Declarația comună

Declarația Comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump
20 August 2019

Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.

Rememorăm Revoluția din Decembrie de acum 30 de ani, când românii curajoși au înlăturat o dictatură brutală și au îndreptat țara pe calea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Anul acesta am marcat, de asemenea, cu mândrie, și aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.

România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Declarațiile de presă la finalul discuțiilor cu Donald Trump

23:00 | 20 August 2019 | Statele Unite ale Americii

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 20 august a.c., la Washington, D.C., o declarație de presă, la finalul vizitei în Statele Unite ale Americii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună seara!

Am avut astăzi o întâlnire excelentă, la Casa Albă, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, la un pic peste doi ani de la ultima noastră întâlnire bilaterală care a avut loc tot aici, la Casa Albă.

Am discutat cu Președintele Trump, în mod pragmatic și deschis, despre căile de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic care, după 22 de ani de la lansarea sa, este puternic și substanțial, având un potențial deosebit pe care împreună putem să îl valorificăm în continuare.

Am subliniat că, personal, voi continua să fiu implicat total în dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Președintele Trump a apreciat sprijinul puternic pe care românii, într-o majoritate covârșitoare, îl dau relației cu Statele Unite ale Americii.

I-am transmis domnului Președinte Trump, așa cum spuneam ultima dată când m-am aflat la Washington, că relația transatlantică este vitală pentru civilizația și valorile noastre occidentale și continui să cred cu fermitate acest lucru, mai ales acum, după ce România a încheiat cu succes Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Pe parcursul acestui mandat la Uniunea Europeană am avut ocazia să ne coordonăm eficient cu Statele Unite pe dosare de interes reciproc, în spiritul solidarității și cooperării transatlantice.

Sunt convins că Parteneriatul nostru Strategic va continua să genereze rezultate pozitive pentru România, pentru Statele Unite ale Americii și comunitatea transatlantică în general.

Am adoptat împreună, astăzi, o declarație comună. Este prima dată când am făcut acest pas, și, în acest sens, Declarația este un document foarte important pentru progresul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

Este esențială dezvoltarea acestui Parteneriat în toate domeniile sale, aducând la nivelul de excelență al cooperării politico-militare și de securitate și cooperarea economică, în domeniul energiei, inclusiv cea nucleară, unde este necesară o colaborare bilaterală intensificată, dar și în alte domenii.

Președintele Trump a exprimat o deosebită apreciere pentru faptul că România a fost primul stat aliat care, în mandatul său, a atins nivelul de 2% din PIB pentru apărare și continuă să își respecte acest angajament, prin achiziții strategice relevante pentru securitatea României și a NATO.

De asemenea, Președintele Trump ne-a mulțumit pentru prezența deosebită românească în Afganistan, unde suntem al 5-lea contributor dintre statele care sunt acolo, împreună cu forțele americane.

Am arătat domnului Președinte Trump importanța creșterii prezenței militare americane în România. În acest cadru, am abordat și aspectele de interes comun privind securitatea la Marea Neagră, extrem de importantă, și pe Flancul Estic al NATO la modul mai general, subliniind importanța consolidării posturii Alianței de apărare și descurajare și a coeziunii pe întreg Flancul Estic.

Un loc important în discuție l-a ocupat și relația economică bilaterală, unde trebuie făcut mai mult, atât în ce privește comerțul, cât și investițiile. Este important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice în domenii precum energie, cyber sau industria apărării.

De altfel, cu ocazia vizitei, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanța securității rețelelor de comunicații wireless de generația a cincea pentru asigurarea prosperității, dar și a securității naționale.

Am discutat și despre admiterea României în programul Visa Waiver, foarte importantă pentru toți cetățenii români.

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România.

L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.

Nu în ultimul rând, l-am asigurat pe Președintele Trump că România va rămâne un partener strategic și aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii în regiune, în Uniunea Europeană și la nivel global.

Pot spune că a fost o nouă întâlnire foarte bună cu domnul Președinte Trump, într-un moment simbolic – 30 de ani de la Revoluția din Decembrie și 15 ani de la aderarea României la NATO –, întâlnire desfășurată într-o atmosferă foarte deschisă, pozitivă, care îmi dă garanția că Parteneriatul nostru Strategic va continua să se dezvolte și să se aprofundeze, în interesul direct al României și al românilor.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.

Jurnalist: Domnule Președinte, există vreun motiv de nemulțumire a Administrației Trump față de modificările legislative operate de PSD în domeniul fiscal, și aici mă refer la legea off-shore și la Ordonanța de urgență 114 sau, dimpotrivă, Președintele Donald Trump v-a asigurat că investițiile strategice americane vor continua în Marea Neagră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Există această preocupare și ea a fost adusă în discuție, însă într-o notă optimistă. Președintele Trump și ceilalți prezenți au exprimat așteptarea ca această legislație să fie ameliorată, pentru a crește atractivitatea României pentru investitorii americani și sunt convins că aceste lucruri se pot realiza.

Jurnalist: Informațiile apărute, că Exxon, un gigant american important, s-ar retrage din proiectul Mării Negre sunt, din informațiile pe care le aveți dumneavoastră, din cauza modificărilor făcute la această Ordonanță 114 și la legea off-shore?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu vreau să fac speculații, însă această chestiune a fost adusă în discuție și eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare.

Jurnalist: A fost adusă în discuție la întâlnirea de astăzi cu Președintele Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat astăzi chestiunea.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați discutat cumva și despre întărirea efectivului militar american aici, în România, pentru că România are o capacitate mai mare de a găzdui astfel de efective?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am discutat această chestiune. Am adus-o în discuție și am arătat disponibilitatea României de a găzdui contingente mai mari americane și Președintele Trump a fost foarte deschis. Iar cu Secretarul Apărării am rămas noi doi că vom continua discuția, foarte aplicată, și mult mai tehnică, pentru a vedea foarte concret unde se poate realiza așa ceva, fiindcă nu avem nevoie doar așa, generic, de o mărire a numărului, ci vrem să avem mai mulți militari, de exemplu, în Brigada Multinațională, în Comandamentul Regional pe care dorim să-l creăm, în Poliția Aeriană și multe alte lucruri foarte concrete care, cu siguranță, le voi discuta cu proxima ocazie.

Jurnalist: A fost și un răspuns din partea Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte interesat și tema va fi urmărită în continuare de Secretarul Apărării și aprofundată.

Jurnalist: Domnule Președinte, voiam să vă întreb despre tehnologia 5G, pentru că spuneați că a fost un subiect în discuție, dacă puteți da mai multe amănunte. Mă interesează dacă vom vedea în perioada următoare tehnologie americană în România privind implementarea acestei rețele de 5G, având în vedere că este vorba de foarte mulți bani, se vorbea de miliarde de euro pentru a fi investiți în astfel de tehnologie.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Știți că în România se pregătește o procedură publică pentru asta și eu cred că toată lumea dacă am avea mai multe oferte, inclusiv, sigur, din partea americană. Aici este vorba, însă, de firme private, care vor veni și noi sperăm să se întâmple acest lucru. Însă Memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparență, de compatibilitate cu statul de drept, și așa mai departe. Foarte bun.

Jurnalist: Domnule Președinte, eu voiam să vă întreb dacă, în discuția referitoare la criza gazelor din Europa, Președintele Trump a avansat vreo soluție. Știu că în discuțiile pe care le-a avut cu omologii din Germania sau Polonia a venit cu soluții alternative la această problemă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele Trump este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră, lucru extrem de important și pentru noi, evident, dar și tehnologia nucleară civilă este în atenția noastră comună și sperăm să se găsească soluții bune, importante, pentru România, care, cu siguranță, este capabilă să devină furnizor de energie în regiune.

Jurnalist: Revenind la 5G, spuneați că în acel Memorandum de Înțelegere sunt niște criterii de compatibilitate care țin inclusiv de nivelul de democrație dintr-un anumit stat. Ați vorbit despre Huawei cumva și există vreun semnal că România nu va accepta implicarea firmei Huawei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La acest nivel, nu se discută despre firme, cu nume și prenume sau despre un anumit furnizor. Domnul ambasador cu siguranță vă pune la dispoziție o copie după Memorandum.

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nord Stream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nord Stream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.

