Statele europene din Consiliul de Securitate resping acțiunea lui Trump

Agerpres.

Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia şi Polonia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU, au respins marţi, într-o declaraţie, decizia americană de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, transmite AFP.

Motivările:

- În aplicarea rezoluţiilor ONU, ''noi nu recunoaştem suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate de Israel după iunie 1967, incluzând Platoul Golan''

- ''Noi nu le vom considera ca făcând parte din teritoriul statului Israel''

- ''Anexarea unui teritoriu cu forţa este interzisă de dreptul internaţional. Orice declaraţie privind schimbarea unilaterală a frontierei este contrară regulilor de drept internaţional şi Cartei Naţiunilor Unite''

Înălţimile Golan - zonă bogată în apă - au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

***

Acțiunile președintelui Donald Trump forțează adoptarea, de către alte state, a unor poziții clare ce nu ajută parteneriatul cu SUA.

Donald Trump îndepărtează SUA de partenerii „tradiționali”. Decretul abia semnat arată că Donald Trump nu se deosebește de „prietenul” Putin, președintele Rusiei! Este și o sfidare a Organizației Națiunilor Unite pentru că iese din convenția statelor lumii ca toate statele să respecte regulile de drept internațional privind suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statelor membre. Prin semnarea acestui decret, Donald Trump dă semnalul că SUA nu mai respectă dreptul internațional și că primează „dreptul forței”, ca acum aproape 100 de ani în urmă. Acest decret servește de minune Rusiei care a ocupat teritorii ale statelor vecine - Georgia, Ucraina, Moldova - și care acum poate spune cu seninătate că având forță militară poate ocupa oricare alt teritoriu pentru că și SUA este de acord cu astfel de acțiuni. Servește de minune Chinei care a ocupat insulele din Marea Chinei de sud și le stăpânește în dauna statelor care ar avea drepturi asupra acestora. Servește de minune grupărilor „insurgente” care au ca preocupare destrămarea altor state. Inclusiv în Europa!

Ar trebui să fim mult mai atenți la poziția liderilor europeni din statele membre ale Uniunii Europene. Parteneriatul cu SUA pârâie din toate încheieturile. Lipsa de încredere în partenerii internaționali are tendința să devină copleșitoare. Ce bucluc va mai naște mâine mintea lui Trump?!

Nu trebuie să neglijăm pe Benjamin Netanyahu, Israelul și acțiunile lui. Netanyahu face ce face și caută să distrugă relațiile statelor membre ale Uniunii Europene cu lumea arabă, cu statele islamice. Mutarea ambasadelor la Ierusalim este una dintre „reușitele” lui Netanyahu. O încălcare evidentă, grosolană, a deciziilor ONU. Acum obține de la Trump o recunoaștere a suveranității unui teritoriu care nu i-a aparținut și nu îi aparține. Este un teritoriu al Siriei sub ocupație militară israeliană. Tot o încălcare a deciziilor ONU dar și a dreptului internațional. Poate că se merge prea departe de către liderii din Israel! Nu pot fi „legate” celelalte state ale lumii de interesele personale ale liderilor israelieni! Este absurd. Nu poți reclama respectarea dreptului internațional și să accepți acțiunile statului Israel! Să fie clar. Cândva, undeva în viitor, Europa trebuie să își vadă de propriile interese și să respingă tipul de politică al Israelului.

Două proiecte eșuate. Atât al Ucrainei cât și al Rusiei. Conflictul din Strâmtoarea Kerci generat de Rusia nu și-a atins scopul

Strâmtoarea Kerci, podul blocat de ruși cu o navă comercială și acțiunea militară 

Nu mai caut unele informații pentru concluziile mele. Sunt multe, curg în timp, acum avem „o soluție” prin eșecul Rusiei de a obține de la Consiliul de Securitate al ONU recunoașterea „încălcării de către navele militare ale Ucrainei a apelor sale teritoriale”!

