va fi, de asemenea, reprezentată la lucrările Summitului.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Primele două Summituri ale Inițiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, și Varșovia, în 2017.

Detalii privind agenda Summitului Inițiativa celor Trei Mări pot fi vizualizate la următorul link.

Mesajul președintelui Donald Trump către președintele Klaus Iohannis

Administrația prezidențială are mesajul în ambele limbi, așa că voi pune legătura aici pentru copia foto a mesajului original și mai jos textul în limba română. Legătura pentru site-ul președinției este aici.

„Mesajul transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, de către Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump
17 Septembrie 2018

Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în calitate de gazdă a Summitului „Inițiativa celor Trei Mări”, un mesaj adresat participanților la Summitul de la București.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Le transmit salutări participanților la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări 2018.

Anul trecut am avut onoarea de a susține un discurs la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, în Polonia. În cadrul vizitei mele, am reafirmat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Inițiativa celor Trei Mări și țelul nostru comun de extindere a infrastructurii, creștere a legăturilor de afaceri, consolidare a securității energetice și reducere a barierelor în calea unui comerț liber, echitabil și reciproc în Europa Centrală și de Est.

Inițiativa celor Trei Mări are un potențial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii și în alte sectoare importante de cooperare. O nouă infrastructură energetică este esențială pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria și Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcția de infrastructură pentru gazoducte.

Statele Unite sunt mândre să rămână partener în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanță strategică și prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări. La multe niveluri, țara noastră rămâne dedicată colaborării cu cele 12 state membre pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport și digitale.

Transmit mulțumirile mele domnului Klaus Iohannis, Președintele României, pentru organizarea acestui important eveniment și domnului Rick Perry, Secretarul pentru Energie, pentru conducerea delegației americane. Aștept cu interes să aflu despre progresul nostru comun în noi proiecte de investiții și parteneriate de afaceri. Statele Unite se angajează să rămână un puternic aliat și partener în această Inițiativă pe măsură ce continuăm să ne concentrăm asupra dobândirii unei bogății și securități sporite în secolul al XXI-lea.

Vă doresc un forum productiv și încununat de succes!”

Declarația de presă comună Klaus Iohannis cu Mark Rutte

Declarația de presă comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte

17:20 | 12 Septembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 12 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă cu Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o plăcere să-l primesc astăzi pe Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte, într-un moment important în cooperarea noastră bilaterală, mai ales în context european. Mă refer, desigur, la exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în prima parte a anului 2019.

Importanța acestei întâlniri de astăzi este cu atât mai mare cu cât domnul Prim-ministru este la prima vizită pe care o face în România. Am avut discuții foarte bune cu privire la stadiul relației noastre bilaterale. Am subliniat că relația noastră are o foarte importantă componentă economică, dar una și socială. Vă reamintesc, Olanda este primul investitor, cel mai important investitor, iar numeroase locuri de muncă sunt create în urma investițiilor olandeze directe în România.

În același timp, relația bilaterală a primit în ultimii ani o componentă nouă, importantă, interesantă, o comunitate de români - aproximativ 30.000 de români care trăiesc în Olanda - o comunitate preponderent tânără, bine pregătită, bine integrată şi care, cred că pot să spun, contribuie într-un mod foarte pozitiv la dezvoltarea Olandei. 

Viitorul Uniunii Europene a fost un subiect extrem de important în discuția noastră şi, chiar dacă nu avem opinii identice în toate dosarele, este foarte important de notat că atât Olanda, cât şi România lucrează pe fond la același deziderat comun: consolidarea unității europene. Şi, în acest context, mă bucură faptul că în discursul de astăzi al Președintelui Comisiei, domnul Jean-Claude Juncker, discurs pe care l-am apreciat, un discurs foarte binevenit, predomină acest mesaj de unitate, de atenuare a diferențelor dintre est şi vest, nord şi sud, un mesaj care vine în a sublinia importanța diminuării diferențelor și evitarea divizării Uniunii.

Uniunea Europeană are nevoie de solidaritate reală între statele membre. Această solidaritate trebuie să vină dintr-un angajament unanim de a respecta tratatele europene, dar, evident, și valorile și principiile cuprinse în acestea.

Ca Președinte al României, am susținut și voi continua să susțin efortul neabătut de a edifica un stat modern, bazat pe democrație consolidată, statul de drept și drepturile omului. Aceste repere fundamentale sunt reperele noastre naționale şi ele sunt şi reperele europene pe care le impunem.

Am căzut de acord cu partenerii noștri olandezi că succesul Uniunii este legat de eficiența răspunsurilor concrete pe care, în domeniile sale de competență, Uniunea le dă problemelor resimțite de cetățeanul european. Nu întâmplător cetățeanul și beneficiile directe pentru el sunt în centrul programului de lucru al viitoarei Președinții a României la Consiliul Uniunii Europene. Este un punct extrem de important din agenda României.

