Declarația comună

Declarația Comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump
20 August 2019

Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.

Rememorăm Revoluția din Decembrie de acum 30 de ani, când românii curajoși au înlăturat o dictatură brutală și au îndreptat țara pe calea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Anul acesta am marcat, de asemenea, cu mândrie, și aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.

România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Declarațiile de presă la finalul discuțiilor cu Donald Trump

23:00 | 20 August 2019 | Statele Unite ale Americii

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 20 august a.c., la Washington, D.C., o declarație de presă, la finalul vizitei în Statele Unite ale Americii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara!

Am avut astăzi o întâlnire excelentă, la Casa Albă, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, la un pic peste doi ani de la ultima noastră întâlnire bilaterală care a avut loc tot aici, la Casa Albă.

Am discutat cu Președintele Trump, în mod pragmatic și deschis, despre căile de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic care, după 22 de ani de la lansarea sa, este puternic și substanțial, având un potențial deosebit pe care împreună putem să îl valorificăm în continuare.

Am subliniat că, personal, voi continua să fiu implicat total în dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, într-o majoritate covârșitoare, îl dau relației cu Statele Unite ale Americii.

I-am transmis domnului Președinte Trump, așa cum spuneam ultima dată când m-am aflat la Washington, că relația transatlantică este vitală pentru civilizația și valorile noastre occidentale și continui să cred cu fermitate acest lucru, mai ales acum, după ce România a încheiat cu succes Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Pe parcursul acestui mandat la Uniunea Europeană am avut ocazia să ne coordonăm eficient cu Statele Unite pe dosare de interes reciproc, în spiritul solidarității și cooperării transatlantice.

Sunt convins că Parteneriatul nostru Strategic va continua să genereze rezultate pozitive pentru România, pentru Statele Unite ale Americii și comunitatea transatlantică în general.

Am adoptat împreună, astăzi, o declarație comună. Este prima dată când am făcut acest pas, și, în acest sens, Declarația este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile sale, aducând la nivelul de excelență al cooperării politico-militare și de securitate și cooperarea economică, în domeniul energiei, inclusiv cea nucleară, unde este necesară o colaborare bilaterală intensificată, dar și în alte domenii.

Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere pentru faptul că România a fost primul stat aliat care, în mandatul său, a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare și continuă să își respecte acest angajament, prin achiziții strategice relevante pentru securitatea României și a NATO.

De asemenea, Președintele Trump ne-a mulțumit pentru prezența deosebită românească în Afganistan, unde suntem al 5-lea contributor dintre statele care sunt acolo, împreună cu forțele americane.

Am arătat domnului Președinte Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România. În acest cadru, am abordat și aspectele de interes comun privind securitatea la Marea Neagră, extrem de importantă, și pe Flancul Estic al NATO la modul mai general, subliniind importanța consolidării posturii Alianței de apărare și descurajare și a coeziunii pe întreg Flancul Estic.

Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală, unde trebuie făcut mai mult, atât în ce privește comerțul, cât și investițiile. Este important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice în domenii precum energie, cyber sau industria apărării.

De altfel, cu ocazia vizitei, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanța securității rețelelor de comunicații wireless de generația a cincea pentru asigurarea prosperității, dar și a securității naționale.

Am discutat și despre admiterea României în programul Visa Waiver, foarte importantă pentru toți cetățenii români.

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România.

L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.

Nu în ultimul rând, l-am asigurat pe Președintele Trump că România va rămâne un partener strategic și aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii în regiune, în Uniunea Europeană și la nivel global.

Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul Președinte Trump, într-un moment simbolic – 30 de ani de la Revoluția din Decembrie și 15 ani de la aderarea României la NATO –, întâlnire desfășurată într-o atmosferă foarte deschisă, pozitivă, care îmi dă garanția că Parteneriatul nostru Strategic va continua să se dezvolte și să se aprofundeze, în interesul direct al României și al românilor.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.

Jurnalist: Domnule Președinte, există vreun motiv de nemulțumire a Administrației Trump față de modificările legislative operate de PSD în domeniul fiscal, și aici mă refer la legea off-shore și la Ordonanța de urgență 114 sau, dimpotrivă, Președintele Donald Trump v-a asigurat că investițiile strategice americane vor continua în Marea Neagră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Există această preocupare și ea a fost adusă în discuție, însă într-o notă optimistă. Președintele Trump și ceilalți prezenți au exprimat așteptarea ca această legislație să fie ameliorată, pentru a crește atractivitatea României pentru investitorii americani și sunt convins că aceste lucruri se pot realiza.

Jurnalist: Informațiile apărute, că Exxon, un gigant american important, s-ar retrage din proiectul Mării Negre sunt, din informațiile pe care le aveți dumneavoastră, din cauza modificărilor făcute la această Ordonanță 114 și la legea off-shore?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu vreau să fac speculații, însă această chestiune a fost adusă în discuție și eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare.

Jurnalist: A fost adusă în discuție la întâlnirea de astăzi cu Președintele Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat astăzi chestiunea.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați discutat cumva și despre întărirea efectivului militar american aici, în România, pentru că România are o capacitate mai mare de a găzdui astfel de efective?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat această chestiune. Am adus-o în discuție și am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și Președintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu Secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția, foarte aplicată, și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar așa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulți militari, de exemplu, în Brigada Multinațională, în Comandamentul Regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția Aeriană și multe alte lucruri foarte concrete care, cu siguranță, le voi discuta cu proxima ocazie.

Jurnalist: A fost și un răspuns din partea Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte interesat și tema va fi urmărită în continuare de Secretarul Apărării și aprofundată.

Jurnalist: Domnule Președinte, voiam să vă întreb despre tehnologia 5G, pentru că spuneați că a fost un subiect în discuție, dacă puteți da mai multe amănunte. Mă interesează dacă vom vedea în perioada următoare tehnologie americană în România privind implementarea acestei rețele de 5G, având în vedere că este vorba de foarte mulți bani, se vorbea de miliarde de euro pentru a fi investiți în astfel de tehnologie.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că în România se pregătește o procedură publică pentru asta și eu cred că toată lumea dacă am avea mai multe oferte, inclusiv, sigur, din partea americană. Aici este vorba, însă, de firme private, care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru. Însă Memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept, și așa mai departe. Foarte bun.

Jurnalist: Domnule Președinte, eu voiam să vă întreb dacă, în discuția referitoare la criza gazelor din Europa, Președintele Trump a avansat vreo soluție. Știu că în discuțiile pe care le-a avut cu omologii din Germania sau Polonia a venit cu soluții alternative la această problemă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră, lucru extrem de important și pentru noi, evident, dar și tehnologia nucleară civilă este în atenția noastră comună și sperăm să se găsească soluții bune, importante, pentru România, care, cu siguranță, este capabilă să devină furnizor de energie în regiune.

Jurnalist: Revenind la 5G, spuneați că în acel Memorandum de Înțelegere sunt niște criterii de compatibilitate care țin inclusiv de nivelul de democrație dintr-un anumit stat. Ați vorbit despre Huawei cumva și există vreun semnal că România nu va accepta implicarea firmei Huawei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La acest nivel, nu se discută despre firme, cu nume și prenume sau despre un anumit furnizor. Domnul ambasador cu siguranță vă pune la dispoziție o copie după Memorandum.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nord Stream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nord Stream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe problema gazelor din Marea Neagră, mai concret pe legea off-shore, ce v-a propus domnul Președinte Trump? Poate să li se permită companiilor care vor exploata acolo să exporte mai mult gaze către Europa de Vest?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste chestiuni le va clarifica, cu siguranță, Guvernul României, în discuții ulterioare cu companiile interesate. Noi, între Președinți, nu analizăm articole de lege, ci numai principiul. Și suntem amândoi de părere că România are un potențial foarte bun și atractivitatea României trebuie să fie crescută printr-o legislație cinstită, dar favorabilă pentru investitori, printr-o legislație care redevine predictibilă, fiindcă și-a pierdut un pic această predictibilitate, și atunci lucrurile, sigur, vor fi foarte interesante.

Jurnalist: Ați pomenit și despre zona nucleară civilă. A fost cumva vorba și despre un proiect mai vechi, cu niște centrale mai mici nucleare sau poate cu modernizarea Unității 1?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeți, nu am intrat în detalii tehnice, însă amândoi, domnul Președinte Trump și cu mine, suntem de părere că tehnologia civilă nucleară, adică centralele nucleare, au un potențial interesant pentru regiune și noi avem expertiza cu Cernavodă, unde 1 și 2 funcționează, și, cu siguranță, avem aici o oportunitate de dezvoltare.

Jurnalist: Domeniul 5G va face subiectul unei noi ședințe a CSAT?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă spun când ajungem acasă, dar așa am lăsat să se înțeleagă la ultima noastră întâlnire. Sunt teme importante.

Jurnalist: Ați primit o șapcă. Dumneavoastră ce i-ați dat cadou Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Un stilou.

Jurnalist: Credeți că vizita dumneavoastră de astăzi în SUA va influența decisiv rezultatele la alegerile prezidențiale din România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu știu dacă va influența rezultatul alegerilor din România, dar cu siguranță va impulsiona dezvoltarea Parteneriatului Strategic.

Jurnalist: În cadrul întâlnirii de astăzi ați adresat Președintelui Trump invitația de a vizita România? Dacă da, ce răspuns ați primit?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Că i-ar plăcea să vină și sperăm ca în viitorul apropiat să se și întâmple, viitorul apropiat însemnând, ca să fim foarte realiști, după alegeri, după alegerile din Statele Unite.

Jurnalist: Veți transmite un raport Parlamentului sau Guvernului cu privire la această vizită? Cred că ați văzut nemulțumirile Prim-ministrului României.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, simpatică doamna premier. Trebuie să mai studieze un pic arhitectura statului.