Rusia desfășoară un uriaș program de închidere a Mării Azov în special pentru Ucraina. Practic, blochează Ucraina în Marea Azov. Podul peste strâmtoarea Kerci este făcut special pentru a bloca navele maritime mari (înălțimea podului blochează trecerea navelor mari care duc la export oțelul, cărbunele și cerealele de la Mariupol) iar flotele militare ale Rusiei din Marea Neagră și Marea Azov au misiunea de a bloca accesul navelor militare ucrainene din Marea Neagră în Marea Azov.

Ucraina a anunțat, oficial, că intenționează să întărească prezența sa militară în Marea Azov și să dezvolte baza sa navală din portul Berdiansk (al doilea mare port ucrainean la Marea Azov). Evenimentul din Strâmtoarea Kerci ne arată că Rusia nu este de acord. Este decisă să împiedice completarea apărării Ucrainei la Marea Azov.

Cele 3 nave ucrainene aveau ca destinație Mariupolul. Port important al Ucrainei aflat sub presiunea separatiștilor ruși, zonă în care conflictele cu separatiștii sunt frecvente. Sosirea celor două nave de luptă, cu artileria reactivă de la bord ar fi întărit apărarea pe uscat dar și pe mare a orașului port. Ca să înțelegem motivul acțiunii Rusiei trebuie să vedem evenimentele în contextul zonei și al posibilelor acțiuni care urmează a se desfășura acolo. Rusia a împiedicat, ostentativ, recurgând la forța armată, întărirea apărării orașului port Mariupol având în vedere interesele sale de viitor! La nivelul diplomației înalte acest eveniment a fost corect interpretat. Chiar dacă are un succes în „lupta” de la Podul Kerci, Rusia a confirmat intenția clară de a continua acțiunile militare de acaparare a unor teritorii ucrainene pentru a avea o legătură directă, pe uscat, între Peninsula Crimeea și partea continentală a Rusiei. Nu mai există dubiu.

Iau de la Agerpres informația privind ședința Consiliului de Securitate al ONU.

La iniţiativa SUA, o sesiune a Consiliului de Securitate cerută luni dimineaţă de Moscova pe tema ''Încălcarea frontierelor Rusiei'' a eşuat.

În cadrul unui vot de procedură, Consiliul de Securitate a respins desfăşurarea acestei sesiuni cu şapte voturi (SUA, europenii şi Kuweit) din cei 15 membri. Rusia a fost sprijinită doar de China, Bolivia şi Kazahstan. Trei ţări africane din Consiliu şi Peru s-au abţinut.

Astfel, Rusia a eşuat în tentativa de a clasifica incidentul din apropierea Crimeii drept o încălcare a suveranităţii sale de către Ucraina la Naţiunile Unite, notează dpa. Reuniunea a continuat pe o agendă separată propusă de Kiev, conform agenţiei de presă citate.

Este foarte importantă informația. Rusia a profitat de informația pe care Ucraina i-a dat-o oficial, înțeleg că Ucraina a anunțat oficial Rusia despre deplasarea celor 3 nave prin strâmtoarea Kerci, și a organizat blocarea convoiului „în apele teritoriale rusești”, adică doar acolo unde „apele teritoriale rusești” există, în Strâmtoarea Kerci! Blocarea trecerii pe sub pod cu nava comercială (ca în imaginea de mai sus) confirmă ipoteză pregătirii evenimentului. Moscova pregătise și cererea pentru o sesiune a Consiliului de Securitate pe tema „Încălcarea frontierelor Rusiei”. O acceptare de către statele membre ale Consiliului de Securitate a „temei” ar fi fost o acceptare a ocupării ilegale a Crimeei de către Rusia.

De aceea spun că au fost două proiecte eșuate. Ucraina știe că la Marea Azov flota sa (militară și comercială) este și va rămâne inactivă o lungă perioadă de timp. Doar după ce își va limpezi „apele” în zona de uscat, adică după ce îi va înfrânge militar pe separatiștii ruși va putea să își întărească apărarea la Mariupol și Berdiansk. Mai știe că va trebui să se reorienteze privind ieșirea mărfurilor în comerțul internațional. Proiectul anunțat de Ucraina de întărire militară a sa în zona Mării Azov a eșuat.