Alături de Olanda și de ceilalți parteneri europeni și, bineînțeles, în strânsă legătură cu instituțiile europene, lucrăm ca agenda viitoare a Uniunii Europene să se bazeze pe priorități consensuale, care să producă rezultate concrete și să contribuie la întărirea încrederii cetățenilor în proiectul european.

Am trecut, împreună cu domnul Prim-ministru, în revistă o serie de teme proeminente pentru semestrul I al anului viitor, cel al mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Am discutat chiar mult despre pregătirea Summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, care va marca un moment extrem de important în definirea agendei strategice a Uniunii pentru următorii 5 ani, dar și în perspectivă, lucru care a fost, de altfel, puternic subliniat în discursul de astăzi al domnului Juncker.

Am căzut de acord cu premierul Rutte că agenda viitoare a Uniunii Europene trebuie să își găsească o reflectare corespunzătoare și în bugetul Uniunii pentru perioada post-2020. În acest context, am subliniat că România, ca viitoare Președinție a Consiliului, va acorda o atenție prioritară negocierilor cu privire la Cadrul Financiar Multianual.

Am arătat, de asemenea, că România este gata să se implice în avansarea dezbaterilor și pe alte teme importante, precum consolidarea Uniunii Economice și Monetare, temă importantă pe care am detaliat-o. Noi susținem că este esențial ca pe această temă să fie asigurată transparența față de statele membre din afara zonei euro și ne bucurăm că Olanda sprijină această abordare.

Un subiect aparte pe care l-am abordat a fost și cel al securității interne a Uniunii Europene, inclusiv, sigur, din perspectiva migrației. Am semnalat intenția României de a continua să se implice, inclusiv din postura de Președinție, în consolidarea instrumentelor de care dispune Uniunea Europeană pentru gestionarea acestor teme, şi este mare nevoie de așa ceva. Am subliniat sprijinul României pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe ale Uniunii. În acest context, am reiterat dorința României de a adera cât mai curând posibil la spațiul Schengen.

Discuțiile noastre privind Brexit au scos în evidență, așa cum ne-am și așteptat, multe puncte comune. Astfel, ambele state susțin menținerea unității UE27, finalizarea în această toamnă a Acordului de retragere și au dorința ca în viitor relația dintre Uniune și Marea Britanie să fie bazată pe un parteneriat cuprinzător. Am discutat și despre relațiile externe ale Uniunii, din care aș evidenția mai ales sprijinul pe care atât România, cât și Olanda îl manifestă pentru o relație transatlantică solidă.

Dacă ar fi să rezum esența relației de cooperare pe care România și-o propune cu Olanda, aceasta o putem defini la nivel bilateral prin pragmatism, cu accent pe proiectele concrete de colaborare care stimulează dezvoltarea economică și socială, iar la nivel european prin respectul față de tratatele fondatoare ale Uniunii și consolidarea proiectului european. Apreciez discuțiile foarte bune, foarte deschise, pe care le-am avut, domnule Prim-ministru, atât în faza de tête-à-tête, cât şi împreună cu delegațiile noastre şi îmi face plăcere să vă dau microfonul!

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Domnule Preşedinte, dragă Klaus, mulţumesc foarte mult pentru această călduroasă primire. Sunt perfect de acord că relaţiile noastre bilaterale sunt foarte puternice. Lucrăm împreună, colaborăm la nivel european, avem o relație economică foarte puternică. Firmele din România investesc în Olanda şi cele din Olanda investesc în România. Pot astfel crea o creştere şi, printre altele, şi locuri de muncă pentru oamenii care locuiesc în România şi cei care locuiesc în Olanda. Am colaborat amândoi şi în cadrul Consiliului European, prețuiesc relația noastră şi modul în care am colaborat în acest context. Astăzi ne-am concentrat în discuțiile noastre, aşa cum foarte bine ai spus, pe mai multe chestiuni, cum ar fi migraţia, chestiunea Brexit-ului, dar îndeosebi, ne-am concentrat pe faptul că România va deţine Preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a lui 2019. Consider că o serie dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană vor fi, categoric, în discuție în prima jumătate a anului viitor şi va depinde foarte mult de capacitatea de conducător a României.