Jurnalist: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această chestiune am discutat-o deja anul trecut la sesiunea NATO de la Bruxelles. Președintele Trump este de părere că 2% este puțin și va trebui să avem, în NATO, discuție despre această cotă. Dar ea nu e o temă specifică bilaterală, fiindcă noi suntem la 2%, ne ținem de ce am promis și acest lucru, sigur, a fost remarcat pozitiv.

Jurnalist: Și despre schimburile economice, puteți clarifica puțin la ce s-a referit? La modificări legislative?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, legislația românească trebuie să fie atractivă, stabilă, predictibilă, să creeze un cadru bun și, foarte important pentru investitorii americani, de asta am și spus înainte, statul de drept. Investitorul american dorește un climat sigur și predictibil. Aceste lucruri le știm de mult. Până și PSD le știe, dar nu s-a ținut de ele. Dar despre asta vorbim acasă.

Jurnalist: Există posibilitatea să avem o prezență permanentă militară americană pe teritoriul României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi avem prezență permanentă. Avem bazele care funcționează, dintre care aș menționa doar Kogălniceanu, care este extrem de importantă.

Vă mulțumesc!

Macronul românesc. Stilul „chameleon”

FOTO - Facebook/ Dacian Ciolos

Un articol la Politico tratează ultimele tendințe în grupul Renew Europe, un joint-venture al lui Macron, premierul olandez Mark Rutte, liderul partidului spaniol Ciudadanos, Albert Rivera, și foști membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, inclusiv liderul actual al grupului, deputatul belgian Guy Verhofstadt (aici).

Forțat să renunțe la candidatura propriei reprezentante, Nathalie Loiseau, ca urmare a gafelor (exprimare foarte, foarte elegantă!) acesteia în relația cu ceilalți parteneri de grup politic europarlamentar, Emmanuel Macron s-a orientat rapid către „rezerva strategică” a Franței: Dacian Cioloș. Este foarte corect să fim convinși de această interpretare. Franța, în special Președintele ei, nu își lasă „ambițiile politice” pe mâna oricui, mai ales în Parlamentul European unde se vor finaliza unele dintre cele mai importante decizii ale Uniunii Europene privind viitorul statelor membre în domenii deosebit de sensibile. În special în domeniile în care Franța are interese majore, strategice, în primul rând poziția de „putere dominantă” - cum ar fi cele financiare și economice!

„Cioloș a câștigat porecla "Macronul românesc" pentru propria sa schimbare a stilului în stil chameleon. Un fost aliat al conservatorilor UE, care este acum cu liberalii...”

În țară ne este prezentată această poziție ca o „victorie” a lui Cioloș și „o mândrie” pentru noi, românii. Singurul român care ajunge în poziția de a conduce un grup politic europarlamentar. Privind din satelit, se poate spune și așa cu mândrie „națională”. Privind de la firul ierbii, imaginea se schimbă. Dacian Cioloș nu are cum sluji România în cadrul grupului Renew Europe, în cel mai bun caz putând „recomanda” sau „impune” colegilor din Alianța 2020 USR PLUS să propună sau să impună în Parlamentul României adoptarea unor poziții politice cu consecințe juridice și de natură administrativă care să răspundă „cerințelor” principalilor membri ai grupului Renew Europe: Franța, Spania, Olanda, Belgia, Germania (FDP).

Macron, Rutte, Verhofstadt, Albert Rivera, Lindner și Cioloș (prin desemnarea în funcția dorită) au angajamentul de a contracara politicile publice a europarlamentarilor de centru-dreapta, din Partidul Popularilor Europeni, impunând propria linie politică orientată către „afaceri”. Numai că „afacerile” acoperă de fapt altceva. Linia politică a „afacerilor” promovate de grup va urma linia politică franceză, a lui Macron, care dorește o slăbire a „controlului” de la Bruxelles asupra statelor privind finanțele și economia, astfel încât încălcarea unor reguli de bună guvernare de către un stat membru „principal” să nu suporte aceleași „sancțiuni” ca un stat membru „secundar”. Este vorba despre Europa celor două viteze atât de dragă lui Macron pe care vrea să o impună celorlalte state membre europene mai ales după ce va fi finalizat Brexit-ul, Marea Britanie fiind ani de zile un adversar ferm al protecționismului economic practicat de Franța. Plecarea Marii Britanii din UE este momentul benefic văzut de Franța pentru a impune ca linie politică în domeniul financiar și economic al Uniunii Europene modelul francez. Protecționismul este, de fapt, cheia politicilor macroniste. Să nu uităm sloganul politic al lui Macron: Franța în primul rând.

Cioloș, credincios „soldat” al Franței, va coordona, de va ajunge liderul grupului Renew Europe, acțiunile membrilor grupului pentru realizarea politică a obiectivelor Franței în Parlamentul European. Este foarte important să privim cu atenție situația. Între membrii grupului Renew Europe doar în Franța președintele Macron are „putere absolută”! Restul membrilor grupului sunt în statele lor puteri de mâna a doua sau au mici majorități politice care nu le permit luarea unor măsuri interne semnificative. Rolul lor este să asigure voturile necesare în Parlamentul European. În cadrul Consiliilor Europene însă, acestea nu mai au puterile necesare.

Jurnaliștii Politico au găsit și un punct sensibil la Cioloș: poziția lui față de „căsătoriile” între persoanele de același sex. Membrii grupului Renew Europe sunt favorabili acestei mișcări. Cioloș își va exprima poziția în fața membrilor Renew Europe atunci când își va prezenta candidatura. Iar aici fac o paranteză. Membrii Alianței USR PLUS au participat la Parada LGBT de la Cluj și susțin toate celelalte manifestări LGBT anunțate. Sunt imagini, sunt declarații. Punctul „sensibil” al lui Cioloș a fost „clarificat”. Alianța politică care l-a dus în Parlamentul European poate proba că este o susținătoare a mișcării LGBT așa cum sunt toate celelalte partide politice ale statelor membre Renew Europe.

Celelalte formațiuni politice ale statelor membre din Uniunea Europeană nu sunt dispuse să accepte „visul lui Macron”: statele membre trebuie să devină „provincii franceze”! Consider că remarca unui politician de dreapta din Spania cu referire la „provincia franceză Spania” în urma unei intervenții amenințătoare a unor reprezentanți En Marche la adresa partenerilor Ciudadanos din grupul Renew Europe cu ocazia alianței lor la Madrid pentru obținerea unei majorități de dreapta la alegerile locale este foarte inspirată.

Chiar dacă Alianța USR PLUS dă 8 eurodeputați grupului Renew Europe, România ca țară este prea „mică” pentru a fi luată în considerare. Este mică din punct de vedere al dezvoltării economice, al nivelului de ambiție politică europeană, al capacității de a deveni semnificativă. Peste toate, România este și partener strategic pentru SUA și linia politică majoritară în România este către păstrarea acestui parteneriat, întărirea lui ceea ce nu place liderului de facto al Renew Europe, Emmanuel Macron! Când ne uităm la ascensiunea de astăzi a lui Dacian Cioloș în politica europeană înaltă, va trebui să ne uităm și la aceste probleme interne. O ascensiune politică a Alianței USR PLUS până la cucerirea sau participarea semnificativă la actul de guvernare (în urma alegerilor parlamentare) ar putea face posibilă o desprindere a României de influența SUA și înlocuirea acesteia cu influența Franței. Cu toate consecințele de rigoare!

Statele europene din Consiliul de Securitate resping acțiunea lui Trump

Agerpres.

Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia şi Polonia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU, au respins marţi, într-o declaraţie, decizia americană de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, transmite AFP.

Motivările:

- În aplicarea rezoluţiilor ONU, ''noi nu recunoaştem suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate de Israel după iunie 1967, incluzând Platoul Golan''

- ''Noi nu le vom considera ca făcând parte din teritoriul statului Israel''

- ''Anexarea unui teritoriu cu forţa este interzisă de dreptul internaţional. Orice declaraţie privind schimbarea unilaterală a frontierei este contrară regulilor de drept internaţional şi Cartei Naţiunilor Unite''

Înălţimile Golan - zonă bogată în apă - au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

***

Acțiunile președintelui Donald Trump forțează adoptarea, de către alte state, a unor poziții clare ce nu ajută parteneriatul cu SUA.

Donald Trump îndepărtează SUA de partenerii „tradiționali”. Decretul abia semnat arată că Donald Trump nu se deosebește de „prietenul” Putin, președintele Rusiei! Este și o sfidare a Organizației Națiunilor Unite pentru că iese din convenția statelor lumii ca toate statele să respecte regulile de drept internațional privind suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statelor membre. Prin semnarea acestui decret, Donald Trump dă semnalul că SUA nu mai respectă dreptul internațional și că primează „dreptul forței”, ca acum aproape 100 de ani în urmă. Acest decret servește de minune Rusiei care a ocupat teritorii ale statelor vecine - Georgia, Ucraina, Moldova - și care acum poate spune cu seninătate că având forță militară poate ocupa oricare alt teritoriu pentru că și SUA este de acord cu astfel de acțiuni. Servește de minune Chinei care a ocupat insulele din Marea Chinei de sud și le stăpânește în dauna statelor care ar avea drepturi asupra acestora. Servește de minune grupărilor „insurgente” care au ca preocupare destrămarea altor state. Inclusiv în Europa!

Ar trebui să fim mult mai atenți la poziția liderilor europeni din statele membre ale Uniunii Europene. Parteneriatul cu SUA pârâie din toate încheieturile. Lipsa de încredere în partenerii internaționali are tendința să devină copleșitoare. Ce bucluc va mai naște mâine mintea lui Trump?!