Jurnalist: Domnule Președinte, pe problema gazelor din Marea Neagră, mai concret pe legea off-shore, ce v-a propus domnul Președinte Trump? Poate să li se permită companiilor care vor exploata acolo să exporte mai mult gaze către Europa de Vest?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste chestiuni le va clarifica, cu siguranță, Guvernul României, în discuții ulterioare cu companiile interesate. Noi, între Președinți, nu analizăm articole de lege, ci numai principiul. Și suntem amândoi de părere că România are un potențial foarte bun și atractivitatea României trebuie să fie crescută printr-o legislație cinstită, dar favorabilă pentru investitori, printr-o legislație care redevine predictibilă, fiindcă și-a pierdut un pic această predictibilitate, și atunci lucrurile, sigur, vor fi foarte interesante.

Jurnalist: Ați pomenit și despre zona nucleară civilă. A fost cumva vorba și despre un proiect mai vechi, cu niște centrale mai mici nucleare sau poate cu modernizarea Unității 1?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vedeți, nu am intrat în detalii tehnice, însă amândoi, domnul Președinte Trump și cu mine, suntem de părere că tehnologia civilă nucleară, adică centralele nucleare, au un potențial interesant pentru regiune și noi avem expertiza cu Cernavodă, unde 1 și 2 funcționează, și, cu siguranță, avem aici o oportunitate de dezvoltare.

Jurnalist: Domeniul 5G va face subiectul unei noi ședințe a CSAT?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă spun când ajungem acasă, dar așa am lăsat să se înțeleagă la ultima noastră întâlnire. Sunt teme importante.

Jurnalist: Ați primit o șapcă. Dumneavoastră ce i-ați dat cadou Președintelui Trump?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Un stilou.

Jurnalist: Credeți că vizita dumneavoastră de astăzi în SUA va influența decisiv rezultatele la alegerile prezidențiale din România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu știu dacă va influența rezultatul alegerilor din România, dar cu siguranță va impulsiona dezvoltarea Parteneriatului Strategic.

Jurnalist: În cadrul întâlnirii de astăzi ați adresat Președintelui Trump invitația de a vizita România? Dacă da, ce răspuns ați primit?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Că i-ar plăcea să vină și sperăm ca în viitorul apropiat să se și întâmple, viitorul apropiat însemnând, ca să fim foarte realiști, după alegeri, după alegerile din Statele Unite.

Jurnalist: Veți transmite un raport Parlamentului sau Guvernului cu privire la această vizită? Cred că ați văzut nemulțumirile Prim-ministrului României.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, simpatică doamna premier. Trebuie să mai studieze un pic arhitectura statului.

Jurnalist: (...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această chestiune am discutat-o deja anul trecut la sesiunea NATO de la Bruxelles. Președintele Trump este de părere că 2% este puțin și va trebui să avem, în NATO, discuție despre această cotă. Dar ea nu e o temă specifică bilaterală, fiindcă noi suntem la 2%, ne ținem de ce am promis și acest lucru, sigur, a fost remarcat pozitiv.

Jurnalist: Și despre schimburile economice, puteți clarifica puțin la ce s-a referit? La modificări legislative?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, legislația românească trebuie să fie atractivă, stabilă, predictibilă, să creeze un cadru bun și, foarte important pentru investitorii americani, de asta am și spus înainte, statul de drept. Investitorul american dorește un climat sigur și predictibil. Aceste lucruri le știm de mult. Până și PSD le știe, dar nu s-a ținut de ele. Dar despre asta vorbim acasă.

Jurnalist: Există posibilitatea să avem o prezență permanentă militară americană pe teritoriul României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi avem prezență permanentă. Avem bazele care funcționează, dintre care aș menționa doar Kogălniceanu, care este extrem de importantă.

Vă mulțumesc!

Statele europene din Consiliul de Securitate resping acțiunea lui Trump

Agerpres.

Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia şi Polonia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU, au respins marţi, într-o declaraţie, decizia americană de a recunoaşte suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, transmite AFP.

Motivările:

- În aplicarea rezoluţiilor ONU, ''noi nu recunoaştem suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate de Israel după iunie 1967, incluzând Platoul Golan''

- ''Noi nu le vom considera ca făcând parte din teritoriul statului Israel''

- ''Anexarea unui teritoriu cu forţa este interzisă de dreptul internaţional. Orice declaraţie privind schimbarea unilaterală a frontierei este contrară regulilor de drept internaţional şi Cartei Naţiunilor Unite''

Înălţimile Golan - zonă bogată în apă - au fost cucerite şi ulterior anexate de statul evreu de la Siria în 1967.

***

Acțiunile președintelui Donald Trump forțează adoptarea, de către alte state, a unor poziții clare ce nu ajută parteneriatul cu SUA.

Donald Trump îndepărtează SUA de partenerii „tradiționali”. Decretul abia semnat arată că Donald Trump nu se deosebește de „prietenul” Putin, președintele Rusiei! Este și o sfidare a Organizației Națiunilor Unite pentru că iese din convenția statelor lumii ca toate statele să respecte regulile de drept internațional privind suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statelor membre. Prin semnarea acestui decret, Donald Trump dă semnalul că SUA nu mai respectă dreptul internațional și că primează „dreptul forței”, ca acum aproape 100 de ani în urmă. Acest decret servește de minune Rusiei care a ocupat teritorii ale statelor vecine - Georgia, Ucraina, Moldova - și care acum poate spune cu seninătate că având forță militară poate ocupa oricare alt teritoriu pentru că și SUA este de acord cu astfel de acțiuni. Servește de minune Chinei care a ocupat insulele din Marea Chinei de sud și le stăpânește în dauna statelor care ar avea drepturi asupra acestora. Servește de minune grupărilor „insurgente” care au ca preocupare destrămarea altor state. Inclusiv în Europa!

Ar trebui să fim mult mai atenți la poziția liderilor europeni din statele membre ale Uniunii Europene. Parteneriatul cu SUA pârâie din toate încheieturile. Lipsa de încredere în partenerii internaționali are tendința să devină copleșitoare. Ce bucluc va mai naște mâine mintea lui Trump?!

Nu trebuie să neglijăm pe Benjamin Netanyahu, Israelul și acțiunile lui. Netanyahu face ce face și caută să distrugă relațiile statelor membre ale Uniunii Europene cu lumea arabă, cu statele islamice. Mutarea ambasadelor la Ierusalim este una dintre „reușitele” lui Netanyahu. O încălcare evidentă, grosolană, a deciziilor ONU. Acum obține de la Trump o recunoaștere a suveranității unui teritoriu care nu i-a aparținut și nu îi aparține. Este un teritoriu al Siriei sub ocupație militară israeliană. Tot o încălcare a deciziilor ONU dar și a dreptului internațional. Poate că se merge prea departe de către liderii din Israel! Nu pot fi „legate” celelalte state ale lumii de interesele personale ale liderilor israelieni! Este absurd. Nu poți reclama respectarea dreptului internațional și să accepți acțiunile statului Israel! Să fie clar. Cândva, undeva în viitor, Europa trebuie să își vadă de propriile interese și să respingă tipul de politică al Israelului.

Mesajul președintelui Donald Trump către președintele Klaus Iohannis

Administrația prezidențială are mesajul în ambele limbi, așa că voi pune legătura aici pentru copia foto a mesajului original și mai jos textul în limba română. Legătura pentru site-ul președinției este aici.

„Mesajul transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, de către Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump
17 Septembrie 2018

Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, a transmis Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în calitate de gazdă a Summitului „Inițiativa celor Trei Mări”, un mesaj adresat participanților la Summitul de la București.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Le transmit salutări participanților la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări 2018.

Anul trecut am avut onoarea de a susține un discurs la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, în Polonia. În cadrul vizitei mele, am reafirmat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru Inițiativa celor Trei Mări și țelul nostru comun de extindere a infrastructurii, creștere a legăturilor de afaceri, consolidare a securității energetice și reducere a barierelor în calea unui comerț liber, echitabil și reciproc în Europa Centrală și de Est.

Inițiativa celor Trei Mări are un potențial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii și în alte sectoare importante de cooperare. O nouă infrastructură energetică este esențială pentru susținerea unei integrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune. Felicit România, Bulgaria, Ungaria, Austria și Slovacia pentru progresul înregistrat în sprijinirea diversificării energetice prin construcția de infrastructură pentru gazoducte.

Statele Unite sunt mândre să rămână partener în aceste eforturi prin exporturi de gaz natural lichefiat în această regiune de importanță strategică și prin participarea companiilor americane la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări. La multe niveluri, țara noastră rămâne dedicată colaborării cu cele 12 state membre pentru continuarea extinderii infrastructurii energetice, de transport și digitale.