Vom avea tot felul de lucruri pe care le discutăm, de exemplu, la Salzburg. Vor juca acestea un rol foarte important şi în Președinția României şi, de exemplu, chestiunea acordurilor pe care le putem avea cu Africa, cum gestionăm chestiunea presiunii migrației asupra Europei, per total, dar îndeosebi, ne-am concentrat pe faptul că în orașul dumneavoastră natal ne vom reîntâlni, pe 9 mai, în contextul unei întâlniri neoficiale a Consiliului, care s-ar putea să aibă un caracter transformator, această întâlnire, un impact asupra următorilor cinci ani ai Uniunii Europene, pentru că acesta este un moment care e doar la câteva săptămâni înaintea alegerilor europene. Împreună trebuie, deci, să construim agenda pentru următorii cinci ani şi cred că România şi Olanda gândesc foarte asemănător, că trebuie să existe o Uniune Europeană de valori, întemeiată pe o economie puternică și care lucrând strâns în colaborare, creează siguranța într-o lume din ce în ce mai nesigură. Faptul că această întâlnire are loc înainte cu trei săptămâni înaintea alegerilor europene este o ocazie extraordinară pentru a construi pe mai departe această agendă. Vă ofer tot sprijinul meu pentru ca președinția română să aibă succes, e prima dată când o deține, această Președinție rotativă. Știu cum vă pregătiți pentru acest lucru, știu ce ambiții aveți din partea acestei calități, însă Brexit, migrație și următorii cinci ani de agendă europeană reprezintă pentru dumneavoastră, sub conducerea dumneavoastră, domnule Președinte, în prima jumătate a anului viitor, o ocazie extraordinară.

Vă asigur de întregul meu sprijin categoric în direcția acestor evenimente, va avea loc conferința în orașul dumneavoastră la Sibiu, ceea ce este și mai frumos! Vă mulțumesc încă o dată pentru primirea călduroasă de astăzi, mă bucur că suntem de acord asupra modului în care putem colabora bilateral și în Uniunea Europeană în următoarele 12 luni! Mulțumesc!

Sesiune de întrebări și răspunsuri

Jurnalist: Bună ziua! Întrebarea mea se adresează atât domnului Preşedinte, cât şi domnului Prim-ministru. Olanda este unul dintre cele 12 state care, recent, prin ambasadele lor, au făcut apel la instituțiile românești să nu slăbească statul de drept şi lupta anticorupție prin modificări legislative ale Codului Penal şi ale legilor justiției. Considerați că acest apel a fost înțeles, este respectat sau, dimpotrivă, am putea ajunge într-o situaţie similară cu cea a Ungariei, în care România să fie avertizată şi chiar sancționată?

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Da, este adevărat că am urmărit şi noi evenimentele recente din România, avem o serie de îngrijorări şi noi cu privire la statul de drept. Comisia Europeană, şi ea, recent şi-a manifestat îngrijorările cu privire la eforturile de reformă care par să încetinească ritmul. Din perspectiva noastră, sigur, privim întâi la Comisia Europeană şi vedem ce fac ei acolo. Pentru noi toți însă, pentru toată Uniunea, statul de drept este un aspect absolut cheie, este fundamentul parteneriatului european, siguranța juridică, legală pentru firme şi persoane private este extraordinar de importantă. Să vedem cu ce va veni Comisia şi apoi vom vedea fiecare dintre noi, independent, dacă s-au făcut progrese şi în ce fel, în ce măsură.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste semnale venite de la partenerii noştri trebuie luate foarte, foarte în serios. Noi suntem împreună în Uniunea Europeană şi împreună vrem să construim o Uniune mai puternică. Şi atunci, dacă într-o parte apar probleme care atrag atenţia, este bine ca toată lumea să reacționeze în ideea de a îmbunătăți întregul mers. Ştiu că în politica românească sunt voci care acuză că partenerii noştri se amestecă în treburile interne ale României. Această abordare şi această evaluare sunt fundamental greşite. Tocmai în virtutea faptului că suntem împreună în Uniunea Europeană este obligatoriu ca atunci când ceva nu merge neapărat aşa cum trebuie să se atragă atenţia. Aceste semnale trebuie luate foarte, foarte în serios, cum de altfel trebuie luată în serios şi opinia unor actori avizaţi externi cum este, de exemplu Comisia de la Veneţia, care chiar în zilele următoare se va afla în România nu pentru a ne critica, acesta este un discurs populist greşit. Oamenii vin ca să ne ajute să construim o legislaţie mai performantă, mai modernă. Anumite abordări populiste prin care se arată, cică, că ar veni unii străini cum trebuie să ne rânduim noi ţara, le refuz clar şi categoric. Noi suntem într-o uniune a valorilor, noi dorim să ne consultăm cu parteneri bine intenţionaţi care vin să ne ajute. Aceste lucruri trebuie foarte, foarte bine înțelese şi aceste lucruri sunt importante pentru noi toți. Nu putem să fim parte într-o comunitate de valori şi să ne izolăm față de această comunitate. Dar ce este important şi Summitul de anul viitor, Summitul care se va desfășura în România, în Sibiu, şi unde vom desena liniile viitorului nostru. Acest viitor al Uniunii include România şi pentru asta avem tot interesul să arătăm că noi, românii, am înțeles că este vorba despre valori, valori pe care şi noi le respectăm.