Nu trebuie să neglijăm pe Benjamin Netanyahu, Israelul și acțiunile lui. Netanyahu face ce face și caută să distrugă relațiile statelor membre ale Uniunii Europene cu lumea arabă, cu statele islamice. Mutarea ambasadelor la Ierusalim este una dintre „reușitele” lui Netanyahu. O încălcare evidentă, grosolană, a deciziilor ONU. Acum obține de la Trump o recunoaștere a suveranității unui teritoriu care nu i-a aparținut și nu îi aparține. Este un teritoriu al Siriei sub ocupație militară israeliană. Tot o încălcare a deciziilor ONU dar și a dreptului internațional. Poate că se merge prea departe de către liderii din Israel! Nu pot fi „legate” celelalte state ale lumii de interesele personale ale liderilor israelieni! Este absurd. Nu poți reclama respectarea dreptului internațional și să accepți acțiunile statului Israel! Să fie clar. Cândva, undeva în viitor, Europa trebuie să își vadă de propriile interese și să respingă tipul de politică al Israelului.

Întâlnirea Președintelui Klaus Iohannis cu Vicepreședintele SUA Mike Pence, Munchen, 16 februarie 2019

16 Februarie 2019
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut sâmbătă, 16 februarie a.c., o întrevedere bilaterală cu Vicepreședintele Statelor Unite al Americii, domnul Mike Pence, în marja participării la Conferința de Securitate de la München.

Cei doi înalți oficiali au evocat stadiul excelent al Parteneriatului Strategic România-SUA și posibilitățile concrete de aprofundare a acestuia, pe toate dimensiunile. Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul consecvent al țării noastre și al său personal pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și pentru întărirea relației transatlantice.

Vicepreședintele american a mulțumit Președintelui României pentru substanța și soliditatea Parteneriatului Strategic, precum și pentru modul în care Președintele Klaus Iohannis acționează pentru susținerea Parteneriatului („strong leadership”), apreciind că SUA și România sunt prieteni foarte apropiați.

În același timp, Vicepreședintele Mike Pence a reamintit relația apropiată a Președintelui SUA, Donald Trump, cu Președintele Klaus Iohannis. Nu în ultimul rând, Vicepreședintele SUA a  mulțumit pentru decizia recentă a Președintelui României de recunoaștere a lui Juan Guaidó ca președinte interimar al Venezuelei. Cei doi înalți oficiali au mai abordat și alte teme de actualitate internațională.

Securitatea pe Facebook și Twiter în SUA dar și mai departe

Agerpres. SUA: Facebook recunoaşte că a reacţionat prea lent la amestecul străin în alegeri; Twitter spune că nu a fost pregătită pentru manipulare

Şefa departamentului de operaţiuni al Facebook, Sheryl Sandberg, a recunoscut miercuri că reţeaua de socializare a reacţionat prea lent la amestecul Rusiei în alegerile din 2016 din SUA şi a promis că grupul îşi va intensifica eforturile pentru o opri orice interferenţă din afară, în timp ce şeful Twitter, Jack Dorsey, a mărturisit la rândul său că reţeaua de socializare pe care o conduce nu a fost pregătită pentru a face faţă campaniilor de manipulare din ultimii ani, conform unor audieri în Congresul american, relatează dpa şi AFP.

Partea care privește poziția celor două companii în SUA față de amestecul străin în alegerile americane este interesantă. Concluzia este mai sus. Facebook recunoaște că a acționat prea lent ceea ce ne spune că organizația știa că rețeaua poate fi folosită pentru ingerințele în procesul electoral! Că a tratat cu superficialitate riscul și că după ce acesta s-a produs este de acord să accepte că are o responsabilitate.

Aici îmi vine în minte un principiu, nu de alta, dar în SUA se vorbește mult și bine despre libertate. Orice asociere liberă poartă o responsabilitate socială. Constat, fără plăcere, că nu este singurul caz în care responsabilitatea asociaților a fost plecată cu sorcova. Iar fenomenul nu a fost împiedicat nici în alte state în care Facebook este prezent și foarte intens folosit. România este unul dintre aceste state, nu mai spun de statele europene care prezintă un interes major pentru „Rusia cea prietenoasă”. Cum ar fi Franța și Germania. Ba trebuie să vedem și contribuția Facebook și Twitter la acțiunea separatiștilor catalani! Chiar și Brexitul are în rezultat o contribuție rusească prin rețelele de socializare.

Facebook recunoaște slaba atenție acordată problemei și slaba implicare. De aceea a trecut la măsuri severe. Cât vor ține ele? Pentru că aplicarea lor cu severitate reduce numărul celor care dețin conturi sau au pagini pe Facebook. Este pe undeva adevărat că această curățenie, în special prin eliminarea conturilor și paginilor false Facebook are posibilitatea să vadă care îi este dezvoltarea reală iar „campaniile” de promovare cu sute și mii de like-uri false vor fi oprite.

Ameninţarea cu care ne confruntăm nu este nouă. America s-a confruntat mereu cu atacuri din partea oponenţilor care vor să ne submineze democraţia. Noi sunt doar tacticile pe care ei le folosesc", a mai afirmat ea.

Sheryl Sandberg a declarat de asemenea că "securitatea este o sarcină care nu se încheie niciodată", adăugând că Facebook a dublat numărul persoanelor care se ocupă de siguranţă şi securitate, în plus faţă de inteligenţa artificială.

Compania a luat măsuri împotriva "ştirilor false", inclusiv prin etichetarea ca atare a conţinutului dubios şi prin forţarea multor conturi să îşi confirme identitatea.

Cei care folosim Facebook știm. Trecem prin aceste verificări și le dovedim că suntem reali și nu conturi false. Sper ca Facebook să elimine cât mai multe conturi false. Când văd la o postare a postacilor PSD sute și mii de like-uri îmi pun întrebarea, ca orice om normal: când au învățat babele și moșnegii, oamenii ăia simpli care vin la mitingurile PSD să dea like pe Facebook? Om fi o țară superevoluată iar eu încă nu știu suficient de multe despre asta.

Twitter este mai franc. Nu a avut o analiză de risc așa că nu a fost pregătit pentru a reacționa atunci când rețeaua socială a fost folosită pentru manipulare. Nu prea cred. Cred că proiecția lor de dezvoltare a ocolit astfel de ingerințe în activitatea membrilor rețelei pentru a nu pierde clientela. Reclama. Banii.

Twitter a fost creată pentru a funcţiona ca o "piaţă publică", şi nu pentru a lupta împotriva "abuzurilor, hărţuirilor, armatelor de trolli şi propagandei programelor de tip 'bot' (conturi automate)" care au fost folosite pentru a "deturna atenţia populaţiei şi a o diviza", a explicat Dorsey în faţa comisiei din Senat care analizează ingerinţele străine pe reţelele de socializare.

Dorsey a spus totodată că Twitter nu ia decizii determinate de vreo 'ideologie politică', în contextul în care reţelele de socializare sunt acuzate, inclusiv de către preşedintele american Donald Trump, că ar fi părtinitoare, acţionând în detrimentul conservatorilor.

"Twitter nu foloseşte ideologia politică pentru a-şi lua deciziile, indiferent dacă sunt legate de clasificarea conţinutului serviciului nostru sau de modul în care ne aplicăm regulamentul", a afirmat el.

Politica Twitter este clară. Să iasă banul. Indiferent cum. Indiferent ce se întâmplă „în piața publică virtuală Twitter”. Indiferent de consecințele sociale! Ca atare, aici vorbim despre „o libertate” în exces, ca în junglă. Nu mai este liberalism! Nici capitalism nu poate fi, pentru că în capitalism avem o consecință întărită în timp: capitalul aduce bunăstare tuturor celor care participă la acțiunea economică dar și a celor dependenți de participanții direcți. Capitalismul construiește societatea. Twitter a declarat acum că el este „o junglă” în spațiul virtual unde regulile sociale nu sunt valabile.

Suntem în fața a două tipuri de politici corporatiste. Facebook își asumă rolul social iar Twitter declară nonșalant că i se fâlfâie. Rămâne ca cei care le folosesc să aleagă.

Viktor Orban salută proiectul anti-UE al lui Steve Bannon

Agerpres: „Viktor Orban salută proiectul anti-UE al lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump”

L-am citit, am rumegat informația, am găsit alte materiale, am ajuns la o concluzie. Viktor Orban al Ungariei a devenit sau vrea să devină exponentul extremismului și anti-europenismului în zona central și est-europeană cu tendința declarată de a conduce această zonă. Unificarea „ideologică” este pe primul plan.

„Premierul conservator al Ungariei, Viktor Orban, a salutat vineri ideea lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump, de a crea un nou grup anti-UE, 'Mişcarea' ('The Movement'), spunând că era timpul ca cineva din SUA să vină în Europa pentru a răspândi gândirea conservatoare în locul valorilor liberale, relatează Reuters.”

Înlocuirea valorilor liberale în Uniunea Europeană înseamnă desființarea Uniunii Europene. Acesta este de fapt obiectivul politicii promovate de Viktor Orban. Dar, el are și altceva de pus în loc, altceva care apare în declarația lui de la Tușnad:

"Acum o suta de ani, Romania a intrat in epoca moderna. (...) Înțelegem ca, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar sa înțeleagă si ei ca pentru noi nu e un moment festiv", a afirmat, potrivit traducerii oficiale asigurate de organizatori, Viktor Orban, adăugând ca "de o suta de ani Romania moderna nu stie ce sa faca cu cei peste un milion de maghiari care traiesc aici".

El a mai spus, printre altele, ca Ungaria si-a propus ca pana in 2030 sa devina una dintre cele "cinci cele mai bune tari din Uniunea Europeana, unde merita sa traiesti si sa muncesti", dar si sa contribuie la "ridicarea Europei Centrale", alaturi de tarile invecinate.

"Avem resurse, avem curaj si am aratat vecinilor nostri ca aceia care colaboreaza cu ungurii fac bine. Avem o oferta pentru vecinii nostri, care se concentreaza in ideea sa legam intre noi tarile noastre cu autostrazi, cu cai ferate si (...) retele energetice, (...) sa armonizam dezvoltarea armatelor noastre si sa dezvoltam impreuna economia si investitiile in Bazinul Carpatic.