Transmit mulțumirile mele domnului Klaus Iohannis, Președintele României, pentru organizarea acestui important eveniment și domnului Rick Perry, Secretarul pentru Energie, pentru conducerea delegației americane. Aștept cu interes să aflu despre progresul nostru comun în noi proiecte de investiții și parteneriate de afaceri. Statele Unite se angajează să rămână un puternic aliat și partener în această Inițiativă pe măsură ce continuăm să ne concentrăm asupra dobândirii unei bogății și securități sporite în secolul al XXI-lea.

Vă doresc un forum productiv și încununat de succes!”

Un război comercial între UE și SUA evitat

Jean-Claude Juncker este la Donald Trump „acasă” pentru discuții. Anunțate. Ambițiile expansioniste ale lui Donald Trump care au pus pe jar economia mondială nu fac bine relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, cum nu fac bine întregului comerț mondial.

Ieri, miercuri, Juncker și Trump au ajuns la un acord. UE și SUA vor purta negocieri pentru o relație comercială bazată pe terife zero, zero bariere netarifare, subvenții zero pentru bunurile industriale non-auto. Tot UE va importa mai mult gaz lichefiat din SUA pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Tot UE va importa mai multă soia, punctul nevralgic al relațiilor comerciale agricole. Tot ieri, s-a convenit ca pe perioada negocierilor, părțile să nu mai umble la taxele vamale pentru produsele lor.

Surse de informare sunt destule: Agerpres aici, BBC aici, Express aici, Independent aici. Evident, mai sunt și altele.

Presa britanică a observat imediat creșterea cotațiilor la burse după declarațiile publice ale lui Trump și Juncker. Comentatorii britanici, afectați sau nu de Brexit, observă că UE își rezolvă problemele comerciale inclusiv cu SUA și că au rezolvat acorduri reciproc avantajoase cu Canada și Japonia doi dintre principalii parteneri comerciali ai SUA. UE are în vedere acorduri cu India dar și cu țările din America latină. Britanicii își doresc acorduri asemănătoare după ieșirea din UE însă este puțin probabil să aibă forța de negociere a UE și ca atare, rezultatele negocierilor cu celelalte state pe baza regulilor OMC pot fi mai puțin avantajoase. Dar, asta este altă problemă.

Acum așteptăm. Așteptăm negocierile UE-SUA care vor duce, de vor fi încheiate cu succes, la o reașezare a raporturilor comerciale dintre cele două forțe ale economiei mondiale.

Pentru noi este bine să reținem că statele membre ale UE au fost de acord ca relațiile comerciale ale tuturor statelor membre cu oricare alt stat terț să se stabilească prin intermediul Comisiei Europene sau pe baza regulilor europene. UE joacă la nivel internațional, din ce în ce mai mult, ca o forță politico-economică și militară a tuturor statelor membre.

Fac precizarea de mai sus pentru că am citit mai multe materiale care dezbat problema UE-SUA doar sub aspectul relațiilor comerciale ale SUA cu diferite state membre ale UE28. Germania și Marea Britanie parteneri speciali ai SUA sunt în centrul analizelor. Eu văd însă faptul că UE reușește să „distrugă” încet-încet teoria că este doar un „aranjament” european, o convenție relativă între statele europene. UE devine, încet-încet, „partenerul european” pentru celelalte state terțe. Cumva, UE împinge abordările externe către ideea Statelor Unite ale Europei. Eu așa văd. Iar Juncker i-a transmis lui Trump că „USE” are intenția să se apere prin toate mijloacele în cazul unei agresiuni comerciale sau a unui război comercial. Iar „USE” acoperă toată Europa, inclusiv cu „sateliții” ei economic sau politici.

Trump este destul de imprevizibil așa că eu aștept și ziua de mâine. Comisia Europeană însă, a făcut de nenumărate ori dovada unei consecvențe „supărătoare” în susținerea intereselor europene în relațiile cu terțe țări. Voi urmări presa pe acest subiect. Este și normal pentru că noi tindem spre legături mult mai strânse cu SUA, plecând de la parteneriatul strategic și de la apartenența la NATO și ajungem obligatoriu la relațiile comerciale și investițiile americane în România pentru susținerea intereselor de natură militară (nu numai!). Iar noi avem interese majore pentru că are loc un transfer de tehnologie și informație tehnologică din SUA către România ce va duce, în mod natural, la creșterea capacității industriei române de a se alinia industriilor moderne corespondente din SUA dar și din statele dezvoltate din Europa.

Nici Trump nu mai crede într-o soluție de pace în Israel

Agerpres. Donald Trump se îndoiește că israelienii și palestinienii doresc pacea

„Preşedintele american Donald Trump crede că atât palestinienilor şi cât şi israelienilor le lipseşte voinţa de a încheia un acord care să pună capăt îndelungatei lor confruntări, impresie mărturisită de liderul de la Casa Albă într-un interviu publicat duminică de cotidianul Israel Hayom (Israel Astăzi), fragmente din acesta fiind publicate de agenţiile AFP şi EFE.

El şi-a exprimat de asemenea preocuparea faţă de extinderea coloniilor israeliene, deşi până în prezent în problema colonizării administraţia sa a fost mult mai puţin critică faţă de cea a predecesorului său, Barack Obama.

'Coloniile complică mult situaţia şi întotdeauna au făcut dificilă orice discuţie despre pace, aşadar cred că Israelul trebuie să fie foarte prudent cu coloniile', a indicat liderul de la Casa Albă.

Trump s-a remarcat însă prin decizia anunţată pe 6 decembrie de a recunoaşte Ierusalimul drept capitala Israelului, hotărâre ce a tensionat relaţiile SUA cu palestinienii, aceştia din urmă considerând că Washingtonul şi-a pierdut credibilitatea ca negociator în conflictul lor cu Israelul.

În interviul acordat cotidianului Israel Hayom, Trump a asigurat că nu regretă decizia privind Ierusalimul.”

Este totuși o poziție destul de importantă. Depășește „linia roșie” a sprijinirii Israelului. Practic, pune Israelul în aceeași bancă cu Autoritatea Palestiniană.

Pentru toată lumea este evident că Israelul nu se va opri până când nu va avea controlul deplin asupra tuturor teritoriilor. De aceea, colonizările vor continua.

Teritoriul aflat sub controlul Autorității Palestiniene se „topește”, an de an. Ierusalimul este înconjurat, practic, de teritorii sub controlul Israelului. Iar culoarul se lărgește. Frontiera cu Iordania este sub controlul total al Israelului. Autoritatea Palestiniană nu mai are controlul acestei frontiere. În diferite zone populate cu palestinieni au apărut „fisuri”, acolo unde Israelul și-a introdus coloniile. Hărțile arată evoluția.

Nu am găsit o hartă la zi, pentru anul 2018. Dar pot spune sigur că enclavele palestiniene au rămas măcar la același nivel. Este un proces început înainte de 1947 care continuă și care se va încheia, parțial, odată cu dispariția enclavelor palestiniene.

Remarca lui Donald Trump va fi exploatată „la sânge”. Confirmă acuzele sau o mare parte a acuzelor formulate de palestinieni și lumea arabă. Iar de aici nu știu ce poate ieși. Problema este dacă, în urma acestei declarații, Administrația americană a operat modificări și în politica din regiune!

Ori că-că, ori că că

De la „cred ce spune el” la „ce crede el este ceea ce crede el” este o mică cale destul de lungă. Trump și Putin fac un dans în doi foarte ciudat.

Aflați amândoi în Asia, s-au întâlnit, au discutat câte ceva, s-au întrebat unul pe altul, au semnat și o înțelegere pentru „pacea lumii” dar nu au rezolvat problema „spinoasă” a sancțiunilor americane împotriva Rusiei și nici detensionarea relațiilor dintre SUA și Rusia generate de sferele de influență.

Vorba aia: s-au văzut, s-au plăcut, nu s-au crezut.

În stilul său, Trump ne îmbârligă creierii.