Da, sunt de acord cu cei care spun astăzi că „Rusia a câștigat bătălia Mării Negre”. Este bine să accentuăm acest „astăzi”. Pentru că tot „astăzi” Rusia se alege cu noi sancțiuni și chiar cu alte blocaje internaționale. Nu mai spun de faptul că „astăzi” nu reflectă ce va fi în viitor. Iar viitorul nu sună bine, cel puțin pentru Rusia și chiar aici, la Marea Neagră. Pot fi parșiv să spun că Rusia are un „astăzi” de care nu are nevoie.

Rusia a eșuat în atingerea unor obiective profitând de această deplasare a navelor militare ale Ucrainei. Nu a obținut recunoașterea Consiliului de Securitate al ONU a „frontierelor Rusiei” la Marea Neagră. Este eșecul principal. Major. A eșuat în încercarea de atragere a politicienilor unor state membre ale UE pentru eliminarea sancțiunilor. Este aproape imposibil ca după această acțiune prietenul Salvini să se opună prelungirii sancțiunilor UE pentru Rusia sau chiar introducerea unor noi sancțiuni. Ca să dau numai un exemplu, este cel mai proaspăt.

Moscova reclamă că Ucraina a pregătit această acțiune cu scopul de a se ajunge la acest rezultat urmărind să stimuleze agresiunea NATO și a UE dar și a altor state față de Rusia. La pachet, presa rusă a pus în circulație „interogatoriile” militarilor ucraineni de pe navele reținute care „își recunosc vinovăția”. Iar aici nu pot să nu îmi amintesc declarația Șefului Statului Major al Marii Britanii.

"Rusia reprezintă astăzi în mod indiscutabil o ameninţare mult mai mare pentru securitatea noastră naţională decât ameninţările extremiste islamiste pe care le reprezintă Al-Qaida şi gruparea Stat Islamic", a declarat generalul Mark Carleton-Smith într-un interviu pentru The Telegraph.

Și ISIS a publicat „interogatoriile prizonierilor” pe care îi ucidea apoi în video-clipurile ajunse pe net. Și „prizonierii” ISIS își recunoșteau „vinovățiile”. Cu pistolul la tâmplă, cu cuțitul la gât, anchetatorii ruși au obținut multe declarații de-a lungul timpului de la „inamici”, exact la fel cum au obținut „anchetatorii ISIS”. Cine știe cu ce au fost amenințați militarii ucraineni care au fost forțați să facă declarații după dictare!

Rusia a ratat iar. Statele europene au controlul ieșirii Rusiei la Oceanul Atlantic. Întărirea apărării statelor membre ale Uniunii Europene a devenit o condiție de supraviețuire. Ucraina trebuie să fie sprijinită în conflictul deschis cu Rusia.

Surprinzător, Rusia a fost de acord cu o rezoluție a Consiliului de Securitate privind Coreea de Nord

Este surprinzătoare poziția Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU.

Cu două zile în urmă, Agerpres informa că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia respinge ideea de sancțiuni împotriva Coreei de Nord, acestea fiind considerate ca inutile.

Astăzi, Agerpres informează că la Consiliul de Securitate al ONU s-a adoptat o rezoluție de condamnare a recentului tir cu rachetă al Coreei de Nord și al testelor nucleare ale acestei țări și amenință cu sancțiuni dacă toate acestea nu vor înceta.

Cele 15 țări membre ale Consiliului de Securitate condamnă în unanimitate 'comportamentul profund destabilizator' al Phenianului și îi cer să 'nu mai întreprindă alte teste nucleare'.

„Activitățile ilegale de rachete nucleare și balistice ale Coreii de Nord au dus la escaladarea considerabilă a tensiunilor în regiune și dincolo de ea”

De asemenea, Consiliul de Securitate amenință că va lua 'mai multe măsuri importante, inclusiv sancțiuni', pentru a obține ca Phenianul să-și abandoneze programele de înarmare, interzise de ONU.