Deci, avem o oferta - sa construim impreuna Bazinul Carpatic, pe baza respectului reciproc", a transmis Viktor Orban, la cea de-a 29-a editie a Universitatii de Vara "Tusvanyos", organizata de Fundatia Pro Minoritate din Ungaria si Consiliul Tineretului Maghiar din Romania.

Viktor Orban poartă, transmite un mesaj: lăsați Uniunea Europeană și să dezvoltăm o altă „Uniune”, o uniunea având ca bază Munții Carpați. O uniunea conservatoare, ostilă liberalismului și orientată către ultra-naționalism. O enclavă, o zonă tampon între Uniunea Europeană liberală și Comunitatea Statelor Independente (uniunea rusă!). O uniune stimulată de Steve Bannon care are ce are, alături de alți strategi americani, cu integrarea deplină a statelor membre ale Uniunii Europene.

Să revenim la Steve Bannon. Agerpres pune în știre ce a luat de la Reuters.

Noul grup, cu sediul la Bruxelles, pe care Bannon l-a ales ca o platformă, urmăreşte să ajute organizaţiile care au aceleaşi poziţii naţionaliste şi anti-imigraţie de pe întreg teritoriul Europei.

Bannon a declarat pentru Reuters că obiectivul este impulsionarea prezenţei anti-UE în Parlamentul European la alegerile din luna mai a anului viitor.

Fondatorul acestui grup a mai spus pentru Reuters că ar vedea şase sau şapte lideri, în special din Italia şi Europa Centrală, care şi-ar putea uni forţele pentru a influenţa deciziile din Consiliul European al şefilor de stat şi de guvern.

Să citim corect inițiativa lui Steve Bannon. Brexit, un proces la care au lucrat atât americanii cât și rușii (!), nu a impulsionat suficient destrămarea Uniunii Europene. Marine Le Pen nu a reușit să preia puterea la Paris și să meargă către ieșirea din Uniunea Europeană. Recomandarea lui Donald Trump adresată lui Emmanuel Macron de a ieși din Uniunea Europeană a fost retorică. Franța, actuala Franță, vrea mai multă Uniune Europeană și nu mai puțină. Chiar dacă pentru asta va renunța la contribuția deplină a unor state din centrul și estul Europei actuale membre ale UE prin reforma UE denumită „uniunea cercurilor concentrice” (pe care nu o apreciez!).

SUA se zbate de mai mult timp să descurajeze integrarea statelor membre în Uniunea Europeană. Atacurile asupra monedei euro, opoziția asupra constituirii unei forțe comune de apărare și securitate a Uniunii Europene, incurajarea formațiunilor politice radicale de dreapta, susținerea ultra-naționalismului, atacurile la adresa statelor membre ale NATO să sporească cheltuielile pentru apărare la 2% și chiar mai mult din partea unor state cu o economie mai puternică, au rolul de a întârzia procesul de închegare european. Trebuie înțeles acest efort al lor pentru că o Uniune Europeană unită, cu o monedă comună, o economie comună, un comerț comun, o apărare și o securitate comună, o politică externă comună reprezintă un actor de nivelul SUA pe scena politică mondială. Ieșirea Marii Britanii din componența Uniunii Europene nu a încurajat destrămarea Uniunii, așa cum au sperat mulți americani și ruși (la fel de afectați ca și americanii de întărirea UE), a dus la accelerarea întăririi acelor componente politice ale Uniunii Europene care, până la Brexit, au fost blocate prin votul Marii Britanii.

Steve Bannon și-a mutat un sediu în Europa, la Bruxelles. Știe că liberalismul european îi va permite să se miște liber în spațiul european și să își susțină ideile. Vede lideri politici în Europa care sunt ostili Uniunii Europene deși țările lor au optat pentru intrarea în Uniunea Europeană. Se va baza pe ei pentru că nu are alte soluții. Va fi în „luptă” cu statele europene care au puterea de decizie pentru a menține Uniunea Europeană unită: Germania, Franța, Spania, Portugalia, Belgia, România, Grecia, Bulgaria, Suedia, Finlanda, Luxemburg, Malta etc. Deocamdată, statele care au la conducere lideri anti-europeni sunt sub presiunea timpului. Opoziția lor la o mai deplină integrare le va ține deoparte de procesul de cristalizare al integrării europene. Țările care au beneficiat de finanțările europene vor avea surpriza să constate că aceste finanțări le ocolesc. Mai ales finanțările private care urmăresc cu predilecția piața europeană și siguranța apartenenței la reglementările Uniunii Europene. Schimbările în politicile interne ale Uniunii Europene pot schimba și mentalitatea populațiilor acelor țări. O mai bună comunicare din partea Bruxelles-ului și a statelor care vor să rămână în Uniunea Europeană și să continue procesul de integrare va schimba procentul pro-european, îl va ridica.

Viktor Orban vine și ne spune că ceea ce face Bannon este bine.

"Suntem aici, aşa cum a spus un american, şi conservatori şi chiar creştin-democraţi. De ce să nu ne facem auzită vocea şi în Europa? Iar un om care gândeşte aşa a venit aici, el fiind fost consilier special al preşedintelui american", a adăugat premierul ungar.

Și comunismul a fost întâi promovat cu vorba până a ajuns la promovarea cu pistolul la tâmplă. Viktor Orban militează pentru soluția impunerii „conservatorismului” în Europa și chiar poate acționa în acest sens prin dreptul de veto pe care îl are Ungaria la luarea deciziilor importante ale Uniunii Europene. Prin Brexit, Uniunea Europeană a „scăpat” de o frână în dezvoltare. Viktor Orban se anunță ca „frâna de rezervă”. Nu am cum interpreta altfel intervențiile lui.

Cât privește România, noi avem o Constituție liberală. Viktor Orban vine și ne spune să ne conectăm, oferta maghiară, să ne dezvoltăm separat de Uniunea Europeană. Confirmă spusele prin acțiunile anterioare: blocarea conductei BRUA! Viktor Orban are tupeul să lucreze pentru separarea centrului și estului Uniunii Europene de Uniunea Europeană pentru a se putea crea o uniune „carpatică” care va cuprinde statele Visegrad și alte state „satelit”, cum ar fi România, Serbia, Ucraina. Este de neacceptat o astfel de propunere. Chiar dacă în vanitatea lui Viktor Orban ar putea închide accesul României spre centrul și vestul Uniunii Europene la frontiera cu România. Și dacă ne uităm cu atenție la faptul că Serbia are o continuitate privind frontiera de vest a României, atunci putem specula că drumul spre vest al României va fi prin aer iar pe uscat prin Bulgaria.

Dar, poate că între timp, la conducerea politică a Ungariei vor veni și oameni care nu își doresc stări de conflict cu vecinii.

P.S. Era să uit.
Așa cum tu, Viktor Orban nu vrei să vezi o Uniune Europeană condusă de Franța, nici eu nu vreau să văd România condusă de la Budapesta!

Un război comercial între UE și SUA evitat

Jean-Claude Juncker este la Donald Trump „acasă” pentru discuții. Anunțate. Ambițiile expansioniste ale lui Donald Trump care au pus pe jar economia mondială nu fac bine relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, cum nu fac bine întregului comerț mondial.

Ieri, miercuri, Juncker și Trump au ajuns la un acord. UE și SUA vor purta negocieri pentru o relație comercială bazată pe terife zero, zero bariere netarifare, subvenții zero pentru bunurile industriale non-auto. Tot UE va importa mai mult gaz lichefiat din SUA pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Tot UE va importa mai multă soia, punctul nevralgic al relațiilor comerciale agricole. Tot ieri, s-a convenit ca pe perioada negocierilor, părțile să nu mai umble la taxele vamale pentru produsele lor.

Surse de informare sunt destule: Agerpres aici, BBC aici, Express aici, Independent aici. Evident, mai sunt și altele.

Presa britanică a observat imediat creșterea cotațiilor la burse după declarațiile publice ale lui Trump și Juncker. Comentatorii britanici, afectați sau nu de Brexit, observă că UE își rezolvă problemele comerciale inclusiv cu SUA și că au rezolvat acorduri reciproc avantajoase cu Canada și Japonia doi dintre principalii parteneri comerciali ai SUA. UE are în vedere acorduri cu India dar și cu țările din America latină. Britanicii își doresc acorduri asemănătoare după ieșirea din UE însă este puțin probabil să aibă forța de negociere a UE și ca atare, rezultatele negocierilor cu celelalte state pe baza regulilor OMC pot fi mai puțin avantajoase. Dar, asta este altă problemă.

Acum așteptăm. Așteptăm negocierile UE-SUA care vor duce, de vor fi încheiate cu succes, la o reașezare a raporturilor comerciale dintre cele două forțe ale economiei mondiale.

Pentru noi este bine să reținem că statele membre ale UE au fost de acord ca relațiile comerciale ale tuturor statelor membre cu oricare alt stat terț să se stabilească prin intermediul Comisiei Europene sau pe baza regulilor europene. UE joacă la nivel internațional, din ce în ce mai mult, ca o forță politico-economică și militară a tuturor statelor membre.

Fac precizarea de mai sus pentru că am citit mai multe materiale care dezbat problema UE-SUA doar sub aspectul relațiilor comerciale ale SUA cu diferite state membre ale UE28. Germania și Marea Britanie parteneri speciali ai SUA sunt în centrul analizelor. Eu văd însă faptul că UE reușește să „distrugă” încet-încet teoria că este doar un „aranjament” european, o convenție relativă între statele europene. UE devine, încet-încet, „partenerul european” pentru celelalte state terțe. Cumva, UE împinge abordările externe către ideea Statelor Unite ale Europei. Eu așa văd. Iar Juncker i-a transmis lui Trump că „USE” are intenția să se apere prin toate mijloacele în cazul unei agresiuni comerciale sau a unui război comercial. Iar „USE” acoperă toată Europa, inclusiv cu „sateliții” ei economic sau politici.