Dar, obișnuiți deja cu el, se cuvine să mergem „pe lângă” el. Cu toate năzdrăvăniile spuse, în acțiunile SUA se vede o anume continuitate. Bine, sunt de acord că declarațiile altor lideri ai lumii pun accentul pe „instabilitatea” lui Trump și ca atare, se mențin rezervați cu privire la viitor. Nu este rău. Mai toate țările lumii fac așa ceva. Este în interesul lor să o facă. Inclusiv statele membre ale Uniunii Europene folosesc „instabilitatea emoțională” a lui Trump pentru a da substanță conceptului apărării și securității Uniunii Europene, concept prevăzut în Tratatul Uniunii Europene însă nerealizat până acum din cauza opoziției cu „sabia” veto a Marii Britanii. Acum, cu Brexit și „instabilitatea” lui Trump conceptul are cale liberă. Deja, mâine, 20 de state membre ale Uniunii Europene, prin miniștrii de externe și miniștrii apărării vor semna documentele oficiale care eliberează calea conceptului. România este printre semnatari.

Nu am făcut fără rost „paranteza” cu Uniunea Europeană. Are rostul ei.

Prima declarație a lui Trump după o discuție mai scurtă cu Putin a fost destul de șocantă. Agerpres.

• El mi-a spus că nu s-a amestecat deloc în alegerile noastre
• "De fiecare dată când mă vede, el îmi spune:'Nu am făcut asta' și eu îl cred într-adevăr când mi-o spune", a adăugat președintele american.
• "Cred că el se simte foarte insultat din această cauză, ceea ce nu este un lucru bun pentru țara noastră pentru că — încă o dată — ne-ar ajuta mult să avem o relație cu Rusia pentru Coreea de Nord, cea mai mare problemă a noastră în acest moment", a precizat el.

Nu au trecut multe ore și Trump o întoarce „ca la Ploiești” (cred că există și o variantă americană a proverbului). Am umblat la mai multe surse și se confirmă. Agerpres, El Pais, Sunday Express.

Pe britanicii de la Express îi iau drept (re)sursă pentru că sunt „prietenii mei”. Sunt anti-UE cu „clăbuci”.

''Dacă cred sau nu,... cred serviciile noastre, în special așa cum sunt ele constituite acum. Așa cum sunt ele conduse acum, de oameni buni, cred foarte mult în serviciile noastre de informații'', a declarat Trump într-o conferință de presă cu președintele vietnamez, Tran Dai Quang.

Normal. La câteva ore după prima declarație lui Trump, când în SUA presa a luat-o razna, CIA a afirmat că informațiile sale anterioare rămân valabile. Moscova a interveni în alegerile interne ale SUA prin acțiuni de „război cibernetic”.

Prima declarație a lui Trump ar fi invalidat măsurile anterioare de sancționare a Rusiei! Ultimele sancțiuni americane care au avut și au efecte devastatoare asupra afacerilor în domeniul energiei pe tot globul în care firmele rusești sunt implicate au ca motivare tocmai aceste ingerințe rusești în campania americană electorală. Mai mult, Rusia ar fi avut un „as” cu care ar fi contracarat acuzele din Europa care privesc Franța, Brexit-ul, Germania, Catalonia, Olanda, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, trupele NATO dislocate în țările baltice și chiar informațiile privind campania Rusiei de dezinformare din România și R. Moldova etc.

Mai mult, la nivelul Uniunii Europene s-a admis că Rusia desfășoară un război cibernetic împotriva Uniunii Europene în încercarea disperată de a împiedica deplina integrare a statelor membre într-o Uniune politică. 

Șmecher, Putin o ține langa-balanga. El nu știe, nu a aflat, este uimit că ... Era să obțină o declarație a lui Trump pe care ar fi plimbat-o pe la toate organismele internaționale. Vai, noi suntem „băieții buni” dar unii răi ne fac o imagine proastă.

Trump era să o facă lată. Noroc că are în spate un aparat de stat care „îl ajută” să nu o ia razna.

Conducătorii ar trebui să ia aminte ! Suveran poate fi doar cel care face legături

Francisco Suárez (1548-1617)

Am găsit un articol interesant în Die Welt. Autorul, Thomas Schmid , are în atenție declarațiile lui Donald Trump, punând accent pe declarațiile acestuia de la tribuna ONU, unde a recomandat celorlalte state să urmeze exemplul lui și să pună interesele națiunilor proprii mai presus de orice. Într-un cuvânt, izolaționism. Iar Trump nu se dezminte chiar în acțiunile administrative: construiește un „gard” care să izoleze SUA de Mexic, a cerut renegocierea Tratatului NAFTA, a blocat negocierea comercială cu China, a oprit (sau aproape) negocierea Acordului comercial cu UE, a dispus măsuri de refuz a intrării în SUA a cetățenilor unor țări, a amenințat că nu va mai respecta NATO (deși a revenit în parte la „amenințări”) etc.

Autorul mai vede niște admiratori ai izolaționismului: Erdogan, Putin, Kim Jong-Un. Eu văd că îi urmează și alți lideri, mai pe față, mai pe dos. Viktor Orban al Ungariei este unul dintre ei. Iar în spațiul european mai putem deosebi, pe ici-colo, câte un lider care promovează, într-un fel sau altul, izolaționismul sub forma naționalismului, al religiei, al protecției economice etc. Nu mai vorbesc despre cei din alte spații continentale ale lumii.

Thomas Schmid face apel la memoria Europei și aduce în prim-plan pe Francisco Suarez - teolog, filosof, avocat, iezuit. Francisco Suarez este considerat unul dintre „părinții dreptului internațional modern”. Acum 400 de ani, Francisco Suarez a gândit și a arătat că există o diferență între dreptul natural, care este legat de existența omului, ca ființă și dreptul public, al statului. Conducătorul statului nu este condus de Dumnezeu pentru că puterea conducătorului și a guvernului nu este dată de o divinitate ci provine de la un transfer, de la puterea pe care o deține cetățeanul, cel care o transferă conducătorului. Ideea lui Suarez este că acel conducător care abuzează de puterea lui poate fi părăsit de cetățeni (nu sunt obligați să îl urmeze!), ba chiar îl pot omorî! Conducătorul nu are o putere de la sine, nici prin susținerea divină, nici prin legăturile de familie așa cum era „regula” medievală.

Ideea este, formulată în limbaj modern, în preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului:

„Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,”

Conducătorul este cel care trebuie să asigure legături între țara pe care o conduce și lumea exterioară. Avem și noi în Constituție o astfel de prevedere la art. 80 alin (1): „Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității naționale a țării”.

Să ne uităm puțin la istoria noastră recentă. Să comparăm. 

Mandatul președintelui Klaus Iohannis are ca principală particularitate legăturile pe care le face, pentru România, cu alte state din Uniunea Europeană și din lume. Echilibrat și pragmatic, susține interesele vitale ale României și acordă statelor cu care România are relații la nivel internațional atenția cuvenită față de interesele lor vitale. De cele mai multe ori ajunge la consens. Iar faptul că are un comportament în sensul întăririi relațiilor internaționale, că respectă interesele celorlalte națiuni, are ca rezultat o mai bună poziționare a României în cadrul organismelor internaționale și o mai mare „simpatie” din partea celorlalți conducători de state.

Pe timpul mandatului lui Traian Băsescu însă, mai aveam puțin și deveneam o copie a Ungariei sub Viktor Orban, Rusiei sub Vladimir Putin sau Turciei sub Recep Tayyp Erdogan! Traian Băsescu a reușit, surprinzător de repede, să provoace repulsie și respingere. Iar consecințele se văd și astăzi. 

Pe timpul mandatelor lui Ion Iliescu, eram izolați. Ne-am izolat de toate celelalte state pentru că în gândirea iliesciană, răspândită ca o infecție în corpul de funcționari ai statului, străinii doreau doar să ne spioneze, să ne fure independența, să ne fure bogățiile, să ne fure identitatea, să ne facă sclavii lor. Și astăzi avem „iliescieni” care combat cu mânie proletară aderarea la NATO și la UE.

În încheierea articolului, autorul constată că poziția lui Donald Trump este anacronică. Pentru mai binele omenirii, statele trebuie să conlucreze, să participe la viața internațională, să creeze condițiile pentru evitarea războaielor, a conflictelor militare, să se dezvolte economic împreună pentru binele națiunilor lor. Da, la nivel intern, statele sunt suverane. În relațiile cu celelalte state, pun la un loc suveranitatea fiecărui stat pentru o suveranitate internațională. Iar rolul conducătorilor, al suveranilor, este să formeze acele legături necesare binelui comun.