Trebuie observat faptul că Rusia s-a trezit, la un moment dat singură în fața tuturor celorlalți membri ai Consiliului de Securitate. China semnând pentru proiectul de rezoluție de condamnare a Coreei de Nord. Agerpres spune că s-a ajuns la un compromis. Rusia a obținut „necesitatea unei soluții prin dialog” înainte de aplicarea măsurilor sancționatorii.

Ca de obicei, Rusia minte de îngheață apele. Uită foarte repede ce a făcut și dă vina pe alții. Reprezentantul Rusiei la CS, Piotr Ililciov a declarat (probabil fără să roșească) că Rusia nu a vrut să blocheze o rezoluție a CS de sancționare, vinovații fiind americanii care „au oprit discuțiile într-un mod abrupt”. Trebuie să ai o mare doză de nesimțire să faci astfel de „piruete” în fața tuturor celor cu care ești în dialog și care ți-au atras atenția că ai luat-o razna.

Între timp, Rușii declară că au terminat niște aplicații și au trimis forțe militare suplimentare la frontiera cu Coreea de Nord. Forțe, nu glumă ! China a masat și ea niște forțe la frontiera cu Coreea de Nord ba, mai mult, și-a deplasat în nordul țării una dintre unitățile cu  rachete balistice cu rază lungă de acțiune (între 10000 și 15000 km !), cu încărcături nucleare multiple. SUA aduce în zonă toate unitățile Flotei a 7-a, cu tot ce au ele în dotare. Și au !

Japonia solicită ca măsurile diplomatice să primeze în relațiile cu Coreea de Nord. La fel speră și Coreea de Sud. SUA sunt pornite să obțină soluții prin dialog și dacă nu sunt posibile să fie adoptate sancțiunile economice ce se impun. Propaganda Coreei de Nord că are capacitatea de a distruge SUA nu are acoperire. Toți „competitorii” știu asta. De aceea s-a acceptat varianta „dialogului” cerută de Rusia, se vor accepta sancțiunile internaționale și izolarea Coreei de Nord pentru a-i bloca programele nucleare. Fiind „ținta” propagandei lui Kim Jong-Un, SUA nu se sfiesc să arate că sunt gata și pentru eventuale acțiuni militare de prevenire sau ripostă.

Să observăm cum China se adaptează rapid la orice situație. Rusia lui Putin însă, se comportă precum Coreea lui Kim Jong-Un.

Mai repede decât se aștepta, Rusia „obține” ce nu și-a dorit. Izolarea.

Unele știri de presă scot în evidență o realitate pe care Rusia nu și-a dorit-o. Chiar dacă altele arată o Rusie „în ofensivă”.

Să le adun, pe unele dintre ele, nu pe toate.

Rusia protestează vehement împotriva acțiunilor forțelor ucrainene de restabilire a autorității de stat în zonele ocupate de teroriștii pro-ruși. Lavrov a anunțat retragerea forțelor rusești de la frontierele Ucrainei pentru a calma pe cei din vest. Spune el. Mie, „a calma” îmi spune că Rusia a făcut pasul înapoi însă vrea să aibă `ultimul cuvânt”. Acum, Rusia a cerut întrunirea Consiliului de Securitate pentru a se discuta „situația” din Ucraina și, mai ales, pentru a acuza Ucraina că folosește împotriva propriei populații forța armată - „grava escaladare a violenței în estul Ucrainei” (aici). Este o manevră a Rusiei în domeniul politicii externe care vrea să justifice intervențiile de până acum și să îi favorizeze o eventuală intervenție cu „forțe de menținere a păcii sub egida ONU” pentru a bloca procesul de recuperare a autorității de stat a Ucrainei în regiunile în care teroriștii pro-ruși au încercat să creeze condițiile pentru ruperea teritoriilor din estul Ucrainei și alipirea lor de Rusia așa cum s-a reușit în Crimeea. În Consiliul de Securitate se va discuta situația din Ucraina mâine, vineri. Până acum, statele membre nu au ajuns la un punct de vedere comun cu privire la situația din Ucraina. Ultimele evenimente și mai ales „arestarea” membrilor OSCE de către teroriștii pro-ruși plus pierderile ucrainene de material militar și personal, nu mai spun de torturarea militarilor ucraineni însoțitori ai comisiei OSCE vor amplifica un punct de vedere comun împotriva Rusiei care este văzută de ceilalți membri ai Consiliului de Securitate ca statul agresor. Va fi interesant să vedem care va fi poziția Chinei.