Trump este destul de imprevizibil așa că eu aștept și ziua de mâine. Comisia Europeană însă, a făcut de nenumărate ori dovada unei consecvențe „supărătoare” în susținerea intereselor europene în relațiile cu terțe țări. Voi urmări presa pe acest subiect. Este și normal pentru că noi tindem spre legături mult mai strânse cu SUA, plecând de la parteneriatul strategic și de la apartenența la NATO și ajungem obligatoriu la relațiile comerciale și investițiile americane în România pentru susținerea intereselor de natură militară (nu numai!). Iar noi avem interese majore pentru că are loc un transfer de tehnologie și informație tehnologică din SUA către România ce va duce, în mod natural, la creșterea capacității industriei române de a se alinia industriilor moderne corespondente din SUA dar și din statele dezvoltate din Europa.

Un G7 al lipsei de acord

Sunt multe evenimente care prezintă interes. Summit-ul G7 din Canada este însă unul principal. O nouă încercare de a calma relațiile dintre cele mai dezvoltate state ale lumii a ajuns la un acord care constată că nu pot fi de acord.

Autorul dezacordului major este președintele SUA, Donald Trump. Problemele sunt sensibile pentru că Trump nu acceptă colaborarea, el vrea să impună.

Trump afirmă că SUA sunt „jefuite” de partenerii comerciali, deficitul comerțului extern al SUA este pe undeva la 800 miliarde dolari, ceea ce este incorect, acuză partenerii SUA de practici comerciale incorecte.

„De ce ar trebui ca eu, ca preşedinte al Statelor Unite, să permit ţărilor să realizeze excedente comerciale masive, aşa cum au făcut timp de decenii, în timp ce fermierii, muncitorii şi contribuabilii noştri trebuie să plătească un preţ atât de mare şi de inechitabil”

Să nu uităm nici faptul că Trump a pornit o campanie dură și împotriva firmelor americane care își au fabricile în afara SUA pentru că mâna de lucru din alte țări este mult mai ieftină ca în statele americane. Ca să le facă viața mai grea și să readucă metalurgia și siderurgia înapoi în Statele Unite, Trump instituie taxe vamale la importurile strategice lovind, astfel, în principalii parteneri comerciali. Normal că are un discurs ultra-protecționist și că orice încercare de a-l determina să discute problemele este sortită eșecului. Până nu re-aduce industria în SUA, Trump nu se va lăsa. Iar asta va însemna o reducere severă a comerțului mondial. Practic, așa cum observa Donald Tusk, SUA distruge „ordinea mondială pe care a construit-o”.

„SUA plătesc aproape întregul cost al NATO - protejând multe din aceleaşi ţări care ne jecmănesc în comerţ (plătesc doar o fracţiune din cost - şi râd)”

„Uniunea Europeană a avut un surplus de 151 de miliarde de dolari - ar trebui să plătească mai mult pentru armate!”

„Germania plăteşte (lent) 1% din PIB către NATO, în timp ce noi plătim 4% dintr-un PIB mult mai mare. Crede cineva că asta are sens?”

„Protejăm Europa (ceea ce e bine) cu pierderi financiare uriaşe, iar apoi suntem călcaţi în picioare la comerţ. Vine schimbarea!”

Reacțiile statelor membre G7, cu excepția Japoniei, este normală. SUA vrea alte reguli, impuse de ea, iar statele membre ale G7 nu au cum să se opună. Singura opoziție poate fi făcută doar dacă statele membre ale UE membre și G7 vor acționa sub umbrela UE. Iar asta înseamnă că toate statele membre ale UE devin parte a înțelegerilor G7!

Franța, Germania și Italia vor trebui să accepte că pentru a se putea opune politicii expansioniste a SUA dar și a altor puteri economice mondiale, trebuie să accepte o integrare a statelor în Uniunea Europeană care să acopere toate interesele acestora. Acum nu este așa. Trebuie să recunoaștem! Acum Franța, Germania și Italia încearcă să se impună în Uniunea Europeană ca identități economice distincte, vor să își formeze propria „bulă de putere economică” care să domine celelalte state europene, proces care a dus la dezvoltarea ideilor conservatoare în alte state europene și punerea în pericol a liberalismului pe care Uniunea Europeană s-a construit. Statele mai mici din UE au propriile ambiții. Nu vor să devină „state de pe centura Uniunii”, vor să existe ca state importante. De aceea, politica lui Donald Trump pentru SUA are unele șanse de izbândă atâta timp cât UE va mai fi relativ divizată.

Donald Trump recunoaște și acceptă că statele partenere din NATO sunt foarte importante pentru SUA. Nici nu poate fi altfel. Pentru că majoritatea lor formează Uniunea Europeană, pentru că afirmațiile lui Trump privind apărarea comună au un mare sâmbure de adevăr, statele europene membre G7 - Franța, Germania și Italia - vor trebui să își calce pe orgolii și să accepte faptul că singura politică valabilă în viitor este una a integrării depline a Statelor Membre, chiar dacă unele calcule au tendința să scoată din ecuație statele mai mici ca populație și putere economică. O Uniune Europeană instabilă reduce substanțial capacitatea celor 3 state europene membre G7 să participe la „jocul mondial”. Sunt dezvoltate, au populații relativ numeroase dar ... sunt mici față de competitorii mondiali care se dezvoltă astăzi: SUA, China, India și chiar Federația Rusă! Sub forma Uniunii Europene, situația se schimbă. De aceea, o mai mare integrare a statelor membre ale Uniunii este vitală pentru viitorul Europei pe scena mondială.

Este al doilea summit G7 încheiat prost. Marea Britanie poate fi considerată ca fiind plecată din Uniunea Europeană. Chiar dacă acum este mai degrabă alături de UE în deciziile de politică globală, în viitor situația va fi alta. Londra a anunțat de nenumărate ori că are de gând să facă o altfel de politică, să nu mai aibă de a face cu regulile Uniunii Europene. În G7, Uniunea Europeană nu mai are „majoritatea”. SUA, Canada, Japonia și Marea Britanie au propriile interese și ambiții așa că Franța, Germania și Italia vor trebui să își regândească pozițiile. Vor merge în continuare separat sau vor merge la aceste summit-uri ca părți ale Uniunii Europene?

O reformare a G7 devine necesară. Ultimele summit-uri au scos în evidență faptul că acest format este deja depășit. Devine inutil dacă nu va fi reformat cu severitate. Și-a pierdut din importanță. A fost suficient ca SUA, cea care l-a format, să devină „copilul teribil” ca întreg sistemul să crape din toate încheieturile. Între timp, G20 devine din ce în ce mai important. Este important pentru că în el regăsim cele mai dezvoltate state ale lumii.

Ca o noutate, India a comunicat că anul acesta va depăși ca putere economică Marea Britanie. Este un paradox, dar el ne spune că India confirmă studiile care o văd ca o mare putere economică în viitor. Are de unde! China va depăși SUA, nu peste mult timp. India vine tare din urmă. Statele europene luate stat cu stat rămân de căruță. Chiar și Germania, chiar și Franța. Nu mai spun de Italia. Fără Uniunea Europeană, într-un viitor G7, statele europene nu vor mai fi!

Atacul din Siria

Siria, obiectivele atacului, motivarea politică

Nu îmi propun în această postare să concurez presa profesionistă așa că recomand Digi24, HotNews, News dar și alte publicații profesioniste și nu aservite unor interese meschine.

Era sau nu necesară această intervenție? Aceasta este întrebarea.

Da, o spun mai multe state care au de apărat propriile interese strategice, state care nu își doresc în imediata vecinătate un stat care utilizează armele chimice împotriva populației civile. Siria a folosit în repetate rânduri arma chimică împotriva propriei populații ostile regimului Assad (pentru cauze proprii populației Siriei). Am preluat, pentru că o consider semnificativă, declarația lui Emmanuel Macron: nu putem tolera banalizarea utilizării armelor chimice. O întoarcere la posibilitatea ca o țară să utilizeze armele de distrugere în masă a populațiilor este de netolerat. Iar Siria se califică ca țară al cărei regim actual nu s-a împiedicat de să utilizeze armele chimice împotriva propriului popor dar împotriva unui adversar politic și militar!

Nu, o spun statele aliate regimului lui Bashar al Assad, nu aliate Siriei! Rusia, stat care se pare că nu și-a respectat angajamentul internațional de a supraveghea lichidarea stocurilor de arme chimice din Siria ba chiar a permis continuarea producerii acestora urmărind propriile interese de poziționare strategică pe plan internațional. Iranul, țară care are interesul de a avea în Siria un aliat în războiul diplomatic cu alte state din lumea arabă.

În urma atacului au apărut tot felul de aprecieri. Cât de eficient a fost atacul?

Ei bine, din mai multe puncte de vedere, exterioare unei analize „civile”, atacul și-a dovedit eficiența în mai multe feluri.

În primul rând a adus în aceeași tabără „militară” SUA, Franța și Marea Britanie. Acțiunea comună a celor trei state pentru un interes major comun este un semnal. NATO a acționat unitar prin statele sale membre.

„Susţin acţiunile Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei împotriva resurselor de arme chimice ale regimului sirian. NATO consideră că utilizarea armelor este inacceptabilă. Cei responsabili trebuie traşi la răspundere”, afirmă Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.

Celelalte state membre NATO, care nu au participat la acțiunea militară de sancționare susțin acțiunea.