Și, spun eu, așa este regula și pe plan intern. Grupurile politice ar trebui să aibă proiecte prin care să se realizeze binele comun. La noi, încă nu este cazul. Ambițiile politice și frica de Justiție, de exemplu, duce la destrămarea societății românești. Suntem iar pe baricade ca pe timpul „guvernării” lui Traian Băsescu. Iar suntem radicali.

Putere contra viață

Agerpres. Casa Albă îl contrazice pe comisarul european pentru schimbările climatice: nicio schimbare în privința Acordului de la Paris

Lindsay Walters, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a difuzat un comunicat în care arată că "nu s-a produs nicio schimbare în poziția Statelor Unite privind Acordul de la Paris". "După cum a spus clar președintele, Statele Unite se vor retrage dacă nu putem participa în termeni mai favorabili pentru țara noastră", a adăugat ea. După câteva minute, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, a susținut la rândul său aceeași idee într-un mesaj în rețeaua Twitter: "Poziția noastră față de acordul de la Paris nu s-a schimbat. @POTUS (acronim pentru President of the United States — președintele SUA) a fost clar, SUA se retrag dacă nu obținem termeni pro-americani".

Reacțiile sunt ca urmare a declarației Comisarului european pentru acțiune în domeniul climei și energiei, Miguel Arias Canete care a afirmat (neoficial !) că trimisul SUA la reuniunea de la Montreal, dedicată stabilirii unor măsuri pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris, „ar putea căuta formule de angajament față de termenii acordului semnat în 2015, la Paris”. Declarația a deranjat pe Trump și de aceea au apărut reacțiile. Formularea fruntașului european lasă de înțeles că SUA „o dau cotită” și caută „împăcarea”. Nu se face!

Formulările reprezentanților Casei Albe au un loc de întors. Ca de altfel mai toate declarațiile SUA sub conducerea lui Donald Trump (dar și mai înainte). Termenii Acordului de la Paris care angajează SUA. Acordul de la Paris „atacă” baza economiei americane: cărbunele, petrolul, gazele naturale, metalurgia și siderurgia (în bună parte „exportate” în statele mai puțin dezvoltate pentru a nu polua SUA), agricultura intensivă, creșterea vitelor etc. Iar schimbările ce sunt necesare costă al naibii de mult! Iar Trump nu are chef ca SUA să piardă prima poziție în lume de dragul acestor costuri. De aceea cere cu insistență ca SUA să primească alți termeni ai angajamentelor. Ceva în genul „de acord, dar ... mai târziu”.

Imediat nu se va obține ceva. Dacă însă statele lumii aleg calea respectării Acordului de la Paris în termenii conveniți, SUA se pot trezi în situația în care efortul lor de a rămâne primii va fi mai puțin recompensat. Mai puține hidrocarburi în comerț înseamnă mai puține venituri. Schimbarea în comportamentul alimentar al restului lumii înseamnă mai puține venituri. Renunțarea la mașinile consumatoare de hidrocarburi înseamnă mai puține venituri din export etc.

Suntem în 2017. Eu cred că Trump și echipa care îl asistă a calculat pragmatic acest mandat. El, ca om, are peste 70 de ani. Mandatul este de 4 ani. Acordul de la Paris este încă în faza „intențiilor care vor fi materializate”. Este în faza cunoașterii și acceptării de către populațiile statelor semnatare. Are de trecut pragul acceptului forțelor politice din fiecare stat, chiar dacă statul respectiv, sub o anumită conducere politică, a semnat acordul. Nu este încă acceptat de toate forțele politice ale statelor semnatare! Din aceleași considerente pe care le pune Donald Trump pentru a refuza acordul. Costă enorm de mult să schimbi industrii, economii, tipuri de agricultură, să creezi alte resurse de dezvoltare pentru statele dependente de economiile „americanizate”. Eliminarea monoculturilor din statele slab dezvoltate trebuie acompaniată de introducerea altor tipuri de resurse prin contribuția statelor dezvoltate. Timp și bani. S-a ajuns în situația în care se acceptă extremele climatice pentru supraviețuirea economică. Competiția economică „acceptă” schimbarea climatică și consecințele schimbării.

Statele nordice din UE și Norvegia își pot permite să anunțe că din anul 2025 nu vor mai fi permise pe drumurile publice mașinile care consumă hidrocarburi. Își pot permite. Chiar dacă industria auto nu este foarte dezvoltată pentru a face înlocuirea. Vor exista camioane cu propulsoare electrice în zonele polare sau în statele foarte slab dezvoltate ? Evident că nu. Iar Trump și echipa lui știu aceste lucruri. Știu și europenii. Politicienii fac frumos la Tv iar industriașii caută să profite de orice portiță de oportunitate. Luptăm în Europa împotriva schimbărilor climatice dar vom produce mașini pe hidrocarburi pentru lumea mai „săracă”. Producem avioane și nave. Excepțiile care folosesc energia electrică obținută din surse regenerabile sunt pentru acțiuni de mică anvergură.

Distrugerile provocate de fenomenele naturale extreme devin oportunități pentru cei care pot reface sau construi case, pentru cei care produc mobilă și aparatura casnică. Cei care au avut mașini și au potență financiară vor cumpăra noi mașini. Pentru unii, fenomenele extreme sunt o mare oportunitate. Așa cum războaiele au devenit și sunt oportunități pentru cei care reconstruiesc.

Oare cât de detaliată este poziția SUA exprimată de Donald Trump?

S-a schimbat ... schimbarea. Izolaționismul lui Bannon a pierdut. America revine.

Într-un discurs de ieri, de doar 20 de minute, ținut la baza militară Fort Myer, la sud-vest de Washington, Donald Trump a pus capăt izolaționismului promovat cu insistență de consilierului strategic Steve Bannon care a părăsit administrația la presiunile puternice a celor cu care Donald Trump împarte puterea.

Agerpres. Donald Trump exclude retragerea din Afganistan și intensifică efortul militar

America nu se mai retrage din Afganistan ! Dimpotrivă, America va căuta victoria, nu se va mai limita la sprijinirea administrației Afganistanului în lupta contra talibanilor și a altor organizații teroriste - Al Qaeda, Haqqani, Stat Islamic etc. Ce a fost, a fost. Poziția ambiguă din Afganistan a SUA pe timpul mandatului lui Obama și începutul mandatului lui Trump a favorizat proliferarea extremismului internațional. După declarațiile de ieri, se va trece, așa cum este logic, la „repararea” politicilor față de teroriști.

„Instinctul meu inițial era de a ne retrage (...), dar deciziile sunt foarte diferite atunci când ești în Biroul Oval”

SUA vor avea o altă abordare a problemei. Donald Trump nu a anunțat un număr maxim de militari și forțe care vor completa efectivele actuale din Afganistan ceea ce înseamnă că deciziile vor fi luate în funcție de situația de pe teatrul de operațiuni militare.

"Unul dintre elementele principale ale noii noastre strategii este trecerea de la o abordare pe bază de timp la una pe bază de condiții. Nu vom vorbi despre măriri de efective sau planuri pentru acțiuni militare viitoare. Condițiile de pe teren, nu scadențele arbitrare, vor ghida de-acum încolo strategia noastră".

"Singură, forța armelor nu va aduce pace în Afganistan și nu va elimina pericolul terorist, dar forța aplicată strategic poate crea condițiile în care procesul politic să realizeze o pace durabilă".

Declarația lui Donald Trump era așteptată în regiune și în restul lumii. Pakistanul era pregătit. Armata Pakistanului a fost chiar foarte bine informată asupra deciziei pe care Trump o va anunța și a ieșit în media cu o declarație de întâmpinare.

Conștientă că Washingtonul și-ar putea înăspri tonul din nou, armata pakistaneză a venit în întâmpinarea doleanțelor acestuia. Cu câteva ore înainte de discursul prezidențial, ea a subliniat că Pakistanul nu va adăposti "nicio structură organizată a niciunei grupări teroriste".

Și este cazul ca Pakistanul să nu mai joace la două capete ca până acum. Avertismentul lui Trump este sever.

"Pakistanul are mult de câștigat colaborând la eforturile noastre din Afganistan. El are mult de pierdut continuând să adăpostească teroriști", a insistat el. "Asta trebuie să se schimbe imediat!", a adăugat președintele SUA.

Și are toate motivele să fie sever. Părăsind „izolaționismul strategic” promovat insistent de Bannon, Trump a deschis ochii la interesele strategice globale ale SUA. Iar în zona Afganistanului, a Pakistanului „și-au băgat nasul” rușii și chinezii, indienii (aliați ai rușilor) dar și iranienii.