La Washington a fost o întâlnire Obama - Merkel. Cancelarul Germaniei a comunicat la terminarea întrevederii că „Statele Membre ale Uniunii Europene” vor trece, chiar dacă nu își doresc acest lucru, la etapa a treia a sancțiunilor ce urmează a fi aplicate Rusiei, tocmai ca urmare a evoluțiilor din Ucraina (aici). Președintele american a confirmat și el un nou val de sancțiuni dacă Rusia va perturba, luna aceasta, alegerile libere din Ucraina (aici). Sancțiunile vor afecta tot domeniul economic. Obama a făcut și precizarea că sunt state europene care ar avea de suferit în cazul în care Rusia va alege să nu mai exporte gaz către Europa. Face totuși precizarea că este puțin probabil. Îl cred. Este una din sursele majore de finanțare a bugetulului Rusiei.

La Varșovia a avut loc o altă întâlnire a comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger, cu premierul polonez Donald Tusk, la urmă comisarul european făcând o declarație care va naște multă tulburare la Moscova (aici):

„Vrem un preț uniform la gaze în piața comună europeană", a spus Oettinger, într-o conferință de presă comună cu Tusk. "Jocul 'divide et impera' — sau un joc de acest tip — propus de Moscova nu poate fi și nu va fi acceptat de statele membre ale UE”.

Va naște tulburare pentru că proiecția UE vine să protejeze statele membre de abuzul Rusiei. Rusia va putea exporta gaze în UE, plata gazelor se va face prin CE, controlul intrărilor de gaze și distribuția către statele membre care le cer se va face de către CE. La statele membre ale UE se vor adăuga alte state europene:

„Infrastructura în privința tranzitului de gaz și energie ar trebui să aibă un caracter paneuropean și ar trebui să includă de asemenea Ucraina, Georgia și Balcanii de Vest. Vrem să ne dovedim solidaritatea cu Ucraina”.

Acest anunț va provoca reacții din partea Rusiei. Dacă la nivelul organelor de conducere ale UE decizia va fi luată în timp util, statele care au semnat un parteneriat economic cu UE vor fi admise în piața comună a energiei UE (Georgia, Ucraina, R. Moldova, statele din Balcani). Potrivit acordurilor ce se vor încheia între UE și aceste state, la capetele de intrare a conductelor de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei sau Georgiei vor exista reprezentanți ai UE.

Anunțul ne arată și faptul că UE va dezvolta, cu prioritate, rețeaua europeană a energiei, interconectările între state devenind o urgență majoră.

Aceste știri sunt suficiente pentru a arăta că Rusia a pierdut deja. Un război nu poate duce, este mai slabă decât NATO. Va continua să susțină grupările teroriste pro-ruse însă și acestea vor pieri sufocate de forțele de ordine publică ale Ucrainei. După un timp, Rusia va avea de „apărat” Crimeea. Raptul teritorial al Crimeii nu îi va fi iertat.

Concluzia ? Rusia a pierdut Ucraina. Ministrul ucrainean al energiei a fost de acord cu punctul de vedere al comisarului european pentru energie. Rusia va pierde și Transnistria. Ucraina poate și cred că își dorește să blocheze Transnistria. Sufocați de ucraineni la est și așteptați cu brațele deschise de moldoveni la vest, transnistrenii vor trebui să accepte condițiile R. Moldova. Să devină, în viitor, cetățeni ai Uniunii Europene și membri NATO.

Rusia s-a întins mai mult decât i-a fost plapuma.