Jurnalist: Dacă-mi permiteţi, domnule Preşedinte, un scurt follow-up la ceea ce spuneaţi în legătură cu intervenţia străină. Există acuzaţii de la vârful coaliției de guvernare în legătură cu protestul din 10 august că ar fi fost finanţat din străinătate. Cum le priviți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am astfel de date.

Jurnalist: Aţi menţionat că una dintre temele de discuții a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen. Aş vrea să-l întreb pe domnul Prim-ministru care este poziţia Olandei în acest moment, iar pe domnul Preşedinte, având în vedere evoluţiile din ţară, România este mai aproape sau mai departe acum de acest deziderat?

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Evident, înţeleg pe deplin dorinţa României de a adera la spaţiul Schengen. Olanda a făcut în permanență o legătură între această dorinţă şi îndeplinirea tuturor cerinţelor MCV-ului, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, trebuie să fim îndrumați de aceste criterii. Este o chestiune pe care o va evalua şi Comisia Europeană şi imediat ce o face, vom vedea care sunt pașii următori.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Spațiul Schengen a fost creat printr-o înţelegere care prevede şi pașii de urmat şi condițiile care trebuie îndeplinite. Comisia Europeană sprijină demersul de aderare al României, cum majoritatea statelor europene sunt pentru acceptarea României şi de obicei se asociază şi cu Bulgaria. Aceste chestiuni au fost de multe ori şi pe larg dezbătute, iar evoluţia pe care o vedem în momentul de faţă în domeniul legilor justiţiei cu siguranţă ridică câteva semne de întrebare suplimentare. Eu sunt, totuşi, moderat optimist că vom reuşi să avem o legislaţie în materie de justiţie care rezistă la o verificare atentă în final şi cred că uşor, uşor toată lumea a înţeles că legislaţia în domeniul justiţiei trebuie îmbunătăţită, şi nu ciopârţită. Sper ca acest lucru în final să fie înțeles şi de cei care au pornit cu un elan nemotivat şi cu o totală lipsă de transparență acest procedeu şi cred că există suficientă înțelepciune în politica românească pentru a găsi un final potrivit pentru aceste lucruri. Dar, momentan, etapa în care ne aflăm ridică mai multe semne de întrebare decât aduce certitudini. Mulțumesc!

Prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, domnul Mark Rutte: Mulțumesc!

Klaus Iohannis la bilanțul Ministerului Public

Președintele Klaus Iohannis la bilanțul Ministerului Public pentru anul 2017

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul ședinței de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2017

„Domnule Procuror General al României,

Excelențe,

Doamnă Președinte al CSM,

Doamnă Președinte al Înaltei Curți,

Domnule Inspector General,

Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la prezentarea Raportului anual de activitate al Ministerului Public pentru anul 2017 și vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs.

Ministerul Public are un rol constituțional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești.

Alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat.

Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal.

A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției.

Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituție este «sub autoritatea ministrului justiției», și în niciun caz «în subordinea ministrului justiției».

Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil.

Doamnelor şi domnilor,

Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea.

Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.

Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câțiva indivizi certați cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiția.

Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări».

Magistrații sunt cei chemați să se asigure că aceste dispoziții constituționale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol.

Tocmai de aceea este obligatorie existența unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat își desfășoară activitatea independent și eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorități politice conjuncturale și vremelnice.

În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiții drepte, nevoia de locuri de detenție care să asigure condiții civilizate sunt de necontestat și țin de respectarea unor drepturi umane fundamentale.

Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea.

În acest context, cu atât mai important este ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiție, ci și ca reper de responsabilitate și moralitate în societatea românească.

Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greșeli, cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancțiunile trebuie aplicate urgent și cu severitate.

Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu.

Doamnelor și domnilor,

Orice raport de activitate ne invită să privim către viitor. Trebuie găsite şi implementate la nivelul Ministerului Public măsuri pentru eficientizarea instrumentării cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare și pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor. Toate acestea pot contribui la consolidarea progresului făcut până acum de Ministerul Public.

De asemenea, cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale încălcării legii penale.

Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului. Societatea a înțeles că o Românie modernă nu poate fi clădită pe nisipuri mișcătoare, iar unul dintre pilonii de bază ai democrației, mă refer, desigur, la o justiție independentă, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință.

Justiția este un serviciu public, iar cetățenii au așteptări mari în acest sens de la magistrați.

Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră și vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează şi respectă drepturile și libertățile cetățenilor.

Vă mulțumesc!”