Președintele afgan Ashraf Ghani a salutat schimbarea de politică a SUA.

„Sunt recunoscător președintelui Trump și americanilor pentru această confirmare de sprijin al eforturilor noastre de a atinge autonomia și luptei comune pentru eliberarea regiunii de amenințarea terorismului. (...) Alianța dintre SUA și Afganistan este mai puternică decât oricând în obiectivul ei de a pune capăt amenințării terorismului (...) Întărirea trupelor noastre ar trebui să le dovedească talibanilor și altora că nu pot obține o victorie militară” citat de EFE.

NATO, prin discursul lui Jens Stoltenberg, președintele organizației, salută noua poziție a SUA. Agerpres.

''Obiectivul nostru este de a ne asigura că Afganistanul nu va redeveni niciodată un sanctuar pentru teroriștii care ne atacă țările'', a afirmat Stoltenberg într-un comunicat, salutând ''noua abordare'' a președintelui american Donald Trump.

 Să îi dăm credit lui Donald Trump când afirmă că „deciziile sunt foarte diferite atunci când ești în Biroul Oval”. Lumea nu poate fi lăsată la cheremul organizațiilor radicale, teroriste, juhadiste etc. Mai devreme sau mai târziu devii victima expansiunii lor. Mai ales nu lași pe mâine ce trebuie să faci astăzi ! Iar astăzi trebuie distrus terorismul indiferent unde se află, indiferent cine sunt cei care îi asigură forțele și mijloacele, indiferent de persoanele care îl compun, indiferent de sexul acestora, de originea lor socială, de confesiunea lor religioasă etc.

Marea Britanie a salutat și ea, „pe persoană fizică”, noua abordare a lui Trump. Restul statelor membre ale NATO se regăsesc în mesajul președintelui organizației. Sigur vor mai apare declarații ale statelor membre.

Noua poziție a SUA va da mult de lucru strategilor unor state. La Teheran, la Moscova, la Beijing dar și la Ankara ! Pentru că în timp ce Donald Trump a făcut aceste declarații, ministrul apărării SUA, Jim Mattis era la Aman, în Iordania, în drum spre Kiev unde va participa la Ziua Independenței Ucrainei. Astăzi, intempestiv, neanunțat, Jim Mattis a aterizat în Irak unde va avea discuții foarte interesante.

„Oficiali americani au declarat sub rezerva anonimatului că Mattis, care se va întâlni cu Abadi și cu ministrul apărării irakian Arfan Al-Hayali, va discuta despre viitorul forțelor americane în Irak după cucerirea orașelor aflate sub controlul SI și rolul pe care acestea l-ar putea juca în stabilizarea operațiunilor”. Agerpres.

Din mai multe puncte de vedere, acestea sunt vești bune. Sunt bune pentru toate statele europene (cu mici excepții !). Pentru noi, sigur sunt bune. Sunt foarte bune pentru că pun capăt stărilor de incertitudine strategică în zona noastră geografică.

Trump: sancțiunile împotriva Rusiei nu vor fi relaxate

A fost și G20, s-au întâlnit Trump cu Putin, lumea a speculat iar acum apare bomba:

Donald J. Trump ✔ @realDonaldTrump
Sanctions were not discussed at my meeting with President Putin. Nothing will be done until the Ukrainian & Syrian problems are solved!
3:31 PM - 9 Jul 2017
  10,054 10,054 Retweets   37,849 37,849 likes

Agerpres.

Speculațiile jurnaliștilor, de pe unde or fi ei, pot fi puse la coșul de gunoi. Cum ar trebui făcut mereu.

Declarațiile „entuziaste” ale lui Trump, după întâlnirea cu Putin, ar cam trebui interpretate altfel. Cum de fapt ar trebui altfel interpretate toate declarațiile entuziaste ale lui Trump. Fantastic, fenomenal, formidabil bla, bla, bla acoperă decizii pragmatice. Unele bune pentru partener, altele nu.

Formidabil la întâlnirea Trump-Putin este că Putin a rămas „în aer”. Cu o zi înainte la Varșovia, Trump și-a manifestat sprijinul deplin pentru Polonia (probabil una din țintele Rusiei !), și-a manifestat intenția ca SUA să vândă gaz lichefiat în Europa de Est pentru a reduce influența Rusiei și dependența de gazul rusesc iar la G20 a obținut posibilitatea răspunsului țării aflată sub agresiunea dumping-ului sau politicilor economice agresive, pentru a accepta regulile de combatere a protecționismului economic.

Astăzi, Rex Tillerson cere Rusiei, de la Kiev, să facă ea primul pas:

"Este necesar pentru Rusia să facă primul pas în favoarea unei dezescaladări a situației din estul Ucrainei, în special în ceea ce privește armistițiul și retragerea materialului militar" a declarat Tillerson în cursul primei sale vizite oficiale la Kiev. Agerpres.

După acest G20 Rusia iese puțin cam șifonată. Vestul Europei îi este „închis”. Din Ucraina trebuie să plece. Nu doar din estul Ucrainei ci și din Crimeea ! Altfel, sancțiunile internaționale se vor păstra. Iar Putina simte cum cureaua s-a strâns din ce în ce mai mult. Indiferent de comunicatele oficialilor ruși, ziua în care nu mai pot mișca tancurile din Siria de pe loc din lipsa combustibilului se apropie !

Ludovic Orban despre Donald Trump

Agerpres. Orban: Nu poți să te dezvolți cu fatalism; Trump, un model de reușită în viață, o mare oportunitate pentru România

Mihai Neamțu și-a lansat volumul „Fenomenul Trump și America profundă”. Mi se pare normal. Mihai Neamțu este un conservator și admirator al republicanilor americani.

Ludovic Orban a participat la lansarea cărții, a ținut un discurs (scopul acestui articol) și a semnat adeziunea lui Mihai Neamțu la PNL. O achiziție bună. De calitate. Încurajatoare pentru mediul conservatorilor politici din România care vor să se exprime prin intermediul unui partid politic.

Agerpres a preluat în extras unele afirmații ale lui Ludovic Orban.

„America e construită pe o filosofie fundamentală — respectul individului și succesul în viață. Etica protestantă și spiritul capitalist e totuși o explicație a unei mentalități transformatoare. Nu poți cu un fatalism, cu acceptarea sorții, cu acceptarea unui destin trist să te dezvolți, să evoluezi, să crești. Este nevoie de îndărătnicie, este nevoie de curaj, este nevoie de forță, de depășirea a zeci și sute de eșecuri. Donald Trump este un astfel de model”

„ ... în democrațiile noastre, (...) democrații reprezentative, de multe ori sunt salutari astfel de oameni, care pun sub semnul întrebării toate cărările bătute, toate obiceiurile, tabieturile”

„Cred că este un model pe care trebuie să-l urmăm, este un model de reușită în viață, este, de fapt, rezultatul unei mentalități, a unui mod de raportare la lume și la viață Donald Trump”

Ei bine, la această parte a discursului lui Ludovic Orban mă opresc. Pentru că el reflectă o diferență semnificativă între două societăți. Societatea americană, în care respectul individului și succesul în viață sunt elementele fundamentale și societatea noastră care acceptă cu ușurință fatalismul, povara sorții, destinul trist, un dispreț total față de individ. Culmea, sunt „elemente fundamentale” ale societății în care trăim. Sunt reale. Zi de zi și ceas de ceas, media română promovează ideea nimicniciei românilor, este imposibil să scapi de propaganda religioasă a supunerii, a destinului hotărât de alții, a sorții nemiloase și a salvării prin puparea moaștelor sau danii la biserici etc.

Sunt de acord că Donald Trump este un model al reușitei în viață. Nu este doar el. Sunt mulți români care au plecat în SUA sau în alte țări ale lumii, au scăpat de atmosfera sumbră promovată de idioții politici sau formatorii de opinie în stare gravă de idioțenie și au reușit în viață. Au aflat că sunt indivizi de valoare, au crezut în succesul lor și au reușit.

Societatea noastră se schimbă. Greu, foarte greu pentru noi, dar se schimbă. Avem din ce în ce mai mulți oameni care nu mai acceptă să fie puși „la insectar”, de unii și alții, la categoria „oameni de mâna a doua” sau „persoane neevoluate”.

Mă bucur pentru faptul că văd un lider al PNL care abordează cu curaj această problemă. Ludovic Orban se pare că își propune să provoace o schimbare de mentalitate, în rândul membrilor PNL și prin intermediul lor în societatea românească.