În al doilea rând, acțiunea a arătat Rusiei că voința ei nu poate impune NATO tipul de reacție. Diplomatic și militar, Rusia a suferit un eșec. Nu a putut opri sancțiunea militară. Mai mult, statele membre NATO au anunțat că vor sancționa Siria cu o săptămână înaintea atacului. Au informat Rusia că obiectivele atacului sunt elementele de infrastructură destinate producerii armelor chimice și susținerii unor atacuri cu arme chimice. Rusia a informat Siria în detaliu și a sprijinit-o să își planifice și execute mutarea armamentului și aeronavelor din zonele în care atacul ar fi posibil. Între SUA, Franța, Marea Britanie și Rusia au fost deschise în permanență liniile de comunicare convenite. Avertismentele lui Putin în dialogul cu Trump, Macron și May nu au împiedicat acțiunea comună.

În al treilea rând, s-a confirmat faptul că Rusia s-a lăudat cu ce nu poate. Rusia a amenințat, pe toate canalele media, că va interveni în cazul unui atac împotriva Siriei. Nu a intervenit militar! Nu își permite o înfruntare militară cu SUA și restul statelor membre NATO. Mai mult, spațiul aerian al Siriei nu a fost protejat așa cum Rusia s-a lăudat. Declarațiile oficialilor sirieni arată că au doborât 30% din rachetele care au fost lansate împotriva obiectivelor militare. Din peste 100 de rachete lansate ar fi 30 distruse înainte de a atinge obiectivele. Înseamnă că restul de aproape 70 de rachete și-au atins țintele! Sistemele rusești de apărare anti-aeriană au fost depășite. Țintele stabilite au fost lovite.

Este evident că analiștii militari ai ambelor tabere dar și alții care se vor apleca asupra acestei acțiuni vor ajunge la concluzii interesante. La fel, analiștii politici. Scopul a fost îndeplinit. Bashar al Assad și armata lui știu că folosirea armelor chimice va fi urmată de o reacție sancționatorie a SUA, Franței, Marii Britanii dar și a altor state. Pentru că o eventuală altă operațiune de sancționare va fi folosită de alte state din zonă dar și din cadrul NATO pentru a-și exprima disponibilitatea de participare. Putin și militarii lui au aflat că statele NATO nu se joacă cu vorbele iar sistemele lor anti-aeriene nu sunt suficient de capabile pentru apărarea deplină a unui spațiu aerian.

Acțiunea a distrus mitul invincibilității Rusiei. Practic, în Siria, cu această operațiune, sistemele defensive rusești au fost depășite. Mai mult, rușii și-au scos flota în larg pentru ca în eventualitatea în care baza militară rusă din Siria ar fi lovită să nu aibă pierderi de material și personal. Nu a fost nevoie. Atacul cu rachete a fost punctual, departe de oricare locație în care Rusia își staționează trupele și echipamentele.

Batista pe țambal. Așa am tendința să numesc reacția Rusiei. O discuție în Consiliul de Securitate al ONU va rămâne doar o discuție. Acuzele pe care Rusia, Iranul și Siria le vor aduce statelor care au participat la operațiunea de sancționare vor fi combătute cu datele obținute din teren de aceste state prin intermediul agenților proprii dar și a voluntarilor!

Plastic, acțiunea a „pus la colț” nu doar regimul lui Bashar al-Assad ci și Rusia. A fost o formă de descurajare care nu a urmărit obținerea unor victime umane ci doar materiale și etalarea unei forțe pe care propaganda rusească o declarase incapabilă să i se opună.

Localizarea atacurilor

12:40 MAE român: "Acţiunea SUA, Marii Britanii şi Franţei, reacţie fermă la atrocităţile soldate cu victime în rândul populaţiei civile. România, solidară cu aliaţii şi partenerii săi strategici."

ACTUALIZARE 12:50 - Au apărut şi primele imagini cu ţintele lovite de rachetele aliate în Siria. Centrul de cercetare ştiinţifică din Damasc a fost complet distrus.

Încep să fiu din ce în ce mai convins că operațiunea a avut succesul urmărit.

În particular, cred că reprezentanții ortodoxiei ar trebui să vadă rezultatele atacurilor cu arme chimice asupra populației civile, unde mare parte a victimelor sunt copiii înainte de a acuza sancționarea regimului criminal al lui Assad!

Dialog istoric în Coreea de Sud

Până la urmă s-a întâmplat. Cele două Corei s-au întâlnit cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă.

Agerpres. Dialog istoric intercorean la nivel înalt: Președintele Coreei de Sud s-a întâlnit cu sora liderului de la Phenian

„Preşedintele sud-coreean, Moon Jae-In, s-a întâlnit sâmbătă, la Seul, cu preşedintele onorific al Coreei de Nord, Kim Yong-Nam, şi cu sora liderului Kim Jong-Un, Kim Yo-Jong, dialog istoric în ciuda avertismentelor Washingtonului asupra unei "ofensive a farmecului" olimpic din partea Phenianului, notează AFP.”

Știrea este plină de alte detalii în lipsa informațiilor care să umple spațiul.

Sursele spun de o invitație a lui Kim Jong-Un pentru președintele Coreei de Sud la Phenian, pentru o continuare a dialogului.

La Independent, de la agenția de presă coreeană Yonhap, găsesc că Kim Yo-Jong și-a exprimat dorința de a se întâlni cu liderul sud-coreean „cât mai repede” la Phenian!

„Dacă vă întâlniți cu președintele Kim Jong-un și faceți schimb de opinii cu privire la numeroase aspecte, relația Nord-Sud se poate îmbunătăți rapid, ca și cum ieri ar părea un trecut îndepărtat”

Este evident că Kim Jong-Un face un pas în plus pentru a detensiona situația de la frontierele sale. Și Coreea de Sud dar și Japonia și-au întărit considerabil forțele armate, mai ales cu componente ale apărării anti-aeriene americane. SUA rămâne prezentă cu forțe armate imense în apele coreene și japoneze pe lângă pregătirile pe care le fac pentru apărarea propriului teritoriu.

Este o încercare a lui Kim Jong-Un sesizată imediat de americani care au atras atenția asupra „diplomației cu zâmbete” pe care liderul de la Phenian a adoptat-o. Iar sora lui, Kim Yo-Jong s-a achitat de sarcină cu succes. Agenția Yonhap punctează momente ale vizitei oficiale.

Cu zâmbete sau fără, situația a ajuns la un punct unde multe state trebuie să își pună întrebări. Înarmarea nucleară a Coreei de Nord pune o gravă problemă de securitate pentru toate statele din jur, mai ales pentru Coreea De Sud și Japonia. De fapt, oricare altă țară aflată în bătaia rachetelor nucleare cu rază lungă de acțiune nord-coreene trebuie să se gândească serios la posibilele consecințe.

Să consemnăm, deocamdată premiera. Întâlnirea este istorică iar Kim Jong-Un vrea să aibă și un summit istoric cu omologul sud-corean, Moon Jae-In.

Ori că-că, ori că că

De la „cred ce spune el” la „ce crede el este ceea ce crede el” este o mică cale destul de lungă. Trump și Putin fac un dans în doi foarte ciudat.

Aflați amândoi în Asia, s-au întâlnit, au discutat câte ceva, s-au întrebat unul pe altul, au semnat și o înțelegere pentru „pacea lumii” dar nu au rezolvat problema „spinoasă” a sancțiunilor americane împotriva Rusiei și nici detensionarea relațiilor dintre SUA și Rusia generate de sferele de influență.

Vorba aia: s-au văzut, s-au plăcut, nu s-au crezut.

În stilul său, Trump ne îmbârligă creierii.

Dar, obișnuiți deja cu el, se cuvine să mergem „pe lângă” el. Cu toate năzdrăvăniile spuse, în acțiunile SUA se vede o anume continuitate. Bine, sunt de acord că declarațiile altor lideri ai lumii pun accentul pe „instabilitatea” lui Trump și ca atare, se mențin rezervați cu privire la viitor. Nu este rău. Mai toate țările lumii fac așa ceva. Este în interesul lor să o facă. Inclusiv statele membre ale Uniunii Europene folosesc „instabilitatea emoțională” a lui Trump pentru a da substanță conceptului apărării și securității Uniunii Europene, concept prevăzut în Tratatul Uniunii Europene însă nerealizat până acum din cauza opoziției cu „sabia” veto a Marii Britanii. Acum, cu Brexit și „instabilitatea” lui Trump conceptul are cale liberă. Deja, mâine, 20 de state membre ale Uniunii Europene, prin miniștrii de externe și miniștrii apărării vor semna documentele oficiale care eliberează calea conceptului. România este printre semnatari.

Nu am făcut fără rost „paranteza” cu Uniunea Europeană. Are rostul ei.

Prima declarație a lui Trump după o discuție mai scurtă cu Putin a fost destul de șocantă. Agerpres.

• El mi-a spus că nu s-a amestecat deloc în alegerile noastre
• "De fiecare dată când mă vede, el îmi spune:'Nu am făcut asta' și eu îl cred într-adevăr când mi-o spune", a adăugat președintele american.
• "Cred că el se simte foarte insultat din această cauză, ceea ce nu este un lucru bun pentru țara noastră pentru că — încă o dată — ne-ar ajuta mult să avem o relație cu Rusia pentru Coreea de Nord, cea mai mare problemă a noastră în acest moment", a precizat el.

Nu au trecut multe ore și Trump o întoarce „ca la Ploiești” (cred că există și o variantă americană a proverbului). Am umblat la mai multe surse și se confirmă. Agerpres, El Pais, Sunday Express.

Pe britanicii de la Express îi iau drept (re)sursă pentru că sunt „prietenii mei”. Sunt anti-UE cu „clăbuci”.

''Dacă cred sau nu,... cred serviciile noastre, în special așa cum sunt ele constituite acum. Așa cum sunt ele conduse acum, de oameni buni, cred foarte mult în serviciile noastre de informații'', a declarat Trump într-o conferință de presă cu președintele vietnamez, Tran Dai Quang.

Normal. La câteva ore după prima declarație lui Trump, când în SUA presa a luat-o razna, CIA a afirmat că informațiile sale anterioare rămân valabile. Moscova a interveni în alegerile interne ale SUA prin acțiuni de „război cibernetic”.

Prima declarație a lui Trump ar fi invalidat măsurile anterioare de sancționare a Rusiei! Ultimele sancțiuni americane care au avut și au efecte devastatoare asupra afacerilor în domeniul energiei pe tot globul în care firmele rusești sunt implicate au ca motivare tocmai aceste ingerințe rusești în campania americană electorală. Mai mult, Rusia ar fi avut un „as” cu care ar fi contracarat acuzele din Europa care privesc Franța, Brexit-ul, Germania, Catalonia, Olanda, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, trupele NATO dislocate în țările baltice și chiar informațiile privind campania Rusiei de dezinformare din România și R. Moldova etc.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene s-a admis că Rusia desfășoară un război cibernetic împotriva Uniunii Europene în încercarea disperată de a împiedica deplina integrare a statelor membre într-o Uniune politică. 

Șmecher, Putin o ține langa-balanga. El nu știe, nu a aflat, este uimit că ... Era să obțină o declarație a lui Trump pe care ar fi plimbat-o pe la toate organismele internaționale. Vai, noi suntem „băieții buni” dar unii răi ne fac o imagine proastă.

Trump era să o facă lată. Noroc că are în spate un aparat de stat care „îl ajută” să nu o ia razna.

Vizita unei delegații a PNL în SUA

Într-un comunicat de presă, PNL transmite că o delegație a partidului va face o vizită în SUA.

PNL este un partid cu vocația guvernării. Este principalul partid de opoziție la guvernarea PSD-ALDE. Vizita face parte din pachetul de măsuri pentru stabilirea unor relații la nivel internațional între PNL și alte formațiuni politice cu care PNL are sau poate construi legături ideologice. Iar în ce privește SUA, există fundamentul necesar: parteneriatul strategic.

„Comunicat de presă privind vizita delegației PNL în Statele Unite ale Americii

În perioada 10-19 noiembrie 2017 membri ai conducerii PNL vor efectua o vizită în Statele Unite ale Americii. Delegația PNL va fi reprezentată la cel mai înalt nivel prin Președintele partidului, Ludovic Orban. Președintele va fi însoțit  de Secretarul General al PNL- Deputatul Robert Sighiartău, de Vicepreședintele PNL- Deputatul Ben-Oni Ardelean (Vicepreședinte al Camerei Deputaților) și de Președintele PNL Diaspora- Senatorul Viorel Badea (Președinte al Comisiei românilor de pretutindeni din Senat).

Reprezentanții PNL vor vizita Washington, Maryland, Philadelphia, New York și Atlanta, unde vor avea întâlniri cu membri ai Congresului și Senatului Statelor Unite ale Americii, înalți oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, reprezentanți ai think tank-urilor, mediului de afaceri și ai comunității românești din SUA.

Consolidarea parteneriatului special pe care România îl are cu Statele Unite ale Americii este o componentă prioritară în viziunea politicii externe a PNL, iar în acest sens PNL va accentua dezvoltarea relațiilor bilaterale în mai multe domenii de convergență. Totodată, PNL consideră extrem de importanță relația cu Diaspora românească din SUA, o resursă vitală în dezvoltarea și aprofundarea relațiilor cu SUA și, deopotrivă, o resursă esențială în dezvoltarea României.

Biroul de presă al PNL”

Programul de apărare antiaeriană face un pas decisiv

Un comunicat al Ministerului Apărării Naționale este foarte important. S-a primit scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance - LOA) din partea Guvernului SUA privind achiziționarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip PATRIOT. Un mare pas înainte! Din foarte multe puncte de vedere. Nu doar sub aspect militar! Dar, nu detaliez. Cei care au cunoștințe militare, la un nivel superior, înțeleg și, sunt sigur de asta, își formează propria viziune despre viitorul României.

COMUNICAT NR. 379 
Data: 01.11.2017 

Primirea scrisorii de acceptare pentru primul sistem PATRIOT care va intra în dotarea Armatei României

Ministerul Apărării Naționale a primit miercuri, 1 noiembrie, scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance - LOA) din partea Guvernului SUA privind achiziționarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip PATRIOT.

Acesta este primul din cele șapte sisteme PATRIOT - patru destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Aeriene și trei Statului Major al Forțelor Terestre – program a cărui valoare totală este de circa 3,9 miliarde USD fără TVA.

Sistemul pentru care a fost primită LOA este estimat la 764,78 milioane USD fără TVA și va fi contractat până la sfârșitul acestui an, după adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de lege privind realizarea capabilității.

Înzestrarea forţelor armate române cu sisteme moderne de rachete sol-aer cu bătaie mare, interoperabile cu sistemele de rachete sol-aer, cu sistemele de comandă, control, comunicaţii şi cu platformele multirol din dotarea proprie sau a altor state membre NATO constituie o necesitate esenţială, o cerinţă strategică ce trebuie satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. România va utiliza sistemele PATRIOT pentru a-şi întări apărarea proprie şi pentru descurajarea ameninţărilor regionale.

Configuraţia 3+ care va fi achiziţionată de statul român este cea mai modernă variantă existentă pe piaţă în prezent, din punct de vedere al configuraţiei hardware şi software, al echipamentelor de sol şi rachetelor.

Până la sfârșitul anului, România va deveni una dintre cele doar șase țări NATO care își îndeplinește angajamentul de alocare a două procente din PIB pentru cheltuieli de apărare.
* * *

Prin documentul Letter of Request (LOR) for Letter of Offer and Acceptance (LOA) for Current Production Configuration 3+ PATRIOT System, înaintat Departamentului Apărării al SUA, M.Ap.N. şi-a manifestat interesul pentru achiziționarea a şapte sisteme PATRIOT configuraţia 3+, a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă şi muniţiei necesare, pachetul de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

În data de 11 iulie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea unei posibile vânzări către România în cadrul Programului Foreign Military Sales – FMS a sistemelor PATRIOT configuraţia 3+, cu un cost estimat de 3.9 miliarde de dolari fără TVA, şi notificarea Congresului SUA, conform procedurilor.

Secţia Presă

Moscova nu se dezminte. Provoacă și apoi cere „măsuri diplomatice”

Coreea de Nord a făcut pași „mari” să ajungă la un nivel de performanță științifică și tehnică inimaginabil. În comparație cu alte state mult mai dezvoltate care lucrează de ani și ani de zile în domeniu. A ajuns să aibă bomba cu hidrogen, a ajuns să aibă racheta purtătoare capabilă să ducă încărcătura nucleară pe o mare parte din teritoriul SUA și chiar al Europei. Și totul în câțiva ani !

Nu detaliez analizele făcute și rezultatele unor anchete, în marea lor parte având ca suport observațiile științifice calificate. O concluzie se desprinde: Rusia a sprijinit Coreea de Nord în procesul de înarmare nucleară și în „dirijarea” agresiunii către Coreea de Sud, Japonia și Stale Unite. Motoarele rachetelor, procedurile de control asupra acestora la reintrarea în atmosferă, reducerea mărimii dispozitivelor nucleare pentru a putea fi folosite de rachetele „modernizate” ale nord-coreenilor etc.

În permanență Rusia a afirmat că politica SUA, țara care este permanent amenințată cu un atac nuclear, față de Coreea de Nord este brutală, agresivă etc. Tot Rusia este țara care a dispus un sistem de protecție aeriană al teritoriului Coreei de Nord după ce aceasta a ajuns la rezultate favorabile cu rachetele balistice destinate să fie purtătoare de bombe nucleare.

Putin cere „reținere” și diplomație cu privire la ce face Coreea de Nord. Alți „fruntași” ai politicii externe rusești dezvoltă ideile lui Putin. Cum o face și Serghei Riabkov, ministru adjunct de externe al Federației Ruse, subordonatul lui Serghei Lavrov.

Agerpres. Orice pas nechibzuit în Peninsula Coreea ar putea duce la o 'explozie' (Riabkov)

„Nu trebuie să fie loc pentru o escaladare. Cei care sunt mai puternici și mai deștepți trebuie să manifeste reținere. În situația actuală, orice pas nechibzuit poate duce pur și simplu la o explozie — explozie politică, explozie militară”

Mai de-a dreptul, așteptați întâi să se producă „evenimentul regretabil” ca abia apoi „să vedem ce măsuri luăm” ! Lăsați Coreea de Nord să ajungă la un nivel mai ridicat al „performanței agresiunii” și abia apoi să negociem ! Lăsați întâi să moară câteva sute de mii sau milioane de sud-coreeni, japonezi sau americani ori alte populații și abia apoi să criticăm Coreea de Nord !

Bine au observat unii analiști militari și de politică externă: Rusia nu mai are capacitatea de a acționa direct împotriva marilor forțe economice și militare ale lumii și se folosește de „bătăuși de cartier” care pot produce un carnagiu știind că au spatele asigurat de Rusia în toate organismele internaționale. Sancțiunile ONU împotriva înarmării nucleare ale Coreei de Nord s-au oprit la „arătarea cu degetul” că nu este bine. Opozanții sunt Rusia și China, plus alți aliați dependenți de ele !

Nu știu în ce măsură „duplicitatea unor state europene” este reală, duplicitate pe care Rusia și-o dorește, mai ales când este vorba despre „conflictul său cu SUA” pentru ocuparea unui loc de „mare putere a lumii”. Nu știu ce promisiuni are „în mânecă” Rusia din partea unor state europene de are această atitudine de dispreț profund față de viața populațiilor vizate direct de agresiunea nord-coreeană ! Pentru că sunt, pe lângă cetățenii SUA, luați în vizor sud-coreenii și japonezii !

Cred că intenția directă a Rusiei și Chinei este de a forța SUA ca, de „dragul păcii mondiale”, să renunțe la a mai proteja și susține Coreea de Sud și Japonia ! Iar în cazul unui conflict inițiat de Coreea de Nord cu cele două state asiatice SUA să stea deoparte. Un șantaj la drumul mare.

Cam același lucru îl încearcă Rusia și în Europa. Marea aplicație militară din Belarus ar putea avea ca țintă directă Estonia și Letonia pentru a reface deschiderea la Marea Baltică a Rusiei (acum este cam „strangulată”). În Georgia cere măsuri diplomatice. În Transnistria cere măsuri diplomatice.  În Ucraina cere măsuri diplomatice. În toate aceste cazuri cere „măsuri diplomatice” prin care statele afectate de ocupația rusă (mascată sau directă) să recunoască ocupația ! Pregătesc același lucru în Estonia și Letonia.

Cererile Rusiei sunt absurde. Dacă nu faceți cum spunem noi, veți pierde de la câteva sute de mii de cetățeni la câteva milioane datorită armelor nucleare ale Coreei de Nord ! Dar de ce nu este de acord cu dezarmarea nucleară a Coreei de Nord ?

Rușii își „șterg urmele” în SUA. Ard materialele compromițătoare

San Francisco. Consulatul rus „scoate fum negru pe coș”. Pompierii americani s-au precipitat, rușii au declarat că nu sunt probleme. Dar sunt. Sunt arse documente și materiale care scot fum negru pe coș !

SUA și Rusia duc un război diplomatic.

Obama a expulzat 35 de diplomați ruși „activi nediplomatic”.

Putin a răspuns cu cererea de reducere a peste 750 de persoane din misiunile americane în Rusia.

Americanii au redus personalul și au închis oficiile consulare americane pe teritoriul Rusiei, cu excepția oficiului de la Moscova.

Trump a decis să închidă consulatele rusești și oficiile comerciale aparținând de ambasadele Rusiei. A dat termen 48 de ore. Serviciile americane de securitate au anunțat intenția de a percheziționa clădirile consulatelor și oficiilor comerciale ruse dezafectate precum și locuințele folosite de personalul respectivelor reprezentanțe rusești.

Rusia protestează vehement. Vor să întârzie intrarea serviciilor de securitate americane în clădiri. Acuză SUA că vrea „să planteze” materiale compromițătoare pe timpul perchezițiilor ! Fumul negru de la Consulatul rus din SF este proba „grabei” de a scăpa de „belele”. Nu de toate, doar de cele mai grave.

Este evident una dintre cele mai grave crize diplomatice între SUA și Federația Rusă. Mai ales că SUA au devenit foarte atente la comportamentul „partenerilor” ruși pe teritoriul american. Și au văzut, în plus față de hakeri și spioni, tabere de antrenament pentru tinerii ruși aflați pe teritoriul SUA - lupte de auto-apărare, folosirea diferitelor arme albe, constituirea unor „trupe închegate” și cultivarea unei culturi radicale a apartenenței la etnia și limba rusă etc. Treabă serioasă !

Colaborarea ruso- americană s-a dus dracului. Trump a acceptat ideile consilierilor care nu văd în Rusia un partener pentru SUA. Epoca Obama a apus de tot.

SUA vor merge mai departe. Este logic. Vor încerca să scoată Rusia din spațiul NATO al Europei. Sunt state europene care vor să refuze hidrocarburile din Rusia și acceptă hidrocarburi din SUA. Sunt state europene care doresc să meargă mai departe cu Rusia. La un moment dat, în Uniunea Europeană se va pune problema: cu Rusia sau fără Rusia ?! Astăzi, Rusia are „o carte în plus”. Și încă jumătate. Nu spun de la cine. Nu este exclus să le piardă dacă majoritatea statelor europene vor refuza colaborările cu Rusia.

Surse: articolele de la Agerpres.

S-a schimbat ... schimbarea. Izolaționismul lui Bannon a pierdut. America revine.

Într-un discurs de ieri, de doar 20 de minute, ținut la baza militară Fort Myer, la sud-vest de Washington, Donald Trump a pus capăt izolaționismului promovat cu insistență de consilierului strategic Steve Bannon care a părăsit administrația la presiunile puternice a celor cu care Donald Trump împarte puterea.

Agerpres. Donald Trump exclude retragerea din Afganistan și intensifică efortul militar

America nu se mai retrage din Afganistan ! Dimpotrivă, America va căuta victoria, nu se va mai limita la sprijinirea administrației Afganistanului în lupta contra talibanilor și a altor organizații teroriste - Al Qaeda, Haqqani, Stat Islamic etc. Ce a fost, a fost. Poziția ambiguă din Afganistan a SUA pe timpul mandatului lui Obama și începutul mandatului lui Trump a favorizat proliferarea extremismului internațional. După declarațiile de ieri, se va trece, așa cum este logic, la „repararea” politicilor față de teroriști.

„Instinctul meu inițial era de a ne retrage (...), dar deciziile sunt foarte diferite atunci când ești în Biroul Oval”

SUA vor avea o altă abordare a problemei. Donald Trump nu a anunțat un număr maxim de militari și forțe care vor completa efectivele actuale din Afganistan ceea ce înseamnă că deciziile vor fi luate în funcție de situația de pe teatrul de operațiuni militare.

"Unul dintre elementele principale ale noii noastre strategii este trecerea de la o abordare pe bază de timp la una pe bază de condiții. Nu vom vorbi despre măriri de efective sau planuri pentru acțiuni militare viitoare. Condițiile de pe teren, nu scadențele arbitrare, vor ghida de-acum încolo strategia noastră".

"Singură, forța armelor nu va aduce pace în Afganistan și nu va elimina pericolul terorist, dar forța aplicată strategic poate crea condițiile în care procesul politic să realizeze o pace durabilă".

Declarația lui Donald Trump era așteptată în regiune și în restul lumii. Pakistanul era pregătit. Armata Pakistanului a fost chiar foarte bine informată asupra deciziei pe care Trump o va anunța și a ieșit în media cu o declarație de întâmpinare.

Conștientă că Washingtonul și-ar putea înăspri tonul din nou, armata pakistaneză a venit în întâmpinarea doleanțelor acestuia. Cu câteva ore înainte de discursul prezidențial, ea a subliniat că Pakistanul nu va adăposti "nicio structură organizată a niciunei grupări teroriste".

Și este cazul ca Pakistanul să nu mai joace la două capete ca până acum. Avertismentul lui Trump este sever.

"Pakistanul are mult de câștigat colaborând la eforturile noastre din Afganistan. El are mult de pierdut continuând să adăpostească teroriști", a insistat el. "Asta trebuie să se schimbe imediat!", a adăugat președintele SUA.

Și are toate motivele să fie sever. Părăsind „izolaționismul strategic” promovat insistent de Bannon, Trump a deschis ochii la interesele strategice globale ale SUA. Iar în zona Afganistanului, a Pakistanului „și-au băgat nasul” rușii și chinezii, indienii (aliați ai rușilor) dar și iranienii.

Președintele afgan Ashraf Ghani a salutat schimbarea de politică a SUA.

„Sunt recunoscător președintelui Trump și americanilor pentru această confirmare de sprijin al eforturilor noastre de a atinge autonomia și luptei comune pentru eliberarea regiunii de amenințarea terorismului. (...) Alianța dintre SUA și Afganistan este mai puternică decât oricând în obiectivul ei de a pune capăt amenințării terorismului (...) Întărirea trupelor noastre ar trebui să le dovedească talibanilor și altora că nu pot obține o victorie militară” citat de EFE.

NATO, prin discursul lui Jens Stoltenberg, președintele organizației, salută noua poziție a SUA. Agerpres.

''Obiectivul nostru este de a ne asigura că Afganistanul nu va redeveni niciodată un sanctuar pentru teroriștii care ne atacă țările'', a afirmat Stoltenberg într-un comunicat, salutând ''noua abordare'' a președintelui american Donald Trump.

 Să îi dăm credit lui Donald Trump când afirmă că „deciziile sunt foarte diferite atunci când ești în Biroul Oval”. Lumea nu poate fi lăsată la cheremul organizațiilor radicale, teroriste, juhadiste etc. Mai devreme sau mai târziu devii victima expansiunii lor. Mai ales nu lași pe mâine ce trebuie să faci astăzi ! Iar astăzi trebuie distrus terorismul indiferent unde se află, indiferent cine sunt cei care îi asigură forțele și mijloacele, indiferent de persoanele care îl compun, indiferent de sexul acestora, de originea lor socială, de confesiunea lor religioasă etc.

Marea Britanie a salutat și ea, „pe persoană fizică”, noua abordare a lui Trump. Restul statelor membre ale NATO se regăsesc în mesajul președintelui organizației. Sigur vor mai apare declarații ale statelor membre.

Noua poziție a SUA va da mult de lucru strategilor unor state. La Teheran, la Moscova, la Beijing dar și la Ankara ! Pentru că în timp ce Donald Trump a făcut aceste declarații, ministrul apărării SUA, Jim Mattis era la Aman, în Iordania, în drum spre Kiev unde va participa la Ziua Independenței Ucrainei. Astăzi, intempestiv, neanunțat, Jim Mattis a aterizat în Irak unde va avea discuții foarte interesante.

„Oficiali americani au declarat sub rezerva anonimatului că Mattis, care se va întâlni cu Abadi și cu ministrul apărării irakian Arfan Al-Hayali, va discuta despre viitorul forțelor americane în Irak după cucerirea orașelor aflate sub controlul SI și rolul pe care acestea l-ar putea juca în stabilizarea operațiunilor”. Agerpres.

Din mai multe puncte de vedere, acestea sunt vești bune. Sunt bune pentru toate statele europene (cu mici excepții !). Pentru noi, sigur sunt bune. Sunt foarte bune pentru că pun capăt stărilor de incertitudine strategică în zona noastră geografică.