Imediat după 1989 nu s-a putut schimba mentalitatea românilor, indiferent cât efort au depus un Radu Câmpeanu, un Ion Rațiu, un Corneliu Coposu dar și cei care le-au fost aproape la înapoierea în țară. Poate că este timpul să acționăm cu mai mult curaj. A trecut mai mult de un sfert de secol. Copiii din 1990 sunt oamenii maturi de astăzi. Au copii la rândul lor. Ei sunt altfel decât părinții lor și sunt cei mai buni pentru a schimba mentalitățile din România. Și da, Donald Trump poate fi un bun model pentru cei care își propun să ia viața în piept și să schimbe lumea.

O vizită în imagini. Cu multe semnificații

O vizită a Președintelui Klaus Iohannis în SUA care a pornit de la „simplu” (ceva acolo, să fie !) și a devenit pe oră ce trece altceva - o vizită istorică în care două state au convenit că „se apreciază”, că „sunt aliați adevărați”, că „sunt parteneri strategici” ...

Președintele Klaus Iohannis face o foarte scurtă evaluare a vizitei.

O întâlnire istorică și cu semnificații aparte, la Casa Albă, cu Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald J. Trump. Este practic o confirmare a relației speciale pe care noi, românii, o avem cu prietenii noștri americani, fapt apreciat în mod deosebit de Președintele Trump. Am plecat de la această întâlnire cu convingerea fermă că Parteneriatul Strategic dintre SUA și România se va dezvolta pe toate planurile, militar, politic și mai ales economic. SUA rămân principalul garant al securității României, iar țara noastră este recunoscută ca un aliat puternic și de încredere în regiune. Legătura transatlantică stă la baza civilizației occidentale și de aceea NATO și UE nu trebuie să fie în concurență, ci trebuie să colaboreze, pentru a deveni mai puternice. Îi mulțumesc Președintelui Trump pentru sprijinul său fără echivoc în favoarea statului de drept și a luptei împotriva corupției în România.⁠

La Forumul Global American Jewish Committee i s-a conferit premiul „Light Unto the Nations” pentru democrație. Participarea la acest eveniment și premiul oferit nu a scăpat atenției Președintelui Donald Trump care, în conferința de presă comună, l-a adăugat la aprecierile personale pentru prestația Președintelui Klaus Iohannis ca lider al României.

Ceremonia de depunere a coroanei de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut - Cimitirul Militar Arlington. Presa americană care a comentat evenimentul nu a uitat să precizeze că Președintele Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu cele mai înalte onoruri militare rezervate șefilor de stat străini ! De la acest moment, vizita în SUA a început să capete mai multă greutate. Nu mai era o simplă vizită, de lucru, cum o tot specula presa ostilă Președintelui.

Dezbatere la Heritage Foundation cu privire la Parteneriatul strategic SUA-România.

„La dezbaterea despre relevanța Parteneriatului Strategic româno-american am vorbit despre prietenia care leagă România de SUA de 20 de ani. Pentru țara noastră, sprijinul SUA înseamnă securitate, prosperitate, libertate, democrație. Este important să rămânem un puternic susținător al relațiilor transatlantice și să arătăm că suntem un partener de încredere și un actor stabil în regiune.”

Fundația este orientată către apărarea valorilor republicane, conservatoare, în SUA, experții Fundației fiind apropiați Președintelui Donald Trump așa cum au fost apropiați tuturor Președinților americani republicani cărora le-a asigurat expertiza pentru politicile conservatoare. Valorile politice promovate de Fundație se regăsesc în discursul public al Președintelui Donald Trump.

Întâlnirea cu comunitatea românească din Washington DC a confirmat importanța pe care Președintele Klaus Iohannis o acordă „ambasadorilor” României oriunde s-ar afla ei. Și cu această ocazie nu a uitat să le amintească că ei sunt puntea de legătură între SUA și România, că ei sunt purtătorii valorilor românești în SUA și că prin păstrarea limbii române ca limbă de comunicare în interiorul comunității fac cel mai important act pentru păstrarea tradițiilor și valorilor poporului român.

Întâlnire cu Președintele pro-tempore al Senatului, domnul Orrin Hatch, și cu alți membri ai Senatului SUA (Washington DC, SUA).

„Le-am transmis membrilor Congresului american, cu care m-am întâlnit la Washington, cât de important este să facem progrese concrete pentru includerea României în programul VisaWaiver. Atât senatorii, cât și membrii Camerei Reprezentanților cu care am discutat m-au asigurat că sprijină ridicarea vizelor pentru români.”

Întâlnire cu membri ai Romanian Caucus - grupul românesc din Congres și cu membri seniori ai Camerei Reprezentanţilor (Washington DC, SUA)

Președintele Klaus Iohannis a comis o premieră, Devin Nunes, președintele Comitetului pentru informații din Camera Reprezentanților, observând la primirea distincției oferite de Președintele Klaus Iohannis că este o noutate faptul că un Președinte de țară acordă o asemenea atenție membrilor Congresului !

Iar eu observ că cei care au organizat această vizită, cei din jurul Președintelui Klaus Iohannis, au fost excepționali ! Simbolic, Președintele Klaus Iohannis a prezentat respectul său tuturor valorilor SUA: Președinte, Congres - cetățenilor SUA, Armată, politică.

Ceremonia de decorare a unor membri ai Congresului SUA.

Întâlnirea cu Secretarul de Stat Rex Tillerson a prefațat întâlnirea de la Casa Albă cu Donald Trump.

„Secretarul de stat Tillerson a mulțumit României pentru soliditatea angajamentului său ca partener strategic al SUA, dar și ca Aliat NATO, recunoscând importanța vitală a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică. De asemenea, secretarul de stat Tillerson a exprimat aprecierea deosebită pentru progresele semnificative înregistrate de România în lupta anti-corupție și în sprijinul statului de drept, putând fi considerat un model în regiune”

Această imagine spune mai multe. Între cei doi Președinți s-a realizat și posibil să se închege o relație mai strânsă. Din discursul la conferința de presă a Președintelui Donald Trump a reieșit aprecierea pe care o acordă relației personale cu Președintele Klaus Iohannis, căruia îi acordă sprijinul său direct, dar și relației dintre SUA și România. Presa a observat, și a făcut bine, că Președintele Donald Trump a pronunțat „cuvintele magice” așteptate de toată lumea cu mare interes: susține art. 5 din Trataul Nord-Atlantic ! Momentul ales pentru a pronunța „cuvintele magice” care conferă o garanție tuturor statelor membre NATO privind integritatea Tratatului onorează pe Președintele Klaus Iohannis. Pentru că vrem sau nu, declarația lui Donald Trump se leagă de această vizită ! Mai mult, Președintele Klaus Iohannis a fost și un emisar al Uniunii Europene ! Nici nu putea fi altfel din moment ce România este membru al Uniunii Europene iar o dezvoltare a comerțului României cu SUA nu poate ocoli reglementările UE !

Citesc acum că săptămâna viitoare Președintele Klaus Iohannis va merge la Berlin - în perioada 19-20 iunie -, și apoi la Bruxelles pentru o întâlnire cu Angela Merkel și Emmanuel Macron.

„Potrivit acestora, șeful statului va avea întrevederi cu omologul său german, Frank Steinmeier, și cu cancelarul Angela Merkel.

De asemenea, au adăugat sursele citate, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron.”

În politica internațională, totul are logică ! Absolut totul !

O vizită sub semnul identității, conservatorismului, securității și forței militare

Nu este o simplă vizită a Președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite ale Americii, ar fi o greșeală să fie tratată astfel, este o declarație de politică externă. Este o identificare a valorilor care unesc România și SUA și o afirmare a lor pe plan internațional. Pentru că vizita este urmărită de foarte mulți actori ai scenei politice internaționale.

Precizările care au tot curs în media că este doar o vizită „de lucru”, potrivit standardelor diplomatice cunoscute, au fost puțin, nu foarte mult, răsturnate. Este o „vizită de lucru” însă are elemente oficiale caracteristice vizitelor de stat.

Ceremonia depunerii unei coroane de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut - Cimitirul Militar Arlington a fost organizată de gazdele americane ca o manifestație de cel mai înalt rang. O manifestație proprie primirii unui șef de stat. Cu cel mai înalt ceremonial utilizat pentru un șef de stat. Digi24.

Urmărind programul vizitei, cu atenție, cu dorința de a înțelege mesajul sau mesajele pe care Președintele Klaus Iohannis vrea să le transmită dar și replica partenerilor la aceste mesaje, vom observa, fără mare dificultate, că vizita are puncte cheie. În relația România-SUA.

Parteneriatul strategic este puntea de legătură alături de apartenența celor două state la NATO. În răspunsul dat unui jurnalist la finalul discursului susținut la Heritage Foundation, Președintele Klaus Iohannis a făcut afirmația: „înţelegem că noi vrem să ne jucăm propriul rol în NATO”. Nu un oarecare stat NATO, ci România ca stat membru al NATO, România ca pilon al NATO în sud-estul Europei, România ca garant al securității în zonă și lider militar regional. O imagine succintă a principalelor probleme prezentate la Heritage Foundation o oferă site-ul Președinției (aici).

Dar, și aici trebuie să evidențiem, România membră a Uniunii Europene cu vocația de a deveni unul dintre statele care doresc o mai mare integrare europeană în domeniul securității și apărării, în linie cu alte state membre ale Uniunii Europene care au abordat această problemă în mod deschis: Germania și Franța (ministrul apărării al Franței a salutat propunerile Comisiei Europene în materie !).

La Washington, DC, Președintele Klaus Iohannis a mers într-o dublă postură. Ca reprezentant al României, cu propriile interese de securitate și apărare, dar și ca reprezentant al Uniunii Europene prin intermediul României, unul dintre statele cele mai decise să participe la proiectul european cât mai mult. Iar această postură a fost expusă, pe larg și apăsat, cu ocazia discursului de la Forumul Global AJC, pe care am tratat-o aici.

Să observăm simbolismul în această vizită. Participarea la Forumul Global al American Jewish Committee unde i-a fost conferită distincția „Light Unto the Nations” pentru promovarea și apărarea valorilor democratice, a onorat Armata SUA și tradițiile SUA prin ceremonia de la Monumentul Soldatului Necunoscut, a purtat discuții cu conducerea CIA pentru dezvoltarea relațiilor între structurile naționale de informații din cele două țări, a participat la Heritage Foundation la o activitate consacrată relațiilor dintre România și SUA și a avut o întâlnire cu diaspora românească din Washington. Urmează unele întâlniri cu diferiți reprezentanți semnificativi ai vieții politice americane iar la urmă se va întâlni cu Președintele Donald Trump.

La Heritage Foundation, a prezentat valorile în care crede România și el ca Președinte al ei. Grupul de reflecție politică conservator american, cu puternice legături la Casa Albă, promotor al unor valori conservatoare cum ar fi întreprinderea liberă, guvern limitat, libertate individuală, valori tradiționale americane, o apărare națională puternică a găsit în Președintele Klaus Iohannis un partener pe gustul lor, iar în România un stat care are aceleași viziuni sau, hai să dau de la mine, viziuni apropiate. Președintele Iohannis este un exponent al liberalismului conservator, altceva decât liberalismul cunoscut și criticat de americani, social-liberalismul (la noi îl promovează ALDE).

Este evident că avem aici, în țară, o treabă de făcut. Pentru a păstra poziția constantă a României pe direcția Uniunea Europeană și NATO trebuie să oferim Președintelui Klaus Iohannis suportul politic necesar. Singura formațiune politică care poate face așa ceva este PNL. Iar o conducere a PNL orientată ferm către liberalism și conservatorism poate fi asigurată doar de moțiune lui Ludovic Orban. Întâi să îi asigurăm PNL conducerea de care are nevoie iar imediat după aceea dezvoltarea politică în rândul societății. După eliminăm dublul sau triplul discurs politic în interiorul partidului dar și în relația cu membrii societății, putem merge mai departe.

Președintele Iohannis își transmite mesajele

Pe site-ul Președinției există discursul Președintelui în limba engleză. La Agerpres, la domeniul „externe” sunt mai multe articole legate de discurs. Pe bucățele, pe domenii de interes etc.

Sunt convins că o mare parte din „misiunea” ce și-a stabilit-o cu această vizită în SUA s-a consumat cu ocazia participării la Forumul Global American Jewish Committee. Aici a fost premiat pentru „sprijinul acordat statului de drept”, iar în exemplificarea acestuia, Allan Reich, membru al Consiliului Executiv al AJC a pomenit de poziționarea Președintelui Klaus Iohannis de partea cetățenilor care au protestat „față de eforturile discutabile ale Guvernului de a împiedica lupta împotriva corupției” ! Guvernul anti-Justiție PSD-ALDE a ajuns de pomină în întreaga lume cu porcăria numită OUG 13/2017 !

Primind premiul „Light Unto the Nations”, Președintele Klaus Iohannis a declarat că îl primește în numele României, a poporului român care a dovedit că iubește și apără democrația la care a ajuns după ani de sacrificii. Având în vedere participanții la Forumul AJC (participanți din toată lumea !), având în vedere locul în care Forumul se desfășoară, Președintele Iohannis a marcat evenimentul în numele și pe seama poporului român: România este un stat democratic. România este o democrație confirmată, iar această confirmare are un rol deosebit de important în lumea de astăzi, în relațiile pe care România le are cu celelalte state democratice. Acest statut „deschide uși” și simplifică enorm relațiile dintre state, în special cu statele recunoscute ca fiind democrații consolidate. Valoarea simbolică este uriașă. Iar Președintele Klaus Iohannis a devenit reperul democrației României pe scena internațională !

Fără a mai intra în detalii, vreau să arăt că Președintele și-a trimis mesajele și către Casa Albă, nu doar către celelalte state ale lumii care au avut reprezentanți la Forumul Global American Jewish Committee.

Europa și America sunt dependente una de alta, pentru bunăstarea și securitatea lor.

„Împărtășesc aceste gânduri cu dumneavoastră deoarece SUA are nevoie ca UE, ca partener strategic, să fie puternică și unită. Securitatea UE, în sensul cel mai larg, a întregii Europe este foarte relevantă pentru securitatea Statelor Unite. Așa a fost și va fi întotdeauna. În acest context, vă pot asigura că vom fi unul din cei mai puternici piloni transatlantici în Uniunea Europeană. Legătura transatlantică va continua să fie cea mai puternică garanție a noastră pentru securitate, libertăți fundamentale și prosperitate”

Este un mesaj curajos transmis americanilor. Este un mesaj care înlătură izolaționismul și protecționismul care încep să își arate colții în unele declarații politice, fie că sunt făcute la Washington, D.C., fie că sunt făcute la Londra, fie în alte capitale europene !

România este stat membru al Uniunii Europene. Este un alt mesaj ferm și, mai mult, România acționează ca stat parte al Uniunii Europene. România este un emisar al Uniunii Europene, cu ocazia acestui eveniment. Paragraful de mai sus arată că Președintele Klaus Iohannis are mandatul să angajeze Uniunea Europeană în aceste domenii de maxim interes pentru Uniunea Europeană și SUA.

România are un nivel de ambiție ridicat în cadrul relației Uniunea Europeană-SUA. România dorește să fie un puternic pilon transatlantic în cadrul UE. Parteneriatul strategic SUA-România este fundamentul pe care se poate construi acest pilon puternic care însă are nevoie de acțiuni comune ale celor două state în viitor. Iar aici, Președintele Klaus Iohannis se sprijină pe dezvoltarea economică accelerată a României, pe mediul sigur și deschis al vieții economice din România. Invitația este directă către companiile americane și investitorii americani care vor să se extindă. Are însă și o preferință:

„De asemenea, așteptăm cu mult interes un progres mai mare în dimensiunea de inovare, educație și cercetare, acestea fiind domenii de mare importanță pentru viitorul nostru comun”

Invitația nu este fără rost ! Prezența forțelor militare ale SUA în România, fie sub egida parteneriatului strategic dintre cele două țări fie sub flamura NATO, permite o abordare a viitorului mult mai curajoasă. Companiile americane și investitorii americani care au colaborări cu Pentagonul, de exemplu, au posibilitatea ca parte din produsele și serviciile lor să fie executate în România nu doar pentru efectivele din România ci și pentru forțele americane aflate în zona Europei de sud-est.

Vom afla și ce se va spune după întâlnirea de lucru cu Președintele Donald Trump. Președintele Klaus Iohannis a transmis mesajele necesare pentru un răspuns. Îl va primi ? Care va fi acela ? Vom afla la timpul